“Pleaca, Mama, zarile, Tinde-ti indurarile, Du-te, strange-Mi cioburile. Cioburile, cioturile…” – MAICA DOMNULUI, IZVORUL TAMADUIRII SUFLETELOR
(icoana de Ioan Popa)
Pentru Sarbatoarea Izvorului Tamaduirii, va mai recomandam:
- MAICA DOMNULUI si MAMA NOASTRA – IZVORUL cel viu al nadejdii, al mangaierii si al Invierii noastre in aceste vremuri tulburi. PREDICI (si audio) SENSIBILE SI INTARITOARE la sarbatoarea IZVORULUI TAMADUIRII
- RUGACIUNE CATRE MAICA DOMNULUI a celui coplesit de intristare si bantuit de ispite: “Sufletul meu se simte sfarsit; totul imi este greu, chiar si rugaciunea…”/ PREDICI AUDIO la Izvorul Tamaduirii (Ierom. Teofan, pr. Ciprian)
- RUGACIUNI CATRE MAICA DOMNULUI, IZVORUL TAMADUIRII la vreme de necaz obstesc si de prigoana a Bisericii
- IZVORUL TAMADUIRII. Predica Parintelui Sofian si cantarile sarbatorii
- Maicuta Domnului – Izvorul Tamaduirilor si Casa inimilor noastre
- IZVORUL TAMADUIRII. Maicuta Domnului – cea care ne scapa de cursele vrajmasilor, pune pe fuga duhurile rele si ne ajuta grabnic in nenorociri si situatii fara iesire: “Ea pune la inima fiecare lacrima si fiecare suspin”
***
Sfat
Sus, deasupra lumilor,
În locul minunilor,
Domnul Iisus a stat
Cu Măicuța Lui la sfat:
Mamă bună, orice-aș face,
Mila, Mamă, nu-mi dă pace.
Strigă-n ceruri cioburile,
Cioburile, cioturile.
Jos în zarea tulbure
Printre pietre-n pulbere
Dintre spini și mătrăgună
Du-te, Mamă și le-adună.
De sub roțile zimțate,
Suflete ies sfărmate,
Și rămân doar cioburile,
Cioburile, cioturile…
Risipite-s de furtună.
Du-Te, Mamă, și le-adună.
Cioburile te-or tăia,
Mâinile ți-or sfâșia.
Tu de de milă plânge-le
Și în poală strânge-le.
Strânge-Mi, Mamă, cioburile,
Cioburile, cioturile…
Eu, atunci, cu sfântul har,
Mamă, face-M-aș olar.
Lutul vechi, topi-l-aș tot,
Să lipesc iar ciot cu ciot.
Lutul vechi, cu sfântul har,
Mamă, face-l-aș cleștar
Să păstrez în el mereu,
Trupul Meu, Sângele Meu.
Pleacă, Mamă, zările,
Tinde-ți îndurările,
Du-te, strânge-Mi cioburile
Cioburile, cioturile…
***
Lasă lacrimile mele
Lasă lacrimile mele, lasă-le să curgă, Doamnă,
Pentru toți aceia care sfânt numele tău nu-l cheamă
Lasă ochii mei să ardă, lasă mâna să se frângă
Pentru toți aceia care nu te vor pe tine Mamă.
Lasă-mi sufletul să fie stors de orișice mireasmă
Veștejit să cadă, Maică, spre icoana ta cea sfântă,
Pentru toți aceia care risipesc prea mult din daruri
Și izvorul tău de haruri, Doamnă, nu-l binecuvântă.
Lasă rana să-nflorească în genunchii mei, Stăpână
Să stropesc cu sânge proaspăt lespezile Casei tale
Pentru toți aceia care nu se pleacă sfintei Slave
Și-ntorcându-și fața aspră, trec alăturea pe cale.
Lasă-mă să-mi torn iubirea peste fața ta cea sfântă
Să te-mpodobesc cu slavă și cu rugă ne-ncetată,
Pentru toți aceia care pângăresc cu vorbe-amare
Și lovesc cu șfichi de hulă peste chipul tău, Curată.
Lasă-mă să ard în taină, ca o tainică făclie
Și să mă topesc în focul rugăciunii către tine.
Pentru toți aceia care te îneacă-n val de ură
Și de grijile vieții au uitat să se închine.
Lasă-mă să-ți dau viața, să ți-o pun în palme ție,
Și să mi se scurgă, Doamnă, vlaga ceas de ceas din vine
Pentru toți aceia care rătăciți de vraja vieții
Nu mai cată, Preacurată, să se-ntoarcă către tine.
Dacă viața mea săracă, încă nu s-ajunge Sfântă
Lipsa lor, a multor inimi, cu iubirea s-o-mplinească
Tu trimite-mi har din ceruri și cu mila ta cea multă
Fă ca biata mea iubire golul lor să-l covârșească.
(din: Zorica Latcu – Teodosia, Poezii, Editura Sophia, 2008)
De aceeasi autoare, mai puteti citi si alte poezii, la:
- TIE, MAICUTA DULCE A INIMILOR NOASTRE… “Tu esti lumina cea sfanta, Precista blagoslovita… Tu esti izvor de viata, Adăpi bine cu dulceata”
- IATĂ MAMA TA! “În viaţa noastră vin ceasuri în care sabia durerii despică măruntaiele noastre… Stai lângă noi, fiindcă eşti Mamă, iar mamele nu pleacă!”/ CRUCEA NEVAZUTA A MAICII LUI DUMNEZEU (poezii duhovnicesti)
- SAMBATA MARE A SEMANARII LACRIMILOR – SEMINTELE INVIERII. Durerea sfasietoare si plansul adanc al Maicii Domnului – in poezii si in imnele Bisericii: “Ţi-a fost împunsă coasta, dar şi inima mea a fost împunsă împreună cu Tine. Am fost împreună răstignită odată cu chinurile Tale”
- PE CALE CU IISUS, CU INIMA ARZAND: “Nu Te-am vazut si nu Te-am auzit; dar am stiut Ca Tu erai Acela…” “Si n-am stiut ca asta e iubire, sa treci din bezna in nemarginire, cu mana stransa-n mainile Cuiva…”
- HRISTOS SA SE NASCA DIN NOU SI IN VIETILE NOASTRE! (Poezii duhovnicesti si cantari psaltice la Nasterea lui Dumnezeu ca Om adevarat)
- SPALAREA PICIOARELOR – TAINA JERTFEI SMERENIEI: “Veniţi, leproşi ai lumii, murdari de-a ei ţărână! Iisus vă spală iarăşi cu propria Sa mână! Veniţi, voi ce-n păcate nădejdea vi se frânge! Iisus vă spală astăzi cu propriul Său sânge!”/ MINUNEA CREDINTEI DIN JOIA MARE/ Grigore Lese si “toaca din cer” ca vestire a Invierii: “Parca incepea o noua lume”/ “IEPURASUL DE PASTI” – O INVENTIE JIGNITOARE
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Minunate poezii!
Nichifor Crainic spunea ca dupa rugaciune, poezia este cea care inalta sufletul catre Creator.
“Ceea ce esti crestinilor ocrotitoare neinfruntata si mijlocitoare staruitoare catre Facatorul, nu trece cu vederea glasurile cele de rugaciune ale pacatosilor, ci sarguieste, ca o buna, spre ajutorul nostru, care cu credinta strigam catre tine: grabeste spre rugaciune si te nevoieste spre mijlocire, aparand pururea, Nascatoare de Dumnezeu, pe cei ce te cinstesc pe tine.”
(Rugaciunile de multumire dupa dumnezeiasca impartasire)
“Ceea ce esti locas sfintit dumnezeiesc al Celui preainalt, bucura-te! Ca prin tine s-a dat bucuria, Nascatoare de Dumnezeu, celor ce striga: Binecuvantata esti tu intre femei, ceea ce esti cu totul fara prihana, stapana.”
(Randuiala ceasurilor Sfintelor Pasti)
“Multe sunt multimile pacatelor mele, Nascatoare de Dumnezeu; dar catre tine nazuiesc curata, cautand mantuire: cerceteaza neputinciosul meu suflet si te roaga Fiului tau si Dumnezeului nostru, ca sa-mi dea iertare de greutatile ce am facut, ceea ce esti una binecuvantata.”
(Psaltirea lui David)
Ce sa mai zicem despre Imnul Acatist al Maicii Domnului – Rugul Aprins? Niciodata n-am inteles daca acesta este rugaciune sau poezie; ori si una si alta:
“Cine este Aceasta, ca zorile de luminoasă şi curată?
E Împărăteasa rugăciunii, e rugăciunea întrupată.
Stăpâna Lumii şi Doamnă a dimineţii.
Logodnica Mângâietorului, preschimbător al vieţii!
Spre tine noi alergăm, arşi, mistuiţi de dor!
Ia-ne şi pe noi părtaşi ai Sfântului Munte Tabor.
Şi fă-te şi nouă
umbră si rouă
tu adumbrirea
de dar,
să-şi afle şi firea noastră înnoirea
din zămislirea
de har.
Ca să-ţi strigăm cu toată făptura,
Într-o deplină închinăciune.
Bucură-te, Mireasă, Urzitoare de nesfârşită rugăciune!”
“Fecioară Sfânta!
Maică neispitită de nuntă!
Tu eşti singura inima de om întru care, nescăzut
Numele de mărire cântă,
Din tot rostul Lui cel viu şi neprefăcut,
De tine, pentru aceasta, cât ne uimim Preacurată,
fiindcă NUMAI IN TINE, că niciodată,
INIMA OMULUI
CU INIMA DOMNULUI
AU BATUT SI BAT LAOLALTA
Rugăciunea ca un dornic al gândului şi al cerului
Curge în lăuntrul tău
şi se îngemănează, acolo,
Cu Psaltirea subţire a misterului
lângă dragostea lui Dumnezeu,
O, tu, Căruţă de lumină neîntinată, nescăzută, ne-nserată!
Învaţă-ne şi pe noi înţelepciunea inimii, Binecuvântată!
Şi aşa, îmbunaţi şi vrednici,
ca ai unei biserici,
din toată faptura ţie ne vom da,
ca drept şi sfânt să putem zice:
Aliluia!”
http://www.ortodoxia.md/2010/12/imnul-acatist-al-maicii-domnului-la-rugul-aprins/