ARHIM. DUMITRU COBZARU la SFINTII MARTIRI NASAUDENI: “Nu simtiti, oare, ca avem stapani straini? Si nu simtiti, oare, ca NI SE INCALCA DREPTURILE SI DEMNITATEA NOASTRA? Si nu simtiti ca pluteste deasupra noastra o CREDINTA STRAINA, o CREDINTA SINCRETISTA in care toate sunt amestecate?”

14-11-2020 ~~Sublinieri~~

Arhim. Dumitru Cobzaru – Predica la Sfintii Martiri Nasaudeni, Garnizoana Bistrita, 12 nov. 2020:

„Fiule și frate Cristian, Preacuvioase Părinte Paisie, Preacucernice Părinte Director, Domnilor Comandanți, Domnilor Ofițeri, Subofițeri și slujitori ai Armatei Române, iubiți credincioși și dragii mei,

Ne aducem astăzi aminte de o zi tristă și într-o lume tristă. Deși noi am încercat să facem sărbătoare astăzi. Pentru că avem hramul unui batalion, 405, sprijin logistic, al cărui ocrotitori sunt Sfinții Martiri Năsăudeni. Și zic eu că ne aducem aminte de o zi tristă pentru că în ziua de 12 noiembrie acești bravi bărbați ai neamului românesc au fost martirizați pe „mocirla”, în Salva. Însă mai trist este faptul, dragii mei, faptul că lupta pe care au dus-o ei pentru demnitate națională și pentru credința strămoșească astăzi parcă nu mai are ecoul dorit. Și atunci jertfa lor este pusă sub semnul întrebării. Oare de ce au murit acești oameni? Pentru cine au murit? Dumnezeu i-a răsplătit prin cununa cea neveștejită a nemuririi, dar cum îi răsplătim noi, care suntem urmașii lor? Aceasta este marea întrebare pe care trebuie să ne-o punem noi, românii. Și îndeosebi românii ardeleni, care n-am fost cruțați de istorie niciodată. Și atunci trebuie să privim la viața lor, dragii mei, să luăm aminte și să le urmăm faptelor lor și credinței lor.

Sfântul Atanasie Todoran a fost un om implicat în comunitate. N-a fost un om cu școli multe, deși știa carte. A fost conducătorul obștii, un fel de primar al Bichigiului. Însă avea autoritate asupra oamenilor. Atât de mare autoritate, încât atunci când cei care făceau parte din regimentul de grăniceri l-au ascultat pe el, și nu pe general. L-au ascultat pe el și nu pe episcop. Pentru că generalul era străin de neam și plin de vicleșug, iar episcopul nu era de credința noastră. Și atunci moș Tănase Todoran a fost cel care pe platoul de „la mocirlă” din Salva le-a spus tuturor celor de față că suntem mințiți. Că ni se servește pe tavă o credință nedreaptă și în ceea ce privește slujirea împărătesei de la Viena, și în ceea ce privește credința noastră străbună. Și atunci jurământul pe care-l făceau cei care slujeau în regimentul respectiv era strâmb. Pentru că nu puteau să fie și iobagi, și slujitori în armată. Ori una, ori alta! Și le era promis de împărăteasă că vor fi dezrobiți și n-a fost adevărat.

Și acest lucru a fost mărturia lui moș Tănase Todoran, care era în vârstă. Avea 104 ani, dar nimic nu l-a oprit, știind că avea să fie jertfit pe altarul neamului. A mărturisit că noi suntem români din moși-strămoși, că avem drepturile noastre pe care trebuie să ni le respecte oricine din această lume. Pentru că noi niciodată n-am cotropit pe nimeni, ci noi am fost cotropiți și subjugați. Și a mărturisit, de asemenea, cu mare preț, nu doar al vieții lui, ci și a fiului său, a mărturisit credința noastră străbună, credința noastră ortodoxă.

Și atunci trebuie să privim la viața lui, dragii mei, și la ceilalți care l-au însoțit în faptă și-n cuvânt. Ca să fim cu adevărat urmași ai lor și să răzbim în fața acestei lumi care ne copleșește, care vrea să ne stăpânească cu orice preț, trecându-se peste orice drept al omului. Și nu simțiți, oare, că avem stăpâni străini? Și nu simțiți, oare, că ni se încalcă drepturile noastre, demnitatea noastră? Și nu simțiți că plutește deasupra noastră o credință străină? Dacă nu ca și aceea a împărătesei de la Viena, o credință sincretistă în care toate sunt amestecate? Și atunci când se amestecă totul, nu mai ai identitate, identitate pentru care au luptat Sfinții Mucenici și Mărturisitori Năsăudeni.

Și un ultim gând, dragii mei. Oare cine i-a crescut pe acești bărbați ai neamului nostru? În primul rând părinții lor, familia din care se trăgeau. Dar dacă citim puțină istorie a Bichigiului, vom vedea că în hotarul Bichigiului exista încă de la 1523 o mănăstire ortodoxă. Iar parohia era veche, foarte veche. Iar acest om, moș Tănase Todoran a trăit la streașina bisericii și a mănăstirii. L-au format părinții lui, dar l-au clădit spiritual, duhovnicește, mănăstirea Bichigiului și parohia care avea o vârstă venerabilă și preoți venerabili. De aceea, noi trebuie să strângem rândurile în jurul Bisericii și să ne apărăm demnitatea și să ne strângem în jurul locurilor spirituale ale neamului nostru, care înseamnă de pildă Armata, care înseamnă Biserica, care înseamnă școala și care toate laolaltă sunt vizate de cei care nu ne doresc binele. Știm prea bine, eu nu sunt străin de ceea ce se întâmplă în Armata Română. Știm prea bine ce se întâmplă în Biserică, n-am cum să fiu străin. Știm cu toții ce se întâmplă în școală. Și ne pasă și ne doare. Și unde să alergăm, dacă nu la aceste instituții pe care trebuie să le fortificăm ca ele să crească oameni adevărați precum au fost Sfinții Mucenici și Mărturisitori Năsăudeni?! Nu se poate decât să ne sprijinim unii e alții, să luptăm cu forțe proprii și să ne rugăm acestor Sfinți și bineînțeles, lui Dumnezeu, să nu ne lase să pierim noi și neamul nostru. Iar cununa nemuririi a acestor Sfinți să devină într-o zi și cununa noastră, chiar dacă va trebui să plătim cu prețul vieții.

Acestea fiind zise, îi mulțumesc Părintelui Cristian care a îndrăznit în aceste vremuri, cu dragoste și cu prietenie, să ne cheme în această zi să sărbătorim. Mulțumesc tuturor comandanților și slujitorilor Armatei Române care au înlesnit acest eveniment. Și nu doar, ci au devenit și o prezență care dă noblețe multă unei Sfinte Liturghii. Îi dă o alură aparte care nu ne este străină, dimpotrivă, ne este foarte familiară. De acest lucru ne bucurăm, știindu-vă pe mulți dintre dumneavoastră, slujirea dumneavoastră demnă și inima caldă. Mulțumesc celor care au cântat la strană și dumneavoastră, tuturor. Mă gândesc eu, în sinea mea, că n-a reușit să ne copleșească umezeala și nici frigul, și mai mult ne-a copleșit Duhul Sfânt, care lucrează, mai ales în Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Așa să fie! AMIN!”

Legaturi:

“PÂNĂ AICI!” – Părintele Episcop MACARIE: “Dacă cineva ne atacă credința, dacă cineva ne atacă Biserica și libertatea noastră de a ne închina, atunci, frate și soră, SĂ MARTURISIM!”

RUGACIUNEA EPISCOPULUI MACARIE DRAGOI către SFINTII MARTIRI NASAUDENI pentru impreuna-marturisire in vremuri de incercare a credintei (VIDEO, TEXT). CUVANT MARTURISITOR AL ACELUIASI PARINTE ARHIEREU: “Dacă acceptăm să tăcem şi dacă renunţăm la drepturile noastre suverane, această stare se va transforma în persecuţie, cum a fost în Ardeal acum câteva veacuri”

MARTIRIUL SFINTILOR NASAUDENI: Atanasie Todoran si cei impreuna cu el. Ultimele cuvinte ale martirului: NU VA DATI UNIREI!

SLUJBA SI ACATISTUL Sfintilor Martiri Marturisitori Nasaudeni ATANASIE TODORAN DIN BICHIGIU, VASILE DIN MOCOD, GRIGORE DIN ZAGRA SI VASILE DIN TELCIU.

IPS BARTOLOMEU ANANIA: Adevarul lui Hristos se numeste Ortodoxia!

***

“Suntem trataţi ca o cireadă” – Pr. Tudor Ciocan despre UNIREA RELIGIILOR intru crezul comun secularist, IMPUNEREA PURTARII MASTII ORIUNDE, abuzul statului, PRIGOANA SI LEPADAREA INDIRECTE ALE CRESTINILOR: “La un moment dat trebuie să ne hotărâm când să punem punct şi unde spunem Pe aici nu se trece!”

Parintele Tudor Ciocan despre PERSECUTIA MASCATA A BISERICII IN NUMELE UNUI “INTERES SUPERIOR”, riscul dependentelor si al expunerii la informatii manipulatoare si LUPTA PENTRU APARAREA LIBERTATII SI A CREDINTEI IN DUMNEZEUL ADEVARAT: “Oricând ni se poate spune că noi suntem de vină pentru tot… Să țin cu dinții de Hristos, de Biserică, să țin cu dinții de libertatea mea, în primul rând cea interioară”

PS BENEDICT – cuvinte vii despre CHEMAREA DUREROASA A ADEVARULUI CARE “DERANJEAZA” SI NELINISTESTE, despre SLUJIREA INTRU UNIRE a conducatorilor autentici si despre PILDA EROICA SI CRESTINEASCA A DOMNITORULUI MIHAI VITEAZUL (video, text)

PS BENEDICT la Sfantul Mare Mc. Dimitrie: “E NEVOIE SI DE GLAS PROFETIC la un moment dat si sa se spuna: ASA NU, ASA NU SE MAI POATE. Daca noi respectam pe ceilalti, si ei sunt chemati sa ne respecte pe noi! E MOMENTUL SA ALEGEM, SA NU MAI FIM CALDICEI! E nevoie de tarie in marturisirea credintei” (VIDEO, TEXT)

PS BENEDICT VESA – pledoarie și chemare la ÎNVIORAREA RÂVNEI și la MĂRTURISIREA CREDINȚEI CELEI UNA, ORTODOXE: “Există un Domn, o credință și un botez. Nu există mai multe variante. CREDINȚA NOASTRĂ ESTE VIAȚA NOASTRĂ. Credința este singura care te face să stai drept în fața vieții și a morții”

Arhim. DUMITRU COBZARU – adevăruri grele despre semnificația PANDEMIEI: “Trăim semnele Sfârșitului Lumii. ÎNCEPE O PRIGOANĂ la alt nivel, MULT MAI PERFID, care nu ucide atât trupul, cât mai ales mintea, inima, sufletul. DIAVOLUL NE VREA MOARTEA CU ORICE PREȚ” (video, predica la SF. MARE MUCENIC DIMITRIE)