DEMONIZATUL DIN TINUTUL GHERGHESENILOR – Predica Parintelui Calciu despre indracire, cazul Tanacu si razboiul din inima noastra cu diavolul (2005, VIDEO SI TEXT)

23-10-2011 Sublinieri

Transcriere:

Pentru cei care n-ati fost prezenti la Evanghelie, am sa fac rezumatul evangheliei de astazi care este la Luca (8, 25-36).

Mantuitorul a trecut din Iudeea in Tara Gadarenilor. Gadara era o provincie de neevrei si in care erau pagani. Si Mantuitorul S-a dus acolo si a predicat. In momentul in care a coborat pe tarm, s-a indreptat spre El un om. Era un om indracit. Indracirea e un fenomen extraordinar. Daca va duceti la manastiri, daca va duceti, sa zicem la Frasinei, unde femeile nu pot sa urce pana sus ci numai pana la poalele muntelui, gasesti acolo tot felul de indraciti care fac tot felul de zgomote. Cand li se citeste exorcizarea, adica moliftele Sfantului Vasile, se tavalesc pe jos, urla, se zbat…

In vacanta, cand am fost in tara, am fost la Pestera Sfantului Andrei din Dobrogea. Este o pestera foarte mare – aminteste de biserica noastra -, e taiata la jumatate si mai scurta, care a fost sapata de Sfantul Apostol Andrei – care a trait in Romania-, cu dalta. Sa vedeti cum e pestera taiata in stanca, o stanca masiva! Pestera are si o cupola, acolo unde e Mantuitorul, sus, si in aceasta pestera sunt dusi indraciti. In momentul in care parintii, sau familia, sau preotii ii duc la Pestera Sfantului Andrei, se saprijina de usi, de manere, de marginea usilor si tipa: “Nu ne bagati inauntru! Nu ne bagati inauntru!”. Apoi ii baga si, ma rog, se intampla ce se intampla acolo.

Acest indracit, spune Sfantul Apostol si Evangelist Luca, era foarte periculos, ataca oameni, locuia in morminte, il legau in lanturi si obezi. Si el rupea obezile si iesea la drumul mare si facea rau. (…) Si, cand a vazut indracitul pe Iisus ca vine a strigat la el: “ce cauti aici Fiule al lui Dumnezeu? Ai venit sa ma chinuiesti inainte de vreme? Te rog sa nu ma chinuiesti!“ – pentru ca Mantuitorul poruncea duhului cel rau sa iasa din el. Si l-a intrebat Dumnezeu Iisus Hristos pe demonul din el: “Care este numele tau?”. Si a zis: “Legiune”, pentru ca erau foarte multi. Si atunci ei L-au rugat pe Iisus Hristios ca sa nu-i alunge in intunericul cel dinafara, in fundul iadului, ci sa-i lase pe ei sa intre in turma porcilor care pastea pe camp acolo, in apropiere de lacul Ghenizaret. Mantuitorul le-a dat voie, si atunci toti diavolii au intrat in porci. Si porcii au sarit in apa si s-au inecat, iar pastorii, cand au vazut ce s-a intamplat, s-au speriat ca au pierdut turma porcilor – pentru ca pazeau porcii comunei, ai orasului -, si au alergat in oras si au spus ce s-a intamplat. Si au venit locuitorii orasului ca sa vada ce s-a intamplat acolo. Si L-au gasit pe Iisus vorbind oamenilor care erau in jurul Lui, si l-au vazut si pe indracit. Era imbracat normal, statea la picioarele lui Iisus si asculta ce spunea Mantuitorul. S-au speriat locuitorii acolo, mai ales ca au pierdut porcii lor si L-au rugat pe Iisus sa paraseasca localitatea lor si sa se intoarca inapoi in Iudeea. Mantuitorul i-a lasat acolo pe ei cu pacatul si cu porcii lor si S-a intors in Iudeea. Dar, inainte de a se urca in corabie, cel care era indracit si s-a vindecat, s-a rugat de Iisus sa-l ia cu Dansul. Si i-a zis: “Nu, ramai aicea sa spui tuturor ce ti-a facut tie Dumnezeu!”. Cu aceasta, incheiem pericopa evangelica.

Vreau sa va spun inca o data, pentru ca stiu ca anumite lucruri le stiti, ca aceasta indracire este reala, nu este o boala. Una este cand ai o depresie sau mai stiu eu ce, sau te doare capul, sau ai halucinatii, dar acesti oameni, o spun inca o data, sunt cu adevarat indraciti. Nu este o boala, ci este o osandire a diavolului!

Accidentele sunt foarte multe. De aceea, cand bolnavii vin la preoti, de multe ori familia ii aduce legati. Am vazut la Parintele Cleopa unde se vorberste despre o vindecare, despre o dez-demonizare la Sfantul Mormant, care a avut loc chiar in ziua Invierii. Cand, la a doua Inviere, dupa amiazi familia a dus-o pe femeia bolnava (femeia indracita) legata in lanturi, ranita la maini de lanturi pentru ca se agita foarte tare, era foarte furioasa. Si au dus-o, si au pus-o sa ingenunchieze, si au citit preotii peste ea si au dus-o in fata icoanei Mantuitorului. Si, in timp ce preotii ii citeau rugaciunile de dez-demonizare, ea s-a trezit, a devenit sanatoasa si a cerut sa i se scoata lanturile. Sigur ca familia a ezitat putin, dar dupa aceea i s-au scos lanturile si au intrebat-o preotii: “Ce s-a intamplat?”. Zice: “Cand stateam in fata icoanei, am vazut mana lui Iisus cum se intindea spre mine si m-atinge pe frunte si mi-a spus: te-ai vindecat!” Si, deci, aceasta e vindecarea.

V-am povestit aceste lucruri pentru ca sunt marturii facute de persoane demne de credinta, autoritare. Pentru ca s-a intamplat in lume asa ceva.

Nu demult, cateva luni in urma, ati auzit ce s-a intamplat la Tanacu. Ca au avut acolo o sora care era indracita, era foarte furioasa si ea si se zbatea si striga lucruri murdare, si atunci maicile au legat-o de o usa. Toata chestia aia cu crucea a fost neadevarata. Au legat-o de o usa pentru ca erau cateva maici si era un calugar, parintele Daniel, care nu puteau sa faca fata acestei forte extraordinare a femeii. Stiti ca femeia era bolnava, adica suferea de inima. Au legat-o si apoi, cand femeia si-a revenit a cerut sa fie dezlegata. Au dezlegat-o, i-au dat apa si paine si a intrat repede in coma. Nu chiar in coma, ci inima a inceput sa-i bata mai usor, apoi a intrat in coma. Pe urma, ei au chemat spitalul, a venit o doctorita care era foarte tanara, care habar n-avea despre ce este vorba si despre ce trebuia sa faca si, cand a vazut ca inima ii batea mai incet, ca sa-i intareasca inima i-a facut adrenalina. I-a facut o doza foarte mare, ea nu stia ca pentru un om care e bolnav de inima, doza a fost de 6 ori mai mare peste norma. Au suit-o in masina si pe drum ea a sucombat. Doctorii, la spital, cand au primit-o au spus: “Nu, e moarta de 24 de ore!” Ea murise pe drum. Adica au incercat sa musamalizeze, dar nu asta e foarte important. Important este ca toata aceasta presa indracita, toti demonizatii din aceasta tara au sarit pe biserica! Au incercat sa faca scandal, cred ca ati citit in presa, s-a scris si pe internet toate lucrurile posibile, toate marsaviile: ca ne-am intors in evul mediu…

Dar eu le spun asa ceva: daca astazi mai avem un pic de credinta si mai avem niste notiuni de Dumnezeu, de credinta, de biserica, de morala, toate sunt consecinta evului mediu. Nu a fost evul mediu intunecat. A fost intunecat doar pentru biserica catolica, dar asta-i altceva. Dar toata credinta noastra a inceput in evul mediu, pentru ca a fost o perioada de distrugere si apoi, in evul mediu s-a restabilit, s-au reasezat toate principiile bisercesti. Cred ca am vorbit despre evul mediu, el n-a facut nici a mia parte fata de crimele care se fac astazi: din bombardamente, din bombe, din terorism, din invaziunea altor tari – pe care le fac tarile mari, nu le fac tarile mici, nu? Nici a mia parte, sa stiti, n-au fost crimele evului mediu, ca acestea din biserica catolica, fata de crimele care se fac acum. Nici o clipa evul mediu nu a fost intunecat ca cel de-acum, acest ev modern. Numai datorita faptului ca avem in inima noastra anumite credinte…

Maicile, (cele patru maici) si calugarul au fost arestati pentru omor grav ca si cum, in biserica se urmarea numai crime si omoruri grave. Putea sa fie omor din imprudenta, daca ea ar fi murit acolo, sau daca ar fi consecinta mortii din cauza asta. Poate sa fie omor din imprudenta, dar cum sa vorbesti despre niste calugari, de niste maici ca au facut omor grav, adica a fost cu intentie, au premeditat toata crima, teroarea, torturile si asa mai departe? Toate astea au fost inventii ale presei!

Am vorbit cu cineva, nu demult, acuma si i-am spus cum a fost. Eu m-am intanit cu parintele Daniel, a fost prin Ucraina, si cu avocatii lui. Si au spus: “Dar totusi, a omorat un om!”. “Cum a omorat un om? Ce-i chestia asta ca a omorat un om?” (…) Dar toate astea au fost pentru a lovi in Biserica! Si Biserica n-a raspuns. Partea cea mai trista e ca Biserica n-a raspuns! Ci, dimpotriva, Biserica s-a grabit sa confirme toate minciunile demonicesti ale presei: “Da, intr-adevar, dar ceea ce este la Tanacu nu este emblematic pentru biserica ortodoxa”. Ca si cum noi, din cand in cand mai ucidem, mai crucificam, dar nu asta e emblema noastra. Adica, n-a avut curajul, domnule!

O Biserica adevarata, o Biserica care are sentimentul autoritatii, o Biserica care stie ca Il are pe Hristos cu ea si ca intr-o tara ca aceasta cum este Romania are cea mai mare autoritate, asa trebuie sa vorbeasca cu presa, asa trebuie sa vorbeasca cu autoritatea, cu autoritate sacra: noi suntem cei mai buni. Nu ne laudam, dar atata vreme cat Il avem pe Hristos cu noi suntem cei mai buni! Am avut greseli. Eu stiu ca-i timpul sa regretam ce-am facut in trecut. Am facut greseli, dar Hristos are mantuire pentru toti.

Pacatoasa, desfranata, Simon vrajitorul, toti acestia s-au mantuit pentru ca s-au intors la Hristos. Si pentru ierarhi este mantuire, si preotii se mantuiesc si diaconul si credinciosii, toti ne mantuim prin pocainta.

Faptul ca ea a fost legata, daca va uitati la cei nebuni, din cei care sunt cu adevarat nebuni, cel putin 80% stau legati. Acuma s-a facut camasa de forta, dar inainte statea legati cu funii, cu lanturi, asa cum se face in mod obisnuit, dar oricum toti sunt legati. Vedeti, la biserica oamenii vin legati, acesti indraciti furiosi vin legati.

Un indracit furios care a venit la Manastirea Petru Voda si a vrut sa-l omoare pe parintele Iustin. (Intre noi fie spus, cred ca in momentul de fata cel mai puternic calugar din tara romanesca este parintele Iustin. Dupa moartea parintelui Cleopa si a celorlalti mari duhovnici, s-au ridicat niste duhovnici noi, dintre care parintele Iustin este intr-adevar o stea a Bisericii ortodoxe pe cer). Si acest demonizat a venit la manastire sa-l omoare pe parintele Iustin. Demonul i-a pus lui in cap ca sa-l omoare. Il cunostea pe parintele Iustin pentru ca venise de multe ori pe acolo. A stat pentru o perioada acolo ca frate, dar l-au trimis acasa pentru ca era bolnav, adica nu era posibilitatea de confuzii. Din intamplare, pe banca era un calugar, era un preot care venise de curand, statea acolo undeva si, Dumnezeu a facut ca acest bolnav mintal sa se insele si sa bage cutitul in preotul acela, in loc sa-l omoare pe parintele Iustin.

Evident ca parintele Iustin a fost aparat pentru viziunea lui pe care o are de artatat in aceasta tara. Pentru ca el este, si manastirea lui, ca un fel de stea. Este ca o stea a magilor care ne arata noua Cine este adevaratul Dumnezeu si cum trebuie sa ne inchinam Lui. Sa depunem la picioarele Mantuitorului lacrimile pocaintei noastre, aurul mintii, tamaia sufletului si lumina inimii. Adica tot ceea ce ne-a dat noua Dumnezeu: minte, credinta, sentiment. Toate sa le punem la picioarele Mantuitorului si asemenea sa fim toti. Aceasta misiune avea parintele Iustin si a fost salvat de Dumnezeu.

Si inca ceva: acuma, cand am fost in tara, am fost la biserica la o unitate de rachete. Si ne-a primit acolo un general, pentru ca facuse o manastire, o biserica noua pentru unitatea militara de acolo. Si am fost de am sfintit-o. Este un calugar, niste calugarite care canta la strana. E o biserica mica, atat cat sa incapa oamenii unitatii, si-am zis asa: “Nici n-am visat cand eram persecutat, si in inchisoare, c-am sa ajung sa slujesc la sfintirea unei biserici intr-o unitate militara”. Am fost pazit de securitate, am fost pazit de ostasi cu carabina si cu arme, atata vreme dupa ce m-am eliberat si am stat un an in tara, inainte de a ma expulza in America, dar ca sa ajung sa slujesc asfel de slujba, nu mi-am inchipuit! Dar Dumnezeu face minuni! “Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu esti Dumnezeu Care faci minuni!

Acolo, am intanit un preot militar si care traia in Chitila. In Chitila, acolo, este o zona de tigani si de vrajitoare. Ca isi si spun mereu ca-s celebre ca toata lumea trece pe la ele. Adica oamenii care-s rataciti se duca acolo si se indracesc si mai rau. Ca ea le spun acolo niste minciuni sau “adevaruri”. Diavolul spune adevarul? Sau le spune anumite lucruri, atuncea pot sa spuna. Dar spunea parintele, zice: “Parinte, cand slujesc in biserica, simt influenta raului! Cand ies din biserica, ma intalnesc cu vrajitoarele care mi-au spus (vrajitoarele-tigancile) au spus ca au adus o mana de vrajitoare egipteanca ferecata in aur, pe care o tin, si stiu tot ce fac eu. Mi-au spus: “Ai adus in biserica ceva. S-arunci oasele alea de-acolo!” (Adusese niste moaste de la manastire). S-arunci oasele alea de-acolo, ca intram in lupta cu tine! Si eu stau in fata lor si nu ma tem. Si, adeseori, cand fac slujba sau inconjur biserica de Pasti, ele stau asa de-o parte in jurul bisericii si fac vraji. Dar vraja lor nu se atinge de mine”. Asa ca fratilor, nu va lasati dusi de idei gresite! Nu va duceti la vraji!

Toate aceste persoane care fac vraji lucreaza cu satana, nu lucreaza cu Dumnezeu! Si lupta care se da intre ele si Biserica, adica intre vrajitoare si Biserica, este o lupta pe viata si pe moarte, pentru ca e lupta care este de la inceputuri, de la caderea ingerilor: intre Dumnezeu si demoni, intre bine si rau, intre adevar si minciuna, intre lumina si intuneric. Ei sunt intunericul, ei sunt minciuna! Tot ceea ce vi se pare ca va spun [vrajitoarele], toate sunt inventii demonice. Toate vrajile pe care le fac ele, ca intorc pe nu stiu cine, sunt vraji demonice. Veniti la rugaciune aici la Dumnezeu, nu mergeti la satana. Pentru ca va demonizati fara sa stiti. Nu-i vorba doar ca te demonizezi ca o forma violenta, ci intra in voi demonul si amestecati: nu mai stiti unde e Dumnezeu si unde e dracul, unde e adevarul crestin si unde e minciuna demonica, care este posibilitatea de a te mantui si unde este-aici sau dincolo.

Toate aceste sunt extrase din pericopa evangelica de astazi. Ati vazut ce s-a intamplat acolo? Mantuitorul a vindecat un om. Si tot orasul a sarit pe El: “Pleaca de-aici! Lasa-ne sa ne crestem porcii. Lasa-ne sa ne facem afacerea!” Ce cauta Mantuitorul intr-un oras unde comertul si desfranarea erau principiile care dominau? I-au spus “Pleaca!…Si ati vazut ca cel indracit statea la picioarele Mantuitorului.

Cand am venit acuma in Romania, l-am intanit pe parintele Daniel si cu avocatii apararii. Si avocatii apararii au cerut sa fie dezgropata moarta – ca sa vada daca moartea ei s-a petrecut din cauza asta sau din cauza dozei prea mari de adrenalina. Si mi-au spus atata, si judecatorul care a vorbit acolo si cineva din autoritari care au obtinut dezgroparea: dupa doua luni, moarta, cand au scos-o era neatinsa. Trupul ei era ca si cum ar fi fost inmormantata de doua zile: neinvinetit, necuprisa de putrefactie, de nimic. Si mi-am adus minte cand era batalia cea mare, cand presa voia sa distruga Biserica, un calugar, nu parintele Iustin, ci altcineva, a spus asa: “Sora Corina a fost mantuita de Iisus Hristos, asa ca indracitul din Gadaria. Si asa cum a stat indracitul, dupa vindecare la picioarele Mantuitorului ascultand cuvantul Lui, asa sta si sora Corina astazi in cer pentru ca a fost mantuita de suferinta si a fost alungata de demoni. Si, poate va veni o vreme, a spus calugarul, cand, deshumand-o pe sora Corina la 7 ani, vom gasi trupul ei neatins, si vom avea niste moaste”. Si m-am tulburat cand mi-au spus avocatii ceea ce a spus parintele Daniel.

Si a venit parintele Daniel la parintele Iustin sa-l intrebe ce inseamna asta. Si parintele Iustin i-a zis asa: trebuie sa se faca rugaciuni peste ea pentru ca si indracitii pot sa nu putrezeasca. Sa faca rugaciuni si atunci trupul ei se risipeste. Dar la 5 ani o mai dezgropati o data si daca este intreaga, mai faceti rugaciuni, la 7 ani daca o mai gasiti intreaga inseamna ca sunt cu adevarat moaste.

Si atunci, iata ca Dumnezeu iarta, Dumnezeu sfinteste, Dumnezeu primeste in sanul Lui pe toti care au gresit. Nimeni nu poate spune: “sunt exclus de Dumnezeu”. Daca cineva gandeste asa, inseamna ca are in el un drac, un drac al orgoliului. Adica, daca eu am gresit, acum eu sa ma intorc la Dumnezeu? Dar nu este mai patern in iertare decat suntem noi in savarsirea pacatelor? De aceea, fratilor nu va lasati! Sunt convins ca si in biserica asta sunt multe…

V-am mai spus povestea? Sa va spun ce spunea mama – o spun pentru cei care n-ati auzit-o. Mama spunea asa:

Cand eram copii ne ducea la biserica, ne era rau, ne dureau picioarele, eram copii mici. Mama ne tinea acolo cat putea ea ca sa stam in biserica. Mai ieseam pe-afara, dar acasa ne spunea:

voi nu stiti sa va rugati, voi nu stiti rugaciunea. Dar sa stiti ca picioarele voastre care va dor, alea sunt rugaciunea voastra inaintea lui Dumnezeu. Asta-i rugaciunea voastra, o mica oboseala pentru Hristos. Sa se oboseasca trupul pentru Hristos, ca nu stii sa te rogi ca esti copil.”

Intr-un sat era o crasma, acolo unde barbatii se bateau, se injurau, faceau lucruri urate. Femei nu erau pe-atunci in crasma. Si era un singur drac, statea pe pervaz si dormea, n-avea ce face, oameni facea de la ei. Dar la marginea satului era o vaduva cu sapte copii care se ruga. Era noapte si o legiune de ingeri o inconjurau pe aceasta femeie care se ruga. Va inchipuiti cate legiuni de ingeri sunt in jurul acestei biserici – sunt ingeri care intra si-n biserica, sunt si demoni care intra in biserica-, cate legiuni de draci sunt in jurul manastirilor? Sigur ca ispitele sunt foarte mari! Ce sa ispiteasca demonul ala la noi, daca noi facem ceea ce vedem la televizor? Cadem singuri, fara sa ne ispiteasca diavolul. Il ispiteste numai pe credincios, nu? Dar acolo este rugaciune, este viata duhovniceasca, acolo numele lui Iisus e chemat cu staruinta. Asa ca e o lupta foarte grea, este o lupta care se duce pe plan personal, o lupta intre Dumnezeu si diavol, intre bine si rau. Care nu va inceta pana la sfarsitul veacurilor! Si sa stiti ca acest camp de bataie este aici, in inima noastra. Si noi putem hotara daca biruieste Dumnezeu sau biruieste satana. Si asa cum isi doreste sufletul viu – ca nu este camp de batalie mort -, asa ne mantuim, fratilor! Si noi participam, fratilor la aceasta batalie, pentru ca in spirit se intampla si lucrul asta.

(…) O decizie ca sa nu mergeti nicicand la vrajitoare, care te amageste ca-ti citeste psalmii sau mai stiu eu ce-ti spune… Veniti la Dumnezeu, rugati-va! Cine se roaga cu credinta, Dumnezeu il aude. “Daca ai credinta-n Dumnezeu cat o graunta de mustar si spui muntelui acesta muta-te, el se va muta!” Avem noi credinta cat o graunta de mustar? Ma gandesc si la mine, ca zic: “Doamne, cineva este bolnav, foarte bolnav”. Si zic: “Vindeca-l, nu-l lasa sa moara!”. Ma intreb: “Oare, va face Dumnezeu mila?”- am o indoiala. Daca m-as gandi fara nici un fel de indoiala: “Da, Dumnezeu face aceasta cu robul Sau!”. Dar eu nu cred, pentru ca am cu mine un demon care spune asa: “Oare tu, in nevrednicia ta crezi ca meriti sa fii ascultat de Dumnezeu?Astia sunt indoiala si demonul indoielii din mine. Sa inchidem portile inimii pentru orice nedreptate demonica. Sa credem in Dumnezeu cu toata puterea. Macar cu o credinta mare cat un graunte de mustar! Amin!

Cititi si:

***


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Gheorghe Calciu, Portile Iadului, VIDEO, Vindecarea demonizatului din tinutul Gherghesenilor (Gadarei), Vremurile in care traim

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

16 Commentarii la “DEMONIZATUL DIN TINUTUL GHERGHESENILOR – Predica Parintelui Calciu despre indracire, cazul Tanacu si razboiul din inima noastra cu diavolul (2005, VIDEO SI TEXT)

  1. Pingback: NE PASA UNII DE ALTII? O predica de referinta despre talcul Evangheliei demonizatului din Gadara pentru noi, cei de astazi. "Marturisirea adevarata se naste din rugaciune si rugaciunea se hraneste cu marturisirea Adevarului"
  2. Pericopa evanghelica
    Luca VII,1-10

    1. Şi după ce a sfârşit toate aceste cuvinte ale Sale în auzul poporului, a intrat în Capernaum.
    2. Iar sluga unui sutaş, care era la el în cinste, fiind bolnavă era să moară.
    3. Şi auzind despre Iisus, a trimis la El bătrâni ai iudeilor, rugându-L să vină şi să vindece pe sluga lui.
    4. Iar ei, venind la Iisus, L-au rugat stăruitor, zicând: Vrednic este să-i faci lui aceasta,
    5. Căci iubeşte neamul nostru şi el ne-a zidit sinagoga.
    6. Iar Iisus mergea cu ei. Şi nefiind El acum departe de casă, a trimis la El prieteni, zicându-I: Doamne, nu Te osteni, că nu sunt vrednic ca să intri sub acoperământul meu.
    7. De aceea nici pe mine nu m-am socotit vrednic să vin la Tine. Ci spune cu cuvântul şi se va vindeca sluga mea.
    8. Căci şi eu sunt om pus sub stăpânire, având sub mine ostaşi, şi zic acestuia: Du-te, şi se duce, şi altuia: Vino, şi vine, şi slugii mele: Fă aceasta, şi face.
    9. Iar Iisus, auzind acestea, S-a minunat de el şi, întorcându-Se, a zis mulţimii care venea după El: Zic vouă că nici în Israel n-am aflat atâta credinţă;
    10. Şi întorcându-se cei trimişi acasă, au găsit sluga sănătoasă.

    Pericopa apostolica
    II Corinteni V,1-10

    1. Căci ştim că, dacă acest cort, locuinţa noastră pământească, se va strica, avem zidire de la Dumnezeu, casă nefăcută de mână, veşnică, în ceruri.
    2. Căci de aceea şi suspinăm, în acest trup, dorind să ne îmbrăcăm cu locuinţa noastră cea din cer,
    3. Dacă totuşi vom fi găsiţi îmbrăcaţi, iar nu goi.
    4. Că noi, cei ce suntem în cortul acesta, suspinăm îngreuiaţi, de vreme ce dorim să nu ne scoatem haina noastră, ci să ne îmbrăcăm cu cealaltă pe deasupra, ca ceea ce este muritor să fie înghiţit de viaţă.
    5. Iar Cel ce ne-a făcut spre aceasta este Dumnezeu, Care ne-a dat nouă arvuna Duhului.
    6. Îndrăznind deci totdeauna şi ştiind că, petrecând în trup, suntem departe de Domnul,
    7. Căci umblăm prin credinţă, nu prin vedere,
    8. Avem încredere şi voim mai bine să plecăm din trup şi să petrecem la Domnul.
    9. De aceea ne şi străduim ca, fie că petrecem în trup, fie că plecăm din el, să fim bineplăcuţi Lui.
    10. Pentru că noi toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, ca să ia fiecare după cele ce a făcut prin trup, ori bine, ori rău.

  3. Pingback: IPOCRIZIA MASS-MEDIA: exorcistul catolic Elias Vella, prezentat neutru-pozitiv de o presa care A CALCAT IN PICIOARE pe cei implicati in "cazul Tanacu"
  4. Pingback: VINDECAREA DEMONIZATILOR DIN GADARA. Predici audio si video: IPS Bartolomeu Anania, Pr. Gheorghe Calciu, Arhim. Dumitru Cobzaru si altii -
  5. Minunata predica,multa sanatate si bine cuvantare de la Dumnezeu parintelui,asta iseamna sa marturisesti pe Hristos,de voiesti sa ti mantuiesti sufletul ti l vei pierde,dar daca il vei pierde pt Hristos ti l vei mantui…intelegeti ce vreau sa spun PARINTELE ARE CURAJ, si de acest curaj avem nevoie toti….sa l marturisim pe Hristos, si doar de El sa ne fie frica,doar El are putere si asupra trupului si asupra sufletului, sa nu ne temem de stapanitorii acestui veac care doar pot ucide trupul…
    Cine intelege sa inteleaga

  6. Pingback: PREDICI AUDIO LA DUMINICA VINDECARII DEMONIZATULUI DIN GADARA: IPS Bartolomeu si Arhim. Damaschin (Sihastria Putnei). “Cum iesim biruitori in lupta cu diavolul?” -
  7. @ Mihai:

    Parintele Gheorghe Calciu a trecut la Domnul deja de acum 6 ani…

  8. Pingback: Anturajul ca o troaca de porci. URACIUNEA si OTRAVA VORBELOR MURDARE sau DESARTE. Puterea de corupere a tovarasiei pacatoase. TERIBILUL AVERTISMENT IMPOTRIVA PARTASIEI CU PACATUL -
  9. Pingback: Imagini cu SFINTELE MOASTE ale PARINTELUI GHEORGHE CALCIU prezentate la emisiunea Secvential – vadirea SFINTENIEI unui preot-simbol al IUBIRII si MARTURISIRII pana la capat [VIDEO] - Recomandari
  10. Pingback: LUCRAREA DEMONILOR IN SUFLETELE NOASTRE. Forme de manifestare a indracirii si CUM PUTEM LUPTA CU INFLUENTELE DIAVOLESTI -
  11. Pingback: “Tot darul de Sus ni-l insusim neaparat prin suferinta”. PARINTELE SOFRONIE despre BUCURIA DE A FI BIRUIT DE DUMNEZEU. De ce Dumnezeu ingaduie incercarea parasirii Sale, a “pogorarii in intuneric” si a atacurilor infuriate ale Ispi
  12. Pingback: PREDICA PARINTELUI IOANICHIE BALAN la Duminica a IV-a din Postul Mare – INDRACIREA PRIN PATIMI si LUPTA CU DIAVOLUL. “Traim intr-o lume dirijata de nevazutii demoni si de vazutele lor slugi, care o conduc spre satanizare” -
  13. Pingback: RAZBOIUL NECONTENIT CU “STAPANITORUL ACESTEI LUMI”: “De partea cui sunt, intr-adevar: a lui Hristos ori a diavolului?” | Cuvântul Ortodox
  14. Pingback: CUM DESCHIDEM USILE SUFLETULUI PENTRU INTRAREA DEMONILOR SI CUM PENTRU PRIMIREA LUI DUMNEZEU? Pacatele si vrajitoriile aduc demonizarea si bantuirea caselor de duhuri necurate. FUGA OAMENILOR DE DUMNEZEU, DE SFINTENIE, TEAMA DE SCHIMBARE: “Dar eu nu
  15. Pingback: “Ce ar trebui să facă o persoană care a reuşit să învingă un obicei păcătos?” CUM SE POATE INTOARCE DUHUL NECURAT IN OM, IMPREUNA CU ALTE SAPTE DUHURI MAI RELE? | Cuvântul Ortodox
  16. Pingback: DEMONIZAREA LUMII LA ORA ASALTULUI FINAL. ORTODOXIA – ULTIMA REDUTĂ DE REZISTENȚĂ, CARE TREBUIE ANIHILATĂ. Oameni, porci și demoni. MĂRTURISIREA ÎMPOTRIVA RĂULUI, neliniștea rece a sufletului și CONDIȚIA PĂCII LUI HRISTOS | Cuvântul Ort
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate