MARTIRIUL SFINTILOR NASAUDENI: Atanasie Todoran si cei impreuna cu el. Ultimele cuvinte ale martirului: NU VA DATI UNIREI!

11-11-2010 Sublinieri



ATANASIE-TODORAN

Sfintii Marturisitori Atanasie Todoran si cei impreuna cu el

Sursa: dervent.ro

(…) Despre viaţa şi faptele muceniceşti ale sfinţilor năsăudeni am aflat mai multe de la părintele Ioan Alexandru Mizgan, preot la Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din Oradea şi autor al volumului „Ofensiva uniatismului în Ţara Năsăudului în secolul al XVIII-lea. Martiriul lui Tănase Todoran”.[…]

Apărător al Ortodoxiei şi al neamului

Nu se ştie exact câţi copii a avut, probabil o fată şi un băiat. Fiica posibil să-i fi murit, atunci când el se ascundea de austrieci. Despre fiul lui se ştie că, fiind pe moarte, iar în sat nefiind nici un preot ortodox, bătrânul Atanasie s-a opus cu îndârjire împărtăşirii acestuia cu azimă, precum şi spovedirii lui de către un preot unit.Înmormântarea a fost făcută în cele din urmă în ritul credinţei strămoşeşti.

În anii 1761-1762, a negociat, împreună cu alţi fruntaşi din ţinutul Năsăudului, militarizarea a 21 de comune de pe Valea Bichigiului, Sălăuţei şi Someşului Mare. A mers la Viena, împreună cu alţi români, unde a încheiat pactul cu guvernul austriac. Au primit asigurări că, după intrarea în regimentul grăniceresc, românii din ţinutul Năsăudului vor beneficia de mai multe drepturi.

Sfântul Atanasie a cerut ca, prin înfiinţarea regimentului de graniţă, românii să nu fie siliţi să-şi lepede credinţa ortodoxă, căci de mulţi ani ortodocşii transilvăneni se confruntau cu impunerea, aproape pe orice cale, a credinţei greco-catolice.

Nu după mult timp, Atanasie a înţeles planurile ascunse, că nu s-a ţinut deloc seama de dorinţa românilor. După ce a văzut acestea, a trecut în tabăra adversă şi a început să se opună pe faţă procesului de militarizare. Năsăudenii, la rândul lor, au înţeles că sistemul grăniceresc urmărea să-i convertească la catolicism şi, apoi, că nu se respecta promisiunea ridicării iobăgiei, de aceea mocnea în ei un sentiment de revoltă împotriva asupritorilor.

„Aruncaţi afară păgânii dintre hotarele noastre!”

Părintele Alexandru Mizgan ne spune că

„Militarizarea zonei Năsăudului a început în luna august 1762, când au fost trimişi ofiţeri de la Viena la Năsăud, să organizeze regimentul. La 10 mai 1763, considerându-se că munca de organizare s-a încheiat, generalul Bukow, cu o mare suită şi însoţit de episcopul unit Petru Pavel Aron (1754-1764), a venit să primească jurământul grănicerilor năsăudeni şi să le sfinţească steagul. Aceste momente solemne au fost organizate la Salva, pe platoul numit «Mocirlă».”

Generalul Bukow a fost trimis de împărăteasa Maria Tereza să urmărească şi să impulsioneze în Ardeal trecerea la catolicism a ortodocşilor.

„Când cele două batalioane de infanterie şi opt companii de cavaleri stăteau înşirate lângă comuna Salva, continuă pr. Alexandru Mizgan, în faţă a ieşit călare bătrânul Tănase Todoran din Bichigiu, care slujise ca soldat încă de sub împăratul Carol al VI-lea şi le-a rostit grănicerilor următoarea cuvântare:

«De doi ani noi suntem cătane, adică grăniceri, şi carte n-am căpătat de la înalta împărăteasă, că suntem oameni liberi! Ne-am scris iobagi, dăm dare, facem slujbe cătăneşti, copiii noştri vor merge până la marginile pământului să-şi verse sângele, dar pentru ce? Ca să fim robiţi, să n-avem nici un drept, copiii noştri să fie tot proşti, ori vor învăţa ceva, ori ba? Aşa nu vom purta armele, ca Sfânta Lege să ne-o ciufulească.Jos armele! Aruncaţi afară păgânii dintre hotarele noastre! Auziţi creştini români, numai atunci vom sluji, când vom vedea carte de la înălţata împărăteasă, unde-s întărite drepturile noastre; până atunci, nu, odată cu capul. Ce dă Gubernia şi cancelaria din Beciu, e nimica, îs minciuni goale de azi, de mâine»”.

„Nu ne tulbura pe noi în credinţa noastră!”

Cuvântarea înflăcărată a bătrânului Tănase Todoran a avut efect imediat. În acel moment, a început revolta. Aceasta se datorează şi faptului că toţi ofiţerii regimentului erau austrieci, ei nu cunoşteau obiceiurile locului şi îi dispreţuiau pe români. Grănicerii abia intraţi în serviciul militar erau trataţi cu severitate excesivă. O profundă indignare a cuprins inimile credincioşilor când au observat că ofiţerii regimentului îşi băteau joc de religia şi de Biserica românească, încercând să-i atragă la catolicism.

„Se spune că bătrânul Tănase Todoran s-a dus la episcopul Petru Pavel Aron, şi i-a spus: «Fătul meu, de unde eşti?». Acela i-a răspuns: «De la Blaj!». Tănase Todoran a adăugat: «Dacă eşti de la Blaj şi împărăteasa ţi-a dat domeniu, du-te acolo şi stai liniştit, nu ne tulbura pe noi în credinţa noastră!». După aceea, l-a luat pe vlădică de mână şi l-a condus ca să nu năvălească asupra lui mulţimea tulburată. Grănicerii l-au înfruntat şi pe generalul Buccow, încât acesta şi episcopul Aron au scăpat prin fugă. A doua zi după rebeliune, grănicerii au reţinut armele, iar steagurile le-au dus la Năsăud şi le-au predat preotului spre a le păstra în biserică” , mai precizează părintele Alexandru Mizgan.

„În pământ de m-or băga / Nu mă las de legea mea”

La scurtă vreme după rebeliune, a venit la Salva o comisie aulică spre a face cercetări asupra celor petrecute pe platoul „Mocirlă” în mai 1763. Cercetările au durat 6 luni. Ancheta se îndrepta împotriva principalului autor al rebeliunii, Tănase Todoran din Bichigiu. Acesta n-a retractat nimic şi, cu un curaj mucenicesc, şi-a asumat răspunderea celor întâmplate. Şedinţa s-a pronunţat în ziua de 12 noiembrie 1763, şi conţine următoarele pedepse: Tănase Todoran a lui Dănilă din Bichigiu în vârstă de 104 ani să fie frânt cu roata de sus în jos, capul lui să fie legat de o roată, pentru că a reţinut pe oameni de la unire şi de la înrolare. Vasile Dumitru a popii din Mocod, Marin Grigore din Zagra, Vasile Oichi din Telciu, condamnaţi la moarte prin spânzurătoare şi trupurile neînmormântate, pentru aceeaşi vină. Alţi 15 conducători de revoltă au fost graţiaţi de la spânzurătoare în schimbul a 6000 de lovituri de verigi date de soldaţi, ceea ce tot moarte sigură a însemnat.

Capetele celor martirizati au fost ridicate pe pari la poarta caselor în care locuiseră, iar bucăţi din trupurile ciopârţite au fost aşezate la răscruci de drumuri.

La executarea pedepsei, atât Tănase Todoran, cât şi confraţii săi de supliciu, şi-au păstrat sângele rece, declarând că nu regretă suferinţa morţii pentru dreptate şi lege, fiindcă este mai bine să-şi piardă viaţa decât să trăiască în robie, că e mai frumos a muri pentru lege decât a te face vânzătorul ei.

Tradiţia a păstrat în cântece şi doine cuvintele pe care Tănase Todoran a lui Dănilă din Bichigiu le-a rostit în timpul groaznicelor torturi la care a fost supus pentru credinţa strămoşească şi dreptatea socială a românilor năsăudeni:

«Nu vă daţi feciori cătane

Că-ţi purta păduci cu coarne

Asta v-o spune de un an

Moşul vostru Todoran

În pământ de m-or băga

Nu mă las de legea mea

Asta-i legea lui Hristos

Sloboziţi puştile jos…»

(…) Persistenţa figurii şi a faptelor lui Atanasie Todoran în memoria colectivă a transilvănenilor este dovedită şi de o scrisoare inedită a lui Nestor Simon, un cercetător pe nedrept uitat al istoriei acestui ţinut, din Cluj, 5 septembrie 1887. Acest document arhivistic aduce o precizare importantă, potrivit căruia

“năsăudenii s-au opus de două ori unirei: I. unimei religioase cu Roma şi 2 uniunei politice în 1848″.

Totodată, epistola restituie valoarea mărturisitoare a jertfei lui Atanasie, în condiţiile în care majoritatea studiilor istorice au accentuat doar importanţa sa socială şi politico-naţională. În acest sens, Nestor Simon scria, printre altele:

“Am aflat cauza pentru care s-a opus Todoran Tănase contra militarizării. Adecă el nu s-a opus militarizării, ci s-a opus încercărilor de a se uni cu biserica Romei, deoarece pe atunci curgeau luptele cele mai înverşunate şi Curtea din Viena voia ca militarizând, totodată, să esopereze şi uniunea”.

Documentul citat confirmă şi întăreşte ultimele cuvinte rostite de martir, înainte de a-şi încredinţa sufletul lui Hristos:

“Nu vă daţi unirei!”

(cf. pr. Dorel Man, Fapta lui Tănase Todoran din anul 1763 în conştiinţa urmaşilor: o scrisoare-document din anul 1887 privind revolta de la Salva, în “Studia UBB. Theologia Ortodoxa”, nr. 1/2006). (…)

***

tomos-cluj

TOMOSUL SINODAL AL BISERICII ORTODOXE AUTOCEFALE ROMÂNE PENTRU CANONIZAREA SFINŢILOR MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI NĂSĂUDENI: ATANASIE TODORAN DIN BICHIGIU, VASILE DIN MOCOD, GRIGORE DIN ZAGRA ŞI VASILE DIN TELCIU

SFÂNTUL SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE,

Prea iubitului cler, cinului monahal şi dreptmăritorilor creştini din cuprinsul Patriarhiei Române,

Har, milă şi pace de la Dumnezeu, iar de la Noi, părinteşti binecuvântări!

Vrednic de toată cinstea înaintea lui Dumnezeu şi drept lucru este a prăznui, prin slujbe şi cântări duhovniceşti, pomenirea celor ce s-au nevoit prin viaţă creştinească, pentru apărarea credinţei şi demnităţii umane spre folosul oamenilor şi preamărirea lui Dumnezeu. Lăudându-i şi venerându-i pe aceştia, preamărim pe Dumnezeu aşa cum glăsuieşte psalmistul: „Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi!” (Psalmul 67, 36)

Un astfel de plăcut şi ales al lui Dumnezeu a fost şi vrednicul de pomenire Atanasie Todoran din Bichigiu şi cei împreună cu dânsul: Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu.

Acest martir al lui Hristos, Atanasie, s-a născut în localitatea Bichigiu din Transilvania, într-o familie de creştini ortodocşi. Încă din tinereţe a luptat pentru adevăr şi libertate, fiind urmărit şi asuprit pentru credinţa lui de oamenii împărăţiei din veacul al XVIII-lea. A îndurat apoi multe suferinţe, apărând pe cei asupriţi şi umiliţi, dar şi înfruntând pe cei care cereau fraţilor săi să se lepede de credinţa strămoşească.

Credinţa sa în Dumnezeu şi cuvintele sale înflăcărate au întărit pe semenii săi, dar i-a grăbit sfârşitul mucenicesc, fiind frânt cu roata de sus în jos, iar cei împreună cu dânsul Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu fiind spânzuraţi, în ziua de 12 noiembrie, anul 1793.

Având în vedere viaţa pilduitoare a Sfinţilor Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu, întru apărarea dreptei credinţe şi sfârşitul lor mucenicesc, urmând obiceiul sinodal şi chemând în ajutorul nostru puterea Sfântului Duh,

HOTĂRÂM:

Ca de acum înainte, Sfinţii Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu, să se numere printre sfinţii pomeniţi de Biserica noastră şi preamăriţi de Dumnezeu în ceruri şi să se cinstească cu cântări de laudă în ziua a douăsprezecea a lunii noiembrie.

Poruncim, de asemenea, în Sfântul Duh, ca viaţa, slujba şi icoana lor să fie primite cu evlavie de ierarhi, preoţi, monahi şi toţi credincioşii ortodocşi.

Spre deplină statornicie a celor pe care le-am hotărât în chip sinodal şi canonic, întărim cu semnăturile noastre acest TOMOS SINODAL DE CANONIZARE al Sfinţilor Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu,

Acest TOMOS SINODAL întocmit şi aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în Şedinţa Sa de lucru din 22 noiembrie 2007, se prolamă astăzi, 11 mai, în a III-a Duminică după Paşti din anul mântuirii 2008, în Biserica Sfitei Mănăstiri „Izvorul Tămăduirii” din localitatea Salva, judeţul Bistriţa Năsăud.

Aducându-l la cunoştinţă clerului, cinului monahal şi tuturor dreptmăritorilor creştini din cuprinsul patriahiei Române.

Semnat de toţi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: theologhia.wordpress.com

 

Alte surse:


Categorii

Marturisirea Bisericii, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri, Sfintii romani

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

16 Commentarii la “MARTIRIUL SFINTILOR NASAUDENI: Atanasie Todoran si cei impreuna cu el. Ultimele cuvinte ale martirului: NU VA DATI UNIREI!

  1. Va rog postati slujba si acatistul in format word.Multumesc.O caut de cand au fost canonizati

  2. Daca le primim, numaidecat o vom face.

  3. “Nu va dati unirii!”Acestea au fost ultimile cuvinte inaintea infricosatoarei morti a Sfantului Atanasie Todoran,un indemn vrednic de urmat pentru toti crestinii ortodocsi,nascuti din sangele acestui mare martir al neamului romanesc.

  4. Să-i cinstim cum se cuvine pe toţi Sfinţii noştri români, pe măsura jertfei şi suferinţelor pe care le-au îndurat pentru apărarea credinţei noastre ortodoxe.

  5. Cum vom uita aceste jertfe ,
    Atât amar şi suferinţă,
    Pentru un compromis politic,
    ,,Ce se găteşte în credinţă’’ ?

    Cum vom primi ,, catolicirea’’
    -Prin uniaţie- cuminţi,
    Călcând sinoade şi predanii
    Şi calea sfinţilor părinţi ?

    Unirea cine şi-o doreşte
    S-o facă’n căile credinţei
    Primind botezul ei cel UNIC
    Şi toată taina pocăinţei.

    Noi nu urâm alte credinţe.
    Chiar dacă nu-s întru’dreptate,
    Dar suntem aprigi în mustrare,
    Când ne atacă pe la spate.

    Cuvântu nostru-i de’apărare.
    Nu-i de atac, nici de hulire.
    Nu-i de dispreţ, nu-i judecare,
    Char dacă-i aprig la rostire.

    Că n’atacăm noi alte culte.
    Nici n-am cerut aşa unire,
    -Pentru trai bun şi-n scop politic-
    C-acestea duc în rătăcire.

    Iată exemplele reale
    -Ce au zidit sau ce-a produs-
    În cei ce-şi fac un scop politic
    Di vieţuirea în Iisus.

    Netrăitorii vor unirea,
    Că n-au simţire-n Duhul Sfânt
    Şi nu trăiesc conflict lăuntric
    În traiul lor de pe pământ.

    Inima noastră nu se’mpacă
    În nici un fel cu erezia,
    Cât duhul strigă şi ne arde
    Şimţind cum pierde veşnicia.

  6. Cinstire si inchinaciune Sfintilor Martiri nasaudeni si cei asemenea lor!
    Sa avem parte de raspunsul lor,rugaciunilor noastre!
    Pentru ale lor sfinte rugaciuni,Doamne,Iisuse Hristoase,miluieste-ne pe noi!Amin!

  7. Martirii ardeleni ne’arată
    Cum l’au iubit pe Iisus
    Şi cum şi cât iubesc pe Domnul
    Fii ,, surorii’’ din apus.

    Cum aceşti fii vor unitatea
    Şi ce jertfesc pentru unire,
    Cum şi prin ce ne’aduc dovada
    De dragoste şi de…iubire.

    Cum lupu’şi schimbă numai părul
    Ţintind acelaşi scop ascuns,
    Când făr’să-şi lepede’erezia
    Ne cer unire în… Iisus.

    Au înţeles că vechea cale
    Nu prea convinge spre unire
    Şi au creat ecumenismul
    S-o’nfăptuiască prin… iubire.

    Scopul cel vechi în haină nouă
    E astfel foarte bine’ascuns,
    Şi prin zeloşii ecumenici
    Ne vor uniţi în Iisus.

    De ani şi ani aceştia schimbă
    Câte ceva, prin CMB-eu,
    Şi ne’noiesc ortodoxia
    Prin oameni nu prin Dumnezeu.

    De ani şi ani se pierde zilnic
    ,,Câte ceva” pe nesimţite.
    Piere asceza,isihia
    Şi’apar ,,virtuţile’noite’’

    Se pierd pe drum valori perene
    Din zestrea sfinţilor părinţi,
    Şi’n locul sfinţilor ,, arhaici’’
    Vin marii noştri instruiţi.

    Se schimbă faptele credinţei
    Cu scop şi har mântuitor,
    Cu cele ce vor să convingă
    Zidind doar în exterior.

    Se schimbă chiar şi monahismul,
    Ce pierde’asceza, isihia,
    Primind cu mare bucurie,
    Comodul şi filozofia.

    Cândva aveam dovezi concrete
    De sfinţi care făceau minuni,
    De fapte ce par ireale
    Şi pentru unii chiar minciuni.

    C’atunci aveam concretul faptei
    Şi ne’nvăţam ortodoxia
    Din viaţa semenilor noştrii
    Nu ca acum făţărnicia.

    Ortodoxia nu-i trăită
    Curat şi sincer ca’n trecut,
    Cât nu se vrea redobândirea
    Valorilor ce le-a pierdut.

    Că’nloc să plângem pentru ele
    Şi să le cerem lui Iisus,
    Noi prin Baal şi-n ale lumii
    Ne târâm jalnic spre apus.

    Sfinţii martiri ne spun acestea.
    Ne-o spun în duh sfinţii părinţi.
    Ne-o spune sărăcirea noastră
    Şi viaţa de nepocăiţi.

    Ne-o spune cerul şi pământul
    Şi viaţa lumii în păcate,
    Ne-o spune zilnic ADEVĂRUL
    Cel răstignit în nederptate.

    Sfinţii martiri au spus şi’atuncea
    Şi spun şi’acum ce au de spus,
    Că-n compromis este vânzarea
    Şi lepădarea de Iisus.

  8. Pingback: Sfintii Martiri Năsăudeni » Alex Rădescu
  9. Pingback: BOR, atacata (iar) in cotidianul Romania Libera. CUM ISI BATE JOC RL DE SFINTII MARTIRI NASAUDENI!
  10. In noiembrie 2007 s-a pronuntat Sfantul Sinod cum ca martirii nasaudeni au murit pentru dreapta credinta. Actualul Patriarh fusese ales in sept. 2007, si textul semnat de membrii Sfantului Sinod, deci si de actualul Patriarh, marturiseste ca dreapta credinta a facut diferenta viata/moarte vizavi de credinta papistasa.
    Sa-l lumineze Dumnezeu pe actualul Patriarh pentru a marturisi mereu ce a marturisit semnand acel text de canonizare a Sfintilor Martiri Nasaudeni, si sa-i aduca aminte pururea de adevarata fatza, “grija” si “iubire” a papistasimei.

  11. Buna ziua, scriu o lucrare despre moartea martirica. Imi puteti sugera, va rog, o sursa din care sa culeg mai multe informatii despre moartea celor trei sfinti martiri nasaudeni si a altor sfinti romani. Lucrarea va fi prezentata la o conferinta cu tema religie si bioetica, prezinta mecanismul mortii din punct de vedere medico-legali si isi propune sa demonstreze supliciul la care au fost supusi martirii. De asemenea cer permisiunea sa citez o mica parte din articol in lucrare. Multumesc!

  12. Doamne, ajuta!
    Puteti cita o parte din articol. Nu stim sa va indicam o sursa despre moartea martirica a sfintilor nasaudeni. Poate sunt potrivite totusi Actele Martirice (http://www.scribd.com/doc/22378992/ACTELE-MARTIRICE). Avand drept sursa procesele-verbale de judecata din tribunalele romane, autenticitatea acestora ar putea fi de folos in cadrul unei astfel de lucrari. Sfintii patruzeci de mucenici din Sevastia, pe care ii praznuim astazi, sa va ajute sa faceti o lucrare de folos duhovnicesc, atat dumneavoastra cat si celorlalti.

  13. Pingback: Prozelitism si abuz greco-catolic la Vasad-Bihor: BISERICA RETROCEDATA CATOLICILOR INTR-UN SAT DE ORTODOCSI. Episcopia Oradiei ataca “POFTA MORBIDA” a UNIATILOR dupa locasurile de cult ortodoxe! - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  14. Pingback: Icoana zilei 12 noiembrie 2015 | UN DRAM DE BUCURIE GENUINA
  15. Pingback: Cuvant marturisitor al PS MACARIE la hramul Manastirii DOBRIC (audio + text): “VREMURILE SUNT FOARTE GRELE şi devin din ce în ce mai grele, însă în aceste vremuri trebuie să mărturisim. BISERICA ESTE UNA, NU POT FI MAI MULTE! În Biserica Ort
  16. Pingback: Părintele Episcop MACARIE DRĂGOI despre SFINȚII MARTIRI NĂSĂUDENI: "Să nu ne pierdem credința, fiindcă nu ne putem juca cu mântuirea noastră!". MĂRTURIE TARE ȘI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CONFISCAȚI ȘI TRAUMATIZAȚI AI CAMELIE
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate