DOAMNE, RAMAI CU NOI! Cum devine INVIEREA o realitate tainic lucratoare in concretul zilelor vietii noastre?

16-05-2013 Sublinieri

drumul spre emaus- crop

Vedeti si:

***

“Multe din cele traite cu durere pe pamant vor aparea in vesnicie intr-o lumina noua, ne vor invata sa binevestim si sa preaslavim ceea ce am platit candva cu lacrimi”.

***

Domnul ne sta alaturi

Iar noi nadajduiam ca… (Luca 24,21)

Cand simti ca toate cele in care ai crezut incep sa se surpe, te incearca o grea dezamagire, o tulburare launtrica; cum a putut sa se intample asa ceva? Totul iti apare intunecat si fara nicio perspectiva de limpezire. In asemenea clipe ar trebui sa ne aducem aminte ca si Apostolii erau tristi mergand spre Emaus, dar sa ne gandim si la ceea ce s-a intamplat dupa aceea.

Mergeau pe drum cuprinsi de o nesfarsita tristete, dezamagiti; pierdusera totul, le era neinchipuit de greu. Iisus S-a apropiat „mergand impreuna cu ei“, dar ei nu L-au recunoscut. El vine, Se apropie de noi, merge impreuna cu noi cand suntem apasati de tristete; noi insa ne vedem de durerea noastra, n-avem ochi pentru El! Trece multa vreme si nu-L recunoastem pe Cel ce merge impreuna cu noi!

emmaus-iconDe ce sunteti tristi? Credeti ca El nu stie de ce? Dar vrea sa-I spuneti voi, va intreaba. Fireste ca stie de ce, dar vrea sa-I spuneti voi insiva, pentru ca de aceasta marturisire aveti nevoie.

…Apostolii incep sa-si verse necazul, Ii spun de ce sunt dezamagiti, „iar noi nadajduiam ca...” (Luca 24, 21). Si, totusi, nu-L recunosc! El le vorbeste si inimile li se inflacareaza de vorbele Lui, incep sa se lumineze la chip si la suflet, dar durerea pare sa nu li se fi risipit, pentru ca inca nu L-au recunoscut. Cuvintele Sale ii mangaie, incat nu s-ar mai desparti niciodata de El:Ramai cu noi!

Si El a ramas. Au urmat apoi bucurie, viata noua, „dovada lucrurilor nevazute (Evrei 11,1).

El S-a ascuns de ochii lor, dar ei au continuat sa mearga cu hotarare inainte, fiindca stiau „in Cine si-au pus credinta (cf. II Timotei 1, 12), intristarea li s-a prefacut in bucurie (cf. Ioan  16,20).

Asa ni se intampla si noua: trebuie sa-I spunem tot, chiar daca nu-L recunoastem inca, pentru ca El merge impreuna cu noi, Se adreseaza sufletului nostru, care trebuie sa-I ras­punda. Ii va raspunde, si El se va transpune in starea lui, il va primeni prin cuvintele Sale. Iar el se va inflacara cu flacara sfanta si ii va spune: „Ramai cu mine!

Iar El va ramane si i se va deschide, iar sufletul Il va cu­noaste si Il va iubi, se va bucura de El, Ii va arata incredere si in aceasta incredere isi va gasi pacea.

***

Renasterea noastra

Ca sa-L cunosc pe El si puterea invierii Lui” (Filipeni 3, 10)

Hristos a murit pe cruce. Cum vor fi resimtit Apostolii, prietenii si ucenicii Sai acest tragic eveniment?Vatopedi_plangerea-lui-iisus Vor fi sperat pana in ultima clipa, refuzand sa accepte un asemenea deznodamant. Mai credeau intr-o minune, care sa puna capat acelei nenorociri. Dar nemiloasa moarte le-a spulberat toate sperantele.

Oare nu ni se intampla si noua sa trecem printr-o situatie asemanatoare? N-am fost confruntati si noi cu evenimente inexplicabile, cu incercari care ne-au sfasiat sufletul, cu probleme irezolvabile, cu enigme ramase nedeslusite? Asupra noastra se abat necontenit lovituri imprevizibile. Te afli in mijlocul unei vieti clocotitoare peste care se proiecteaza dintr-odata umbra mortii, smulgand de langa tine o fiinta scumpa, lasandu-te incremenit de durere. Cea mai grea incercare pe care au trebuit sa o suporte ucenicii Domnului a fost aceea ca mintea lor, inca necoapta, a vazut in aceasta moarte o infirmare a tuturor asteptarilor lor.

Din cuvintele Lui intelesera ca El este viata si adevarul si ca, daca vor crede in El, nu vor vedea moartea, ca Tatal va ramane in ei; atunci, ce explicatie mai putea avea moartea Lui?

Putea-va omul vreodata sa patrunda caile si intentiile lui Dumnezeu? Sa gaseasca cauza si explicatia evenimentelor? Unde ne este atunci credinta? O credinta vie, adevarata, nu se poate naste decat dintr-o bezna totala si dintr-o desavarsita orbire. Deplina incredere in Dumnezeu apare doar atunci cand nu putem vedea nici simti nimic in jurul nostru.

De cele mai multe ori renastem in durere, in furtuna, in dezamagire, cand ni s-au spulberat toate sperantele. Supunerea neconditionata la legea iubirii se obtine numai in asceza trupului, prin infrangerea si nimicirea trufiei din noi.

0901 copyInvierea lui Hristos s-a produs cu imprevizibilitatea unui cutremur. Era ceva la care nimeni nu se astepta, parea un lucru imposibil. Darputerea invierii Sale va va elibera si pe voi. Ramaneti neclintiti in intuneric si lumina, puterea si iubirea Lui va vor lumina. Nu deznadajduiti!

Vi s-a parut ca a murit [definitiv], dar El e vesnic viu si v-a iubit cu iubire vesnica. Biruinta voastra aduce cu sine si biruinta altora. Domnul isi va vadi puterea in voi; oamenii va vor vedea credinta, vor afla ca sunteti supusi si rabdatori in incercari, va vor pretui indelunga-rabdare, bucuria duhovniceasca la vreme de necaz, pacea launtrica in timpul furtunilor vietii si vor spune: „Iata roada, iata puterea invierii Lui”.

Prin aceasta putere, lucratoare asupra neputintelor noastre, vi se va da sa indepliniti cele de neindeplinit si sa atingeti cele de neatins.

***

Sa mergem la El

Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni! (Matei 11, 28)

Aceste cuvinte le-au adus multora mangaiere si intarire. Ele ne sunt adresate noua, tuturor, incat nu se va gasi niciun om care sa nu aiba nevoie de ele, mai devreme sau mai tarziu. Dar exista cazuri, exista vremuri cand ele capata o importanta deosebita. Fericirea pamanteasca, visurile avantate, inflacaratele sperante ale anilor tineri cedeaza mult prea repede locul deziluziilor si uratului, cand ni se pare ca impartasim cu lumea intreaga o imensa suferinta universala.

Oare nu ne gasim si noi, astazi, intr-o asemenea situatie? Nu ni se pare uneori ca, dupa nenumarate emotii si alarme, a dat peste un fel de acalmie morala, o nepasare fata de tot si de toate? O asemenea stare sufleteasca este explicabila in cazul unor necredinciosi, noi insa, mai fericiti in privinta cunoasterii adevarului si luminii si carora cerurile ne sunt deschise, nu putem si nu trebuie sa cceb5ce84cebdceb7cf83cf84ceb5ceb9cf8eadem in deznadejde si sa tot spunem ca nu mai avem nimic de asteptat de la viata! Ne facem oare ca n-am auzit aceste cuvinte: „Veniti la Mine toti cei osteniti…“?

Veti spune, poate, ca unuia care a obosit si se simte impovarat ii lipseste hotararea, nu are puterea de a se urni din loc si de a merge catre Iisus. Dar daca Iisus imi cere acest efort, daca ma cheama, daca asteapta raspunsul meu, inseamna ca prin insusi cuvantul Sau imi da putere. Cand spune: „Veniti la Mine…” El parca a si inceput sa ne atraga spre Sine si cuvantul Sau, care emana atata iubire, atata mila iubitoare, ne da taria sa pornim pe cale, oricat de grea ar fi ea. Cand spune „cei osteniti si impovarati” simtim in cuvintele Lui o compatimire adanca fata de neputintele noastre si o dorinta de a ne ajuta, de a ne face sa ne trezim din somnul sufletului, de a ne ridica si de a porni spre El, pentru a ne gasi in El vesnica odihna sufleteasca.

***

Ingerul de deasupra pietrei

Ingerul Domnului, pogorandu-se din cer si venind a pravalit piatra de la usa si sedea deasupra ei. (Matei 28, 2)

M-tirea Afteia - Alba, fresca 2010, naos, absida nord 01De ce nu va fi zburat ingerul dupa invierea lui Hristos, ci a ramas stand pe piatra de la usa mormantului? Nu era firesc sa se intoarca in cer, dupa savarsirea maretei biruinte a Invierii? Nu, el a ramas pe piatra, pentru ca prin prezenta sa acea piatra sa se umple de lumina, sa se transforme, sa se vesteasca prin ea celor indurerati de moartea lui Iisus biruinta Lui asupra mortii si pentru ca plansul lor sa se transforme intr-o lauda adusa Domnului.

Invierea lui Hristos iradiaza lumina asupra intregului nostru trecut, asupra tuturor rugaciunilor noastre. Ea ne vesteste ca nu mai exista loc pentru ceea ce ne-am obisnuit a numi moarte. Invierea Domnului ne sterge lacrimile, da durerii si suferintei noastre o alta semnificatie.

Fie ca Domnul sa ne faca pe toti cei a caror inima sta sub apasarea pietrei suferintei sa-l vedem pe ingerul mangaietor, aducatorul vestii celei bune. Sa vedem deschisa usa sperantei, raza dumnezeiestii iubiri, triumful invierii.

Si pentru ca prinosul necazurilor noastre sa ne aduca, din prisosinta-n prisosinta, vesnica plinatate si slava (II Corinteni 4, 17)

***

Martorul Invierii

Si marama care fusese pe capul Sau nu se odihnea laolalta cu giulgiurile, ci invaluita intr-un loc deoparte. (Ioan 20, 7)

LaMormant1De ce i se va fi dat atata atentie unui obiect, pare-se lipsit de importanta? Marama care se afla pe capul lui Iisus fusese stransa cu grija de mainile ingerului si pusa deoparte! Aceasta marama isi indeplinise menirea, acoperind fata moarta a Mantuitorului, iar acum, dupa invierea Lui, parea sa fi devenit un lucru de care nimeni nu mai avea nevoie. Si totusi, ingerul a avut grija de ea! De ce? Fiindca vointa Domnului era ca nimic din cele ale Lui sa nu se piarda. Sa fie pastrate toate cate au purtat semnul mortii, din dorinta de a se arata prin ele biruinta asupra mortii.

Dintr-un simbol al lacrimilor aceasta marama s-a prefacut intr-un stindard al biruintei. Incepuse prin a insemna esecul, distrugerea, moartea, dar de acum inainte avea sa vesteasca slava vesnica si viata vesnica.

Astfel, multe din cele traite cu durere pe pamant vor aparea in vesnicie intr-o lumina noua, ne vor invata sa binevestim si sa preaslavim ceea ce am platit candva cu lacrimi. Un obiect menit sa ramana in mormant, ca apartinand mortii, avea sa devina martor al invierii lui Hristos, dovada a faptului ca Cel ce statuse intins, mort, cu acea marama pe fata, S-a ridicat din moarte.

Exista si in viata noastra multe lucruri care pareau moarte, lipsite de viata si care au inviat sub suflarea acelei forte „plapande care nu se stinge (cf. Matei 12,20), cea care rezideste ceea ce a fost daramat sau nedus pana la capat, sau rostit numai pe jumatate, care pe cele nedesavarsite le aduce la desavarsire! Atunci intelegem ca au existat clipe care ni s-au parut irosite fara rost, dar de la care ne-am ales, de fapt, cu un imens folos. In timpul cand viata noastra parea ca bate pasul pe loc, fara scop si fara folos, Domnul ne-a purtat pasii, fara sa ne dam seama, in timp ce ni se pregatea marea, cruciala cotitura a vietii noastre sufletesti. Pe solul unui pustiu aparent, avea sa rasara o dumbrava minunata; in timp ce eram cuprinsi de disperare si orbecaiam prin bezna, ne slujeau ingerii, scotandu-ne din intuneric la lumina, lumina cea fara de seaman a iubirii dumnezeiesti, in care toate ale noastre, schimbandu-se la fata, vor straluci intr-o noua, netrecatoare frumusete.

(din: “Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu – 366 Cuvinte de folos pentru toate zilele anului“, Editura Sophia, 2008)

Legaturi:


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, 1. Slider, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, EMAUS, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Invierea Domnului (Sfintele Pasti), Razboiul nevazut, Saptamana Luminata

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

46 Commentarii la “DOAMNE, RAMAI CU NOI! Cum devine INVIEREA o realitate tainic lucratoare in concretul zilelor vietii noastre?

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. Sfintii Parinti spun ca darul de a fi in comuniune cu Domnul Hristos atarna de primirea Sfantului Duh.Daca Sfanta Maria Magdalena va fi fost dezamagita cad Domnul a oprit-o sa se apropie de El:”Nu te atinge de Mine”,caci inca nu M-am suit la Tatal Meu “,dupa interpretarea Sfantului Chiril,reiese ca Mantuitorul o opreste sa atinga trupul Sau preamarit,deoarece ea nu-l primise inca pe Sfantul Duh.Numai dupa ce Domnul Hristos Se va inalta la Tatal,trimitandu-l pe Duhul Sfant,vor putea credinciosii sa se uneasca cu El in sfanta Taina a Euharistiei.Si este semnificativ faptul ca, numai inainte de Mirungere,crestinul botezat ,se poate impartasi din Sfanta Euharistie pentru prima data. De aceea oamenii din acele vremuri care erau lipsiti de harul Sfantului Duh,nu se puteau apropia de El.Deci se poate constata ca intre Hristos cel inviat si ceilalti muritori ,se interpune o distanta.
    Si totusi trupul Domnului este real,fiind acela cu care a patimit pe Sfanta Cruce si a fost asezat in mormant.Sfintii parinti spun ca ne aflam in fata unui fenomen cu totul deosebit,nou,total diferit de celelalte invieri relatate in Sf.Evanghelie ,caci nu este vorba aici de reinsufletirea unui cadavru ,de readucerea lui(temporara)la viata ,ci de o viata noua ,care “face din moarte o trecere spre vesnicie,un adevarat Pasti”.
    Trupul Domnului IIsus Hristos ,sub actiunea de viata facatoare a Duhului,a suferit o schimbare,prefacandu-se din trup normal,firesc ,in trup duhovnicesc.Acelasi proces va avea loc pentru fiecare dintre noi la obsteasca inviere.Trupul Domnului Hristos ramane inaccesibil ucenicilor ,pentru ca era “lipsit de greutate si impenetrabilitate”,de aceea El disparea si aparea oriunde voia.Chiar si atunci cand devenea vizibil ,Se arata numai celor apropiati sufleteste de El,facand un pogoramant fata de slabiciunea lor.Dar simturile Lui erau accesibile,putand fi vazut,auzit sau pipait.Totusi in Evanghelie nu se afirma ca Toma ar fi cutezat sa pipaie coasta stapunsa a Domnului Hristos ,caci aceasta reiese si din cantarea din Duminica Tomei ;”Cine a pazit atunci mana ucenicului nearsa ,cand s-a apropiat de coasta Domnului cea de foc?”
    Tot Sfantul Chiril afirma ca:”Impreuna cu Sfantul Duh si Logosul a impartasit propriului Sau trup,puterea de a birui moartea .Indumnezeirea trupului si a sufletului omenesc a lui Iisus ,s-a indeplinit prin mijlocirea energiilor divine,ce purcedeau din ipostasul Sau divin”,lucrare ce s-a desfasurat pe tot parcursul vietii pamantesti a Lui Hristos,dar care a culminat in clipa Invierii.Invierea a fost deci raspunsul suprem dat de Tatal la iubirea jertfelnica aratata de Fiul prin Patimile Sale.
    De asemenea Pr.Staniloae spune ca Domnul Hristos a ramas patruzeci de zile pe pamant cu trupul spiritualizat,spre a initia prefacerea in mod tainic a intregii zidiri,in Hristos cel inviat,incepand transfigurarea lumii,care nu se descopera decat celor care au atins culmile sfinteniei.
    (Am cules cateva invataturi de la Sfintii Parinti, care mi s-au parut demne de retinut mai ales pentru aceasta perioada;nu stiu daca m-am incadrat in subiectul articolului postat.)
    Hristos a inviat!

  2. Pingback: SA NE GRABIM SA TURNAM MIRUL COMPATIMIRII ASUPRA APROAPELUI NOSTRU! Sa tindem spre Lumina care va straluci in mijlocul intunericul raului din lume! -
  3. Corupţii, iudele, curvarii,
    Robiţii duhului ateu,
    (Orbiţi de patimi și trufie),
    Susțin ca, nu e Dumnezeu.

    Oportuniştii și îngâmfaţii,
    Nedrepţii, necinstiţii lumii,
    L’au scos pe Dumnezeu din oameni,
    (Slujidu-i tatălui minciunii).

    Toți cei ce poartă jugul poftei,
    Toți ce ce cred viaţa, plăcere,
    Îl scot pe Dumnezeu din oameni,
    (Fiindcă minciuna, li-i putere).

    Nu-i unul, (din vrăjmașii crucii)
    Cinstit cu ceilalți și curat,
    Căci nu e Adevăr al vieții
    (În ei), să nu se fi’ncălcat.

    Nu este zi trăită’n viaţă,
    În care să nu fi minţit.
    Nu-i adevăr rostit la ceilaţi
    Pe care să nu-l fi ciuntit.

    Omul nu-i drept (prin sine însuși).
    Omul prin sine-i pururi rău
    (Și răutatea-i egoistă,
    Strigă că nu e Dumnezeu).

    În lumea nedreptatea-i cruntă
    Şi necinstiţii’s la putere
    (Că egoismul tuturora,
    Le dă accesul la putere).

    În fiecare om exist’un idol
    (Necruțător). Exit’un “eu”,
    Ce ca și Lucifer se crede
    (Prin sine însuşi), dumnezeu.

    În fiecare om exista
    (Prin “eu”-l său cel antisfânt),
    Puterea răutăţii vie,
    (Şi necredinţa), pe pământ.

    El. (Ego)’n sine se vrea totul.
    Şi petru sine… face rău.
    (De dragul său loveşte’n semeni
    Și strigă că nu-i Dumnezeu).

    El se socoate plin de drepturi,
    (Lovind pentru dreptatea sa).
    El vrea iubirea de la ceilaţi
    (Fără’ai iubi, făr’ai ierta).

    Fără iubirea dintre semeni,
    Părutul bine însă,-i rău,
    Că’n lume nu este iubire
    (Ci ego), fără Dumnezeu.

    Fără iubirea între semeni,
    Pe lume nu există sfânt.
    Dreptatea-i strâmbă și coruptă
    Și cinste, nu e pe pământ.

    Știința vede adevărul
    (Cel mic și mort), ce e sub cer,
    Că-i oarbă fără Adevărul vieţii
    (Privind doar la cele ce pier).

    Coruptii, trufaşii, spurcații
    Robiţii duhului ateu,
    Nu pot să creadă, că n’au Tatăl
    Pe cel ceresc, (pe Dumnezeu).

    Necurăţia și necinstea
    Și egoismul pe pământ
    Spun și arată (tuturora),
    Că Dumnezeu este. (Şi-i sfânt).

  4. V-am spus ca uneori unele dintre materialele voastre au fost un adevarat raspuns picat la timp si bine directionat.

    Insa niciodata, dar niciodata nu s-a intimplat ceea ce s-a intimplat acum. Este ca si cum din ecran mi s-a raspuns in clar la intrebarile personale care se suprapun aproape cuvint cu cuvint cu ceea ce se exprima aici, intr-un moment foarte dificil.Nu stiu ce anume v-a facut sa alegeti acest text si de ce tocmai in acest moment/an dar este atit de strigator incit vreau-nu vreau trebuie sa recunosc: eu sint tinta. Sigur, TOTI sintem tinta, dar, in functie de circumstante la unii este mult mai stringent decit la altii.

  5. @ Petra:

    Slava lui Dumnezeu. Da, a fost ales de cineva pentru care si in momentul in care si el le-a primit, proniator, ca niste raspunsuri si ajutoare pentru sine.

  6. Atunci Dumnezeu sa ne ajute pe amindoi sa intelegem ce este de inteles de aici. Pe noi si pe toti ce aflati in situatii asemanatoare.

  7. Pingback: “AJUNGE ZILEI RAUTATEA EI…” -
  8. Pingback: El, Cel ce-i vindeca pe cei cu inima zdrobita… -
  9. Pingback: Predica (VIDEO) PS Ignatie Muresanul la Inaltarea Domnului: PRIVESTE CERUL! PRIVESTE LA HRISTOS! - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  10. Pingback: DUHUL ADEVARULUI SI AL IUBIRII, Duhul lui Dumnezeu, Care Se roaga in noi si ne calauzeste tainic “la pamantul dreptatii”. STIM AL CARUI DUH SUNTEM? -
  11. Pingback: DUREREA ALTUIA – DUREREA NOASTRA. Cum dobandim rabdare si ce folos avem din incercari? ISPITELE INSINGURARII -
  12. Pingback: SUB MANA CEA TARE A LUI DUMNEZEU/ “Fii credincios pana la moarte si-ti voi da cununa vietii!” -
  13. Pingback: PREDICA LA SFANTUL ILIE a Arhim. Dumitru Cobzaru (VIDEO): “Niciun prooroc nu este bine primit în patria lui pana astazi. Chiar preotii, din pacate, cautam sa fim pe placul oamenilor si propovaduim o credinta relaxata” -
  14. Pingback: INTALNIREA CU MIRELE NOSTRU, LA CINA CEA DE TAINA. Cum sa avem candelele aprinse, cum sa ne pregatim pentru Impartasire si cum sa PARTICIPAM LA DENII pentru A TRAI INVIEREA CA EVENIMENT LAUNTRIC, NU EXTERIOR? Cum “astept Invierea mortilor si viata v
  15. Pingback: Cuvinte la Duminica Invierii: “PRAZNUIM OMORAREA MORTII, SFARAMAREA IADULUI SI INCEPATURA ALTEI VIETI, VESNICE”. Cum “sa ne curatim simtirile” ca sa vedem Invierea lucratoare si intru noi, simtind si bucuria ei? -
  16. HRISTOS A INVIAT !

    Ce inseamna ca moartea este invinsa ?! Inseamna pur si simplu ca tu, inlauntrul tau, daca crezi cu adevarat in Invierea Domnului Iisus Hristos, Acesta iti va da tie Putere ca sa respingi tentatiile de a pacatui ! Iti da Putere de a respinge patimile cele aducatoare de moarte, iti da Putere de a le birui ! Si ce Bucurie Sfinta vine de la Dumnezeu in inima !!!!! Dupa fiecare biruinta a unei patimi, Dumnezeul cel Viu ne trimite in inima o Bucurie Sfinta fara egal ! Viata biruie moartea in inima care crede in Sfinta Inviere a Domnului nostru Iisus Hristos !!!!!!

    DOAMNE AJUTA !!!!!!

    Mircea

  17. Pingback: Predici audio ale Pr. Ciprian Negreanu la DUMINICA DINAINTEA CINCIZECIMII, A SFINTILOR PARINTI DE LA SINODUL INTAI ECUMENIC SI A RUGACIUNII LUI IISUS (Duminica a VII-a dupa Pasti): Sa cunoastem in Cine credem si Cui ne rugam! -
  18. Pingback: PREDICI AUDIO si meditatie la DUMINICA TOMII: Sfantul Apostol Toma, “geamanul” nostru. Chiar a fost “necredincios”? -
  19. Pingback: Siguranta de a fi IN MAINILE DOMNULUI, cu nadejdea de a ne improspata mereu puterile SUB ACOPERAMANTUL ARIPILOR DRAGOSTEI SALE: “Daca ti se pare ca nimeni nu mai are nevoie de tine, sa stii ca in ochii Lui ai ramas de mare pret” -
  20. Pingback: INCREDEREA LUI DUMNEZEU IN NOI, coplesitoarea Iubire care ne da lumina -
  21. Pingback: CU CE GANDURI SA PORNIM IN ANUL CEL NOU? -
  22. Pingback: CUTREMURATOAREA BUCURIE A INTALNIRII CU HRISTOS: “Unde vom gasi un stapan mai bland, un Tata mai bun, un Frate care sa puna umarul acolo, cand ne este greu, un Mire care sa Se jertfeasca in locul nostru si pentru noi?” | Cuvântul Ortodox
  23. Pingback: OARE NU ARDEA IN NOI INIMA NOASTRA? Implorarea staruitoare si “vanatoarea” Dumnezeului care ne aprinde tainic sufletele si apoi “se face nevazut”… | Cuvântul Ortodox
  24. Pingback: NADEJDEA CARE IZVORASTE DIN MORMANTUL TOTALEI DESCUMPANIRI. CE NE RAMANE CAND RAUL PARE SA TRIUMFE, cand este dezlantuita prigoana “portilor iadului” impotriva crestinilor? | Cuvântul Ortodox
  25. Pingback: CU BINECUVANTAREA STARETULUI EFREM DIN ARIZONA la inceputul anului nou bisericesc: “AVETI RABDARE, FIII MEI! NU VA PIERDETI CURAJUL IN LUPTA!” | Cuvântul Ortodox
  26. Pingback: “Intru necaz M’ai chemat si te-am izbavit, te-am auzit in mijlocul furtunii si te-am cercat la apa certarii”. CRUCEA DURERII si LARGIREA INIMII | Cuvântul Ortodox
  27. Pingback: FURTUNA INFRICOSATOARE S-A RIDICAT… | Cuvântul Ortodox
  28. Pingback: IESIREA DIN INTRISTARE PRIN RUGACIUNE si CONVERTIREA DURERII IN BUCURIE DARUITA: “Sa nu pierdem atatea prilejuri neprevazute care apar in viata noastra, inchizandu-ne in melancolie” | Cuvântul Ortodox
  29. Pingback: “Că văzură ochii mei mântuirea Ta…”: PAZIND IN INIMA, INTRU NADEJDE, MANGAIEREA HARULUI, IN ASTEPTAREA ZILEI CELEI MARI. Predica Arhim. Zaharia de la Essex despre legatura intre INTAMPINAREA DOMNULUI si A DOUA VENIRE. “Nu putem
  30. Pingback: “BINECUVANTATA DEZNADAJDUIRE” – Pogorarea la iad impreuna cu Hristos | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate