MARTURISIREA TESTAMENTARA A PARINTELUI ARSENIE PAPACIOC: “Numai in Adevar e unitate; daca nu e Adevar nu e unitate. HRISTOS ESTE ORTODOX”
Cuvîntul III
– Sfinţia voastră, este un cuvînt, spune Mîntuitorul: “In Casa Tatălui, Meu multe locaşuri sunt” .
– Arhimandrit Arsenie: Asta nu în ce priveşte Adevărul, ci în ce priveşte trăirea Adevărului, este acest pasaj.
– Este o părere, pe care o exprimă chiar unii dintre teologii ortodocşi, cum că ar fi vorba de un locaş mai mic pentru protestanţi, un locaş pentru catolici etc.
– Arhimandrit Arsenie: Aceste locaşuri sunt considerate după gradul de trăire, de împlinire privind Adevărul; asta este, nu altceva pentru că, dacă sunt mai multe locaşuri, îşi fac loc şi adventiştii, de ce nu? Dar îşi fac loc, dacă vrei aşa, chiar şi turcii şi îşi fac loc toate religiile pentru că sunt locaşuri multe acolo; nu?
– Dacă-i mîntuie Mîntuitorul…
– Arhimandrit Arsenie: Mîntuitorul doreşte să se mîntuie toată lumea, dar El a spus cum se mîntuie; şi cine nu va respecta, a spus că nu se va mîntui – gata; spune Mîntuitorul: “Cine n-adună cu Mine risipeşte“.
Adevărul este numai unul care a făcut revoluţie mare în toate veacurile. Dacă nu era Adevărul-Hristos se desfiinţa Vechiul Testament; dacă nu era Adevărul, filosofiile şi toate adversităţile împotriva lui Hristos nu ar fi avut motiv să mai existe.
Duşmanii adevărului Ortodox vin cu fel de fel de aspecte dialectice, cu fel de fel de personalităţi cu renume care au creat epoci, că a spus cutare şi cutare.
După aceştia, ar avea dreptate şi unii ca Voltaire, care parafrazează tot ce-i împotriva lui Hristos, că Mîntuitorul este un bastard al unei mironosiţe cu un legionar roman; dacă-i vorba de aşa ceva. Dar să-l întrebăm pe Voltaire, acuma [unde se afla el acum, n.n.], ce-i cu bastardul .
– Acuma, unde-o fi… [in iad, se subintelege. n.n.]
– Arhimandrit Arsenie: Unde e, ce-a văzut acuma? Nu le e ruşine!
– Era duhul masoneriei atunci.
– Arhimandrit Arsenie: Nu ne interesează; masoneria este o preocupare şi învăţătura pe limbă drăcească.
Ne interesează care este Adevărul şi avem obligaţia să-l respectăm chiar pînă la moarte; asta-i poziţia. Altfel nici nu s-ar putea judeca lucrurile, nici nu avem cum; dacă nu eşti în Adevăr, nu-i jenat Satana.
Unul, după Învierea Mîntuitorului – a atacat Satana tocmai acolo unde era Adevărul trăit, care era chiar Mîntuitorul – în veselia care a adus-o în toată creştinătatea, unul oarecare era trist. Cum să nu fiu trist? Că şi eu am făcut minuni, dar nu m-a răstignit nimeni. N-a răstignit Satana decît pe cei care-i convenea, deci numai Adevărul omoară pe dracul.
– Sfinţia voastră, ce a vrut să spună Mîntuitorul prin cuvintele: “Părinte Sfinte, păzeşte-i pe dînşii întru Numele tău, pe care ai dat mie, ca să fie una, precum şi Noi”? Pentru că, adesea, dialogurile ecumenice se bazează pe aceste cuvinte.
– Arhimandrit Arsenie: Noi, ortodocşii, suntem deja una cu Adevărul. “Una” – adică asta-i speculaţie! Una în Adevăr, Adevărul-Hristos!
– Adică Biserica Ortodoxă.
– Arhimandrit Arsenie: Biserica Ortodoxă; n-a propovăduit Hristos şi pe ăla şi pe ăla! Am fost una şi am rămas cu Hristos; n-am schimbat nimic din ce ne-a vorbit El, deci El este ortodox.
– Se poate spune despre Bisericile Ortodoxă şi Catolică că sunt Biserici surori? Referitor la termeni.
– Arhimandrit Arsenie: Ascultă, e inutil; repetăm mereu lucrurile astea. Suntem fraţi, dar nu în Adevăr. “Drag mi-e Platon, dar mai drag mi-e Adevărul”. Numai în Adevăr e unitate; dacă nu e Adevăr nu e unitate.
Şi pe urmă, ca să se apere, trebuie să mă facă pe mine habotnic, nepoliticos, necivilizat, neoccidentalizat; ei, ştii, ia uite!
– Se pot căsători ortodocşi cu catolici sau cu protestanţi?
– Arhimandrit Arsenie: Nu recomandăm, deşi se fac lucrurile astea. Le recomandăm să se facă ortodox respectivul sau repectiva.
– Pot participa clerici ortodocşi la Liturghia catolică să spună diverse rugăciuni?
– Arhimandrit Arsenie: Nu recomand acest lucru.
– Se poate oficia Mesa catolică, Liturghia catolică, într-o biserică ortodoxă?
– Arhimandrit Arsenie: Eu nu aş permite. Nu aş permite pentru că, de ce să se facă lucrul ăsta, cînd suntem Biserică Ortodoxă?
– Ei au venit cu o serie întregă de metode; cum să fac dacă ei n-au Proscomidie?
– Nu-i vizibil că e propagandă? Dar de ce te bagi peste mine? De ce nu mă laşi în pace? De ce? Ce te mînă? Nu vezi! E un vierme care este Neadevărul; n-au identitate.
– Sfinţia voastră, se folosesc acum noi termeni “teologici”; unul ar fi: biserică nedeplină. Poate să fie o biserică nedeplină?
– Arhimandrit Arsenie: Nu poate să fie, nu mai e biserică.
– Este un nou limbaj – limbaj teologic – care se foloseşte.
– Arhimandrit Arsenie: Nu este teologic, ci este speculativ, în tot felul şi, dacă noi susţinem acest Adevăr cu sîngele nostru, Adevăr pe care-l vedem neforţaţi şi nu putem să-l vedem altfel pentru că s-au făcut atîtea, s-a confirmat prin atîtea semne grozave Adevărul acesta, ne consideră habotnici; adică de ce? Pentru că nu zic ca tine, sunt habotnic?
– Este un limbaj folosit şi de unii ortodocşi.
– Arhimandrit Arsenie: Ăsta este un prost ortodox care nu cunoaşte ortodoxia; dacă-i vorba.
– Biserică nedeplină este un termen greşit?
– Arhimandrit Arsenie: Nu există aşa ceva. Nu este Biserică dacă nu este deplină. Ei au făcut aceste greşeli de dogmă şi atunci e biserică nedeplină.
– Da, adică e o taină nedeplină, ceva mai aşa…
– Arhimandrit Arsenie: Uite ce-i, la Sinoadele astea Ecumenice dădea anatema pe toţi cei care erau împotriva adevărului care forma obiectul Sinodului. Sinodul cu privire la monotelism chiar pe patriarhul care a făcut acatistul Bunei-Vestiri, Serghie, l-a scos anatemizat pentru că a fost de părerea ereticilor că o singură voinţă are Mîntuitorul.
– Sub anatema se cade automat? Sau cum?
– Arhimandrit Arsenie: Se cade automat dacă nu susţii Adevărul. Dacă eşti în erezie intri de la sine în blestem, nu mai este nevoie să te anatemizeze cineva.
Nestorie a fost patriarh pe vremea aceea la Sinodul III Ecumenic privind Teotokos şi a susţinut pe eretici. El a spus că nu-i susţine, şi l-au luat direct pe Nestorie: dar tu cum zici ? Nestorie a răspuns: Nu-i născătoare nici de Dumnezeu, nici de om, e născătoare de Hristos. Şi l-au prins, şi a căzut în anatemizare.
Era o hotărîre sinodală şi au rămas aşa aceştia.
– Rămîn în vigoare toate anatemele acestea ?
– Arhimandrit Arsenie: Rămîn în vigoare, fără discuţie.
Noi avem datoria să păstrăm Adevărul, se spune cu sabia în mînă; de aceea şi Apostolul Pavel este în icoană cu sabia, de aceea l-am desenat şi eu cu sabia.
Adică el era habotnic? Era habotnic – ce-ai zice de asta?
Adevărul este apărat cu sînge – asta înseamnă; că îşi fac loc cu sabia – sabia cuvîntului. Spune Sfîntul Pimen: “o dată rabzi, a doua oară rabzi, a treia fă-te sabie“.
Învăţătura creştină pare un paradox, pe ici pe colea, pentru că iese din logica omenească, pentru că este logică divină; să crezi într-un loc pe care nu-l vezi, aceasta nu mai este o logică pipăibilă. Aceasta este puterea credinţei, şi aici este toată puterea creştinului: să creadă; ferice de cel ce nu a văzut şi a crezut.
– Sfinţia voastră, se spune că este biserica văzută, luptătoare şi biserica nevăzută, biruitoare; şi această biserică văzută, vizibilă, se spune despre ea că este divizată, împărţită.
– Arhimandrit Arsenie: Biserica propriu-zisă nu-i divizată, oamenii sunt divizaţi, oamenii s-au despărţit. Cînd zici Biserică se înţelege adevăr mîntuitor, de credinţă; nu e glumă. Ce se numeşte dogmă? Adevăr de credinţă revelat, cuprins în Scriptură şi în Tradiţie, aprobat şi practicat de Biserică.
– Sfinţia voastră, în cadrul ecumenismului se vorbeşte de o nouă mentalitate, de un om ecumenic care să fie un creştin îngăduitor, receptiv pentru respectarea tradiţiilor fiecăruia. Ce recomandaţi teologilor ortodocşi care poartă discuţii şi intră în contact cu cei ce s-au desprins de Biserică – discuţii teologice?
– Arhimandrit Arsenie: Eu cred că sunt influenţaţi atunci cînd spun că trebuie să fim maleabili şi nu habotnici; nici nu-i vorba de habotnicie. A apăra Adevărul este un erou al Adevărului, pentru că altfel ar însemna să ne tremure mîna pe sabie, pe sabia Adevărului; nici o biruinţă nu va fi cu mîna tremurînd.
Adevărul este acesta, îl respectăm de mii de ani, l-au respectat şi ei sute de ani şi s-au rupt de adevărul mîntuitor. Acuma ne pare foarte rău, suntem destul de îndureraţi, dar asta nu înseamnă că sunt de partea lor. Domnule, te compătimesc şi atît.
– Ei sunt lăudaţi că sunt teologi de talie mondială.
– Arhimandrit Arsenie: Nu mai vorbim; dracul e mai mult, zice că e Dumnezeu. E, ia uite!
– Dar cum să-şi manifeste dragostea pentru că, dacă le spui că sunt schismatici sau eretici, se supără?
– Arhimandrit Arsenie: Dragostea iartă totul, dar se bucura numai de Adevăr. Asta-i dragostea! Dragostea nu-i chiar aşa să bem o cafea împreună şi gata, suntem o unitate. Dragostea crede totul, uită totul, dar se bucură numai de adevăr. A fost grozav acest Corinteni 13!
– Sfinţia voastră, se vorbeşte despre viaţă ecumenică, vocaţie ecumenică, cununie ecumenică, rugăciune, cultură, vizite, bibliotecă ecumenică, calendar ecumenic şi există şi un Institut Ecumenic “Sfîntul Nicolae”, institut ortodox, dar care propagă ideile acestea ale ecumenismului. Ce credeţi că ar spune Sfîntul Nicolae, sfinţia voastră?
– Arhimandrit Arsenie: Eu ştiu ce ar spune Sfîntul Nicolae, şi asta ar spune toţi; aş spune că toţi ştiu ce ar spune Sfîntul Nicolae. Care este scopul de se fac aceste amestecări de concepţii să zicem că e una religia? Aceste jocuri de lumini, momente demonstrative se fac cu un scop. Nu adevăraţii oameni ortodocşi organizează lucrurile acestea, pe ici pe colea.
– Dar acum unora chiar le place.
– Arhimandrit Arsenie: N-au nici o răspundere, n-au conştiinţă, n-au răspunderea Adevărului.
– Şi ce ar spune Sfîntul Nicolae, sfinţia voastră?
– Arhimandrit Arsenie: Le-ar da cîte o palmă; ca lui Arie. Asta a făcut Sfîntul Nicolae. La urma urmei, ce altceva făcea Arie, decît nu recunoştea Adevărul despre Hristos; i-a tras două palme. Asta ar face .
– Ar avea cam multe palme de dat acum.
– Arhimandrit Arsenie: Acum, păi da; adică nu vezi cu ce aspecte de subţietate vin să se apropie prin asta, prin asta, prin asta! Domnule, am băut o cafea împreună la masă – am băut cafeaua aia; eu puteam să o beau şi acasă, dar am băut-o cu el. Cu ce scop? Ce, vrei să spui că a fost altă cafea? A fost mai gustoasă că ai băut-o cu ăla? E un scop care urmăreşte ceva.
Uite dovada: Papa a venit în România nu ca să vadă organizaţia Bisericii, bisericile pline şi credinţa statornică, în masă, cum este în România. A venit şi a făcut o slujbă catolică-demonstrativ; deci a avut un scop. A avut un scop să se facă o legătură că nu era nici o legătură cu el.
– În aer liber s-a făcut să vadă toată lumea.
– Arhimandrit Arsenie: A făcut o şi mai mare greşeală că au văzut românii: ce, uite, ce-i aia, dom’le!?!
– Au rîs.
– Arhimandrit Arsenie: Au rîs, pentru că mai înainte de toate, românul nostru respectă tradiţia pe care a moştenit-o, Adevărul. Aşa şi cu Greco-catolicii s-a făcut cînd au vrut să-i schimbe. Ei n-au vrut să se închine altfel, şi cînd au văzut că nu puteau să-i facă să se închine, le-au zis: închinaţi-vă ca voi, dar ţineţi administrativ de noi; şi, uite, acum sunt mai catolici decît catolicii.
– I-a prins cu puţin.
– Arhimandrit Arsenie: I-a prins cu puţin; dacă au ţinut de ei organizatoric, fac ca ei pentru că ăla comandă. Acesta a fost scopul. Aşa face şi aici; încet-încet, încet-încet. Acestea sunt nişte demonstraţii, niste apariţii cu scopuri veninoase‘.
din: Singur ortodoxia
Legaturi:
- Parintele Arsenie Papacioc: “DOGMELE SI CANOANELE NU SE POT SCHIMBA DUPA DORINTELE RATACITILOR”
- Parintele Arsenie Papacioc: “Este o batjocura ceea ce a facut Mitropolitul Nicolae Corneanu!”
- IPS Serafim versus Parintele Arsenie Papacioc – ascultati si comparati!
- Parintele Arsenie Papacioc – Inima care bate de 94 ani pentru Ortodoxie
- Parintele Arsenie Papacioc, despre ucenicul sau, Vladica Bartolomeu Anania, dupa trecerea sa la Domnul: ERA ODIHNITOR, MANGAIETOR, INIMA CALDA…
- Parintele Arsenie Papacioc: “Nu pierdeti timpul, dragii mei!”
http://www.jurnalul.ro/special/interviuri/iisus-a-fost-ortodox-585111.html
In “Singur ortodoxia”, parintele Arsenie spune foarte clar care sunt diferentele dintre Ortodoxie si cultele derivate, si de ce Adevarul se gaseste doar in Biserica ortodoxa. Este extraordinara aceasta marturisire care da peste nas oricarui ortodox cu inclinatii ecumenice. Acesta carte ar pune cel putin pe ganduri pe sustinatorii ecumenismului, care din naivitate sau lipsa de informare sunt atrasi catre unitatea cu catolicii si alte culte desprinse din Catolicism, iar pe multi dintre cei bine intentionati i-ar putea vindeca de aceasta inselare. Cred ca tendintele spre ecumenism (nu in sensul venirii cultelor crestine la Ortodoxie, ci al unirii prin compromisuri fata de Adevarul de credinta care este cel ortodox), ca si in cazul sincretistilor sau celor care imbratiseaza diverse forme de erezie, se prind la cei care ori nu au habar de Ortodoxie, nu au citit scrierile Parintilor, ori nu au renuntat la pacate ceva mai grele, si la cei mandri mai ales. Faptul ca nu vor sa se elibereze de acestea, capata un fel de orbire, le este afectat discernamantul, iar daca Harul s-a indepartat de acestia, nu ii mai duce nici capul.
Ferice celui ce primește
Tot ce părintele a spus
(Ca pe’o comoară ortodoxă
Trimisă de Domnul Iisus).
Aceste vorbe sunt viaţă.
Sunt rod al crucii și-s iubire
Și “ard” (că-s vii, că-s Adevărul
Și vâlvataia mântuirii).
Sunt rodele tăierii voii
Și a ascultării (în Iisus)
Ce-au ars “justificari profunde”
Ce duc subtil în sens opus.
Cei ce-și “culeg” ortodoxia
Din roada grea a pocăinţei
Le recunosc cu bucurie,
Și simt că-s rod al nevoinţei.
Simt duhul care-i viu în ele
Și că sub cruce a ajuns
Și le-a cules sub osteneală,
Ca rod al trudei și răspuns.
Noi ce ce n’am dus greul crucii
Sub ascultări, sub osteneală
Găsim în ele “ce nu este”
Și le privim cu îndoiala.
Ortodoxia noastră’adeasea
E cunoștinţă, teorie
Și agoneseli exterioare
(Ce le culegem din mandrie),
Fiindcă traim ortodoxia
Doar prin ce-i mai lejer de dus
Și nu prin răstignirea noastră
Sub ascultarea de Iisus.
Trăim o bucurie seacă
Prin ritualuri și… cultură,
Prin ce ne place ( și convine)
Din sfânta ei învăţătură.
Nu facem (și nu supunem public)
Exact cei de facut și spus
Concret la ce trăim noi astăzi.
Nu suntam sinceri în Iisus.
Purtăm pe umeri “crucea” poftei.
Ce ne provoacă suferinţa
Nu lepadarile de sine
Că nu ne (prea) trăim credinţa.
Dăm patimilor ascultare
Pe faţa și ori în chip ascuns
Și studiem orice nuanţă
Care e’n voia lui Iisus.
Dacă privim ortodoxia
La modul cum privim știinţa
Vom ști și știm dar nu vom crede
Că-n ascultare stă credinţa.
Domnul Iisus sub ascultare
Sa pogorât. La răstignire.
Și a răbdat până la moarte
(Ca s-o’mplinească), cu iubire.
Noi ce răbdam sub ascultare ?
Ce rabd eu însumi pân’la sange ?
Cum împlinesc făgăduinţa
Să mă conving, să pot convinge?
Ferice celui ce primeste
Tot ce “Parintele” a spus
Că-n ascultare se’mplineste
Cuvântul Domnului Iisus.
In anii comunismului, facultatea de teologie era foarte cautata pentru ca preotia era considerata o meserie “banoasa”, ca si medicina. Multe fete cautau sa se marite cu tineri teologi ca sa aiba o viata indestulata si fara multa munca. Coruptia era cam mare si multi dintre tinerii absolventi erau racolati de securitate si unii dintre ei trimisi special peste hotare (am cunoscut personal, fiind la un moment dat, cand eram studenta, intr-un cerc din care faceau parte si studenti teologi). Rezultatele acestor factori se vad acum, caci putini dintre cei care au absolvit si absolva facultatea de teologie sunt interesati si patrunsi de Adevar, de aceea foarte multi se lasa atrasi de ecumenism in sensul de a face compromisuri pentru diferite interese si promisiuni (ca spre exemplu posibilitatea patriarhilor ortodocsi de a deveni papi !)
Este dureros sa vezi ca in tari de traditie ortodoxa, de “gura lumii”, se contureaza disponibilitatea unora de a veni in intampinarea dorintelor perfide ale Vaticanului.
Nu mi-e teama ca va reusi lucrarea ecumenismului, orice ar fi Biserica lui Hristos nu poate fi distrusa, chit ca se va sluji in catacombe, dar ma cam doare sufletul de fratii care se pierd, cazand sub influenta “politicii corecte” bisericesti…
Ce i-a lipsit credinţei noastre ?
Ajuns’a nemântuitoare,
Acum în veacul de pe urmă,
De cere grabnică schimbare ?
Nu are tot ce-i trebuieşte ?
Ori nu ne-a dat destul Iisus
Spre mântuirea omenirii
De ne întoarcem spre apus ?
Apusul oare dă dovadă
De ascultare și iubire,
De Iisus…, de-n duh politic
Nu’n Duhul Sfânt cere unire ?
Chiar vrea apusul să trăiască
Ortodoxește și cinstit
Și să renunţe la eresuri
La tot ce’n timp au înoit ?
Chiar vor, rigoarea ortodoxă,
În duhul sfintilor părinţii
Ori vor să le’acceptăm eresul
Și duhul lor de rătăciţi ?
Ori…, azi mai mult ca niciodată
Politicul și stăpânirea
Își fac eumenismul cale
Și mijloc de-a’mplini unirea ?
Îi cheamă dorul curaţiei
Și-a căilor mântuitare ?
Ori scopul stăpânirii lumii,
Ne cheamă la globalizare ?
Ecumeniștii care luptă
Ca să convingă în Iisus
Cum dovedesc că nu fac jocul
Și scopul “marelui” apus ?
Prin ce își dovedește’apusul
Dorinţa de cerdicioșie
De nu se reîntorc ei înșiși
La traiul din ortdoxie.
Ortodoxia ne unește
Cu Dumnezeu prin Iisus
Prin tainele sfintei biserici
Și nu prin” târgul” din apus.
Biserca în liturghie
Se roagă pentru unitate
-Cu Dumnezeu cu sfinţii noștri
În Duhul, nu’n diversitate.
Cerem în sfânta liturghie
Ca-n Duhul Sfânt să fim uniţi,
Cu toţi cei ce-au urmat pe Domnul
Pe calea sfinţilor părinţi.
Cum sa prim (noi) ce prăinţii
Au lămurit că-i erezie
Soborniceșe în sinoade
Și ne-au dat legi pe veșnicie?
Ecumenismul cel de astăzi
Nu e nici rodul rugaciunii
Nici dragoste de Domnul slavei
Ci-o nouă faţă a minciunii.
O infiltrare din politic
Ce duce spre globalizare
Prin viclenii abil ascunse
Și teorii înșelatoare.
Că toţi ecumeniștii astăzi
-Și cei de jos si cei de sus-
Ne’aduc (în duh) scopul politic
Nu dragostea pentru Iisus,
Prin cultul tot mereu mai laic
Prin faptele exterioare
Prin umanismul mediatic
Prin media-manipulare.
Nicolaie Mirean
Multunesc pentru frumoasele versuri. Sa aveti pace.
Multumiri celui ce semneaza Nicolae Mirean (nu-s demn sa il numesc frate). Mult bine face cu ce i-a dat Dumnezeu (si l-a lucrat si-l lucreaza spre binele altora).
Eu nu sunt de acord cu afirmatia parintelui Arsenie cum ca oamenii din celelalte religii nu se vor mantui, . Cei care vin in lume in tari majoritar catolice , musulmane, sau budiste, au datoria de a-si pastra traditia religioasa. Astfel, musulmanul asculta de Mahomed si de Allah, budistul de Budha si catolicul de papa. Noi, ortodocsii, ascultam de Hristos, dar la nivelul oamenilor simpli, nu cred ca Mantuitorul va trimite in fundul iadului miliarde de suflete pentru ca nu au pecetea botezului ortodox. Consider ca toti cei care asculta de glasul constiintei si iubesc pe dumnezeul lor si, mai ales, pe aproapele, nu pot sa ramana in iad doar pentru ca le lipseste botezul. Noi suntem in Adevar, dar sa trebuie sa constientizam ca exista in lume oameni mult mai virtuosi si mai smeriti decat noi, si mult mai atenti la indatoririle fata de dumnezeul lor, iar in numele dreptatii lui Dumnezeu, nu cred ca vor fi lasati sa sufere in iad pentru ca nu si-au tradat identitatea culturala, sociala, etnica etc.
@Teodor
Totusi, cine spune ca nimeni dintre oamenii apartinand celorlaltor religii nu se va mantui? La Judecata se va vadi cat de mult a avut fiecare trairea in Adevar, dupa cum spune si Parintele Arsenie. Nu este niciun locas al musulmanilor in Rai, insa, ci doar al celor care au incercat sa-L slujeasca si sa traiasca intru Dumnezeul cel Adevarat. Daca Domnul ii va mantui pe unii dintre pagani, o va face nu pentru ca ei si-au implinit credinta stramoseasca in Allah, Buddha sau altii, ci pentru ca au cautat – dupa masura lor – sa implineasca legea inscrisa de Dumnezeul cel Adevarat in inima fiecarui om.
In plus, nu se poate pune problema in termeni culturali. Daca judecam astfel, ar insemna ca, in vremurile apostolice, toti cei care s-au crestinat “si-au tradat identitatea culturala, sociala, etnica”. Sa nu fie! Dimpotriva, lepadarea de toate cele ale intunericului (chiar daca erau ale parintilor trupesti sau ale traditiei paganesti) a fost temelia punerii inceputului celui bun al vietii celei noi intru Hristos.
E cu dus si intors!
De 2000 de ani s-a tot propovaduit Evanghelia lui Hristos si, imposibil neamurile toate sa nu fi auzit de Hristos – macar de curiozitate si tot au auzit de ‘ispravile’/propovaduirea Lui; iar Cincizecimea n-a fost numa’pentru noi, cre(s)tinii ci, pentru toti!
In alta ordine de idei…ca, nici cre(s)tinii zilelor noastre nu cred sau au o credinta superficiala, falimentara ori – mai grav – ratata, alimentata cu tot felul de paganisme chiar satanisme, nu e nicio indoiala…
In “Vamile vazduhului” de Protos.Nicodim Mandita, la sfarsitul volumelor…spunea despre viziunea Judecatii de Apoi ca, unii dintre pagani se vor mantui datorita vietuirii lor – dupa glasul constiintei – in cele ale lui Dumnezeu DAR…neajunsul mare va fi ca nu-L vor vedea pe Dumnezeu in slava Sa fiindca “asa cum este ochiul pentru trup, asa este Botezul pentru mantuire”.
eu sper ca mama mea, care era greco-catolica, sa fie in rai….:(
@Teodor
Musulmanul asculta de Mohamed ( M mare), Alah ( A mare ), budistul de Budha ( B mare), iar catolicul de papa (p mic ) :), ortodocsii de Hristos ( H MARE).
Staretul Siluan se ruga pentru toata lumea. A cerceta care se mantuieste si care se osandeste seamana dupa umila mea parere cu cercetarea Sf Antonie Cel Mare caruia a primit raspunsul cam asa – Antonie ia aminte la tine ca acestea sunt judecatile lui Dumnezeu si nu iti este de folos sa le sti-.
Frate sa nu mai cercetam, sa stam in ADEVAR-HRISTOS sa implinim legea Iubirii si sa ne rugam pt neamurile care nu cunosc ce Dumnezeu avem. Sa luam aminte la evrei de odinioara. Sa invatam din maretia si caderea lor.
Ca si tine am avut intrebari despre neamuri, nu puteam intelege multe..
Cu timpul vei intelege, in parte.. Zicea cineva ca judecatile lui Dumnezeu sunt abis.
Iertati indrazneala domnule Teodor
Hristos cu tine
Sanatate la toata lumea
Teodor@
“Cei care vin in lume in tari majoritar catolice , musulmane, sau budiste, au datoria de a-si pastra traditia religioasa.”
NU! Toti au datoria sa caute cu sinceritate Adevarul! Multi o si fac si il gasesc, iar cei care L-au gasit nu se mai intorc inapoi. Criteriile nu sunt etnice, culturale, etc. E o inselare. Nu exista mantuire decat in Hristos! Dar si ca botezat ortodox esti dator sa cauti sa cunosti Adevarul pentru ca altfel nu il poti trai. Este trist sa ramai ortodox si sa aperi ortodoxia doar pentru ca este “traditia religioasa” a neamului tau. Poate fi un punct de plecare dar daca este singurul, iar tu nu esti convins ca esti in Adevar nu ai cum sa-l traiesti cu adevarat si sa-l aperi. Iar daca esti convins ca esti in Adevar, esti convins si ca nu sunt mai multe “adevaruri” si vei dori ca si fratele tau, pe care il iubesti ca pe tine insuti, sa fie in Adevar pentru ca sa nu se piarda.
“Iisus a raspuns: Adevarat, adevarat zic tie: De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in Imparatia lui Dumnezeu.”
Asadar fara botezul crestin nu poate intra nimeni dintre oameni in Imparatia Cerurilor. Paganii care sunt virtuosi si smeriti, indiferent in ce credinta s-au nascut, isi vor pune intrebari, vor cerceta. Nu e suficient sa iti iubesti aproapele, ci sa il iubesti si pe Dumnezeu. Iar daca Il iubesc si tanjesc dupa El, atunci Il vor cauta si El li se va descoperi. Cine nu a auzit de Iisus Hristos, de minunile Sale, de Jertfa si Invierea Sa? Doar ignorantii se multumesc cu religia parintilor, daca este alta decat cea crestina, pentru ca vor putea judeca cu mintea lor diferentele intre Hristos si liderii altor religii (care nu au inviat nici pe ei nici pe altii). Daca sunt virtusi, iubitori si smeriti, inima lor ar trebui sa le spuna ca nu idolii de piatra sau animalele reprezinta pe Dumnezeu, Cel care a creat lumea, nici in vreo credinta care promoveaza uciderea celor de alta credinta sau accepta nedreptatea si suferinta altora pe motiv de “karma”. Ci vor cauta pe adevaratul Dumnezeu si rugandu-se Celui ce a facut Cerul si Pamantul. Precum Sfanta Mucenita Varvara:
Sa nu uitam promisiunea facuta de Mantuitor:
“Cereti si vi se va da; cautati si veti afla; bateti si vi se va deschide.
Ca oricine cere ia, cel care cauta afla, si celui ce bate i se va deschide.” (Matei 7:7-8)
In plus, Dumnezeu, care cunoaste sufletele noastre, nu va lasa niciodata un suflet iubitor, smerit, virtuos sa se piarda, ci I se va descoperi. Precum I s-a descoperit Sfantului Mare Mucenic Eustatie Plachida:
Dumnezeu voieşte ca toţi oamenii să se mîntuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină (I Timotei 2, 4)
Iată, stau la uşă şi bat. De va auzi cineva glasul Meu şi va deschide uşa, voi intra şi voi cina cu el şi el cu Mine (Apocalipsa 3, 20).
Dumnezeu sa-l odihneasca pe parintele Arsenie cu sfintii sai.
Referito la comentariul lui @Teodor, mi-am amintit niste cuvinte care m-au pus pe ganduri. Sunt sigura ca pe undeva trebuie sa fie si aici, insa deoarece nu am f mult timp sa caut, le-am gasit pe http://sfapostolipetrusipavel.wordpress.com/2008/10/16/sf-ioan-gura-de-aur-omilie-la-romani-21-16/
“„Necaz şi strâmtorare peste sufletul oricărui om care săvârşeşte răul, al iudeului mai întâi, şi al elinului” (2, 9)
…Cel ce s-a bucurat de o mai mare învăţătură, este vrednic a primi şi o mai mare pedeapsă pentru nelegiuiri.”
“„Dar mărire, cinste şi pace oricui face binele: iudeului mai întâi şi elinului” (2, 10).
…Elini, numeşte aici nu pe cei căzuţi în idolatrie, ci pe cei cinstitori de Dumnezeu, pe cei ce ascultau de legea naturală, pe cei ce pe lângă cele mai remarcabile ale iudeilor păstrau cu sfinţenie şi toate ce contribuiau la întărirea evlaviei, ca de pildă cei de pe lângă Melchisedec, ca Iov, ca ninivitenii şi ca sutaşul Corneliu.”
“„Câţi, deci, fără lege, au păcătuit, fără lege vor şi pieri; iar câţi au păcătuit în lege, prin lege vor fi judecaţi”(2, 12).
Aici, după cum am mai spus, nu numai că arată egalitatea dintre iudeu şi elin, ci chiar pe iudeu îl arată mai îngreuiat prin darea Legii. Elinul se judecă fără Lege, însă expresia „fără de Lege“ nu vrea să zică aici că e ceva mai groaznic, ci din contră, ceva mai îmblânzit, adică el nu are drept acuzare Legea. Expresia „fără de lege“ înseamnă că este în afară de prevederile Legii, şi deci se condamnă numai după cugetul său natural, sau mai bine zis, după legea naturală scrisă în cugetul său. Iudeul însă prin Lege, adică el este judecat o dată de legea naturală şi altădată de Legea scrisă, care îl învinovăţesc deopotrivă, fiindcă cu cât s-a bucurat de o mai mare luare aminte, cu atât va fi şi pedepsit mai mult.”, etc.
Dupa cum spunea cineva mai demult: azi in locul iudeilor suntem noi, crestinii. Si asta ne responsabilizeaza.
Rugaminte pt Razboi intru cuvant: daca am gresit nu afisati.
@ Teodor:
Metoda asta ecumenista de-a aborda lucrurile e diavoleasca, ca le
incurca in mai toate privintele. E foarte clar, fara nici o
explicatie, ca miscarea asta nu e una transparenta, ci un soi de
smecherie. Daca ne uitam la tot ce a spus Parintele, vedem ca apara
Ortodoxia, nu pe ortodocsi, care credinta, fiind singura intru Adevar,
duce la mantuire. E o mare diferenta aici. Noi nu spunem ca daca
suntem Ortodocsi ne mantuim, nici chiar daca suntem calugari…, pe
cand in vest se pierde adeseori acest lucru din vedere si mi se pare
ca au iluzia ca mantuirea ar depinde de ceva formal, exterior, cum ar
fi apartenenta la o grupare sau alta (multi protestanti cred
asta). Cred ca asta e unul din motivele pentru care sunt asa de
porniti sa nu mai auda de la nimeni cum ca credinta lor e stricata
(cum le-ar place asa ceva, cand ei se bazeaza pe ea pentru mantuire,
cand e legitimatia lor pentru rai?), ca si cum (daca judecam ca un om
normal) ar conta ce spun eu, un strain, despre credinta lor.
Ca o paranteza, insasi aceasta incapatanare sa ne faca sa
schimbam macazul scoate la iveala dracovenia din gandirea lor,
ca daca eu am dreptate, atunci ar trebui sa se alinieze si ei
cu mine la credinta mea, iar daca nu am dreptate, atunci ce le
pasa, ca daca eu zic ca ei nu cred cum trebuie, eu neavand
dreptate, ce conteaza? Inseamna ca sunt un inselat si astfel
nu are nici o relevanta ce cred eu, deci n-ar trebui sa ma
bage in seama deloc… Tinand seama de adevarata ingaduinta a
Ortodoxiei pentru ceilalti, n-ar trebui sa le pese deloc ce
credem noi, daca socotesc ca noi gresim.
Deci la ei, facand acest soi de confuzie (aproape totala) cum ca
credinta lor ii mantuieste aproape automat, cred ca le vine sa cada de
acord ca toti se mantuiesc pana la urma (un simtamant firesc, uman in
adevaratul sens al cuvantului, ca doar nu vrem sa vedem pe altii ca nu
se mantuiesc, vrem sa ne mantuim noi impreuna cu toti ceilalti!), si
deoarece vad mantuirea ca venind oarecum cu orientarea religioasa,
incearca sa spuna ca toate orientarile religioase sunt bune, ca nu e
diferenta intre ele. Mi se pare ca asa se explica, cel putin partial,
caderea lor in plasa ecumenismului.
Fireste, nu au dreptate nici aici, si nu realizeaza asta pentru ca nu
cauta de fapt Adevarul cu seriozitate, nu au respect pentru El. Ce fel
de om trebuie sa fi ca sa crezi cu atata naivitate ca un soi de
doctrina religioasa in continua schimbare (catolicismul,
protestantismul) te mantuieste daca aderi tu la ea? Pai daca te
mantuieste, atunci de ce se schimba? Ai cautat Adevarul asa cum
trebuie oare? Esti sigur ca ai ales doctrina care trebuie? Sau ai ales
ceva ce-ti convine din motive de alt ordin decat cel al mantuirii? Nu
mi se pare ca cineva e dator sa stea in traditia in care s-a nascut
mai mult decat sa caute, toata viata, din toata puterea,
Adevarul. Doar daca vrea sa se mandresca cu o alta forma de
apartenenta formala/superficiala/exterioara, cea etnica (noi romanii
suntem buni prin definitie, nu?). Mi se pare ca insasi aceasta idee,
ca toate credintele sunt la fel, arata ca de fapt ai ratacit calea si
ca nu-ti mai vine sa cauti, ce sa te mai obosesti? Mai bine iei una
din credinte s-i dai inainte cu celelalte probleme care te preocupa
mai mult… (se vede asta si in faptul ca exponentii ecumenismului nu
au o doctrina a mantuirii ca factor de prima importanta: ce inseamna
mantuirea? Cum trebuie sa fim? Asta le lipseste, ei cer ecumenicitate,
ca fiecare sa fie bucuros facand ce vrea si ce-i satisface poftele,
fara a-i zice altul ca n-are dreptate, mantuirea e sa-ti traiesti
poftele astea marunte, lumesti, de aci, neperturbat de altii (pe care,
de fapt, ai vrea sa-i ignori, nu sa te unesti cu ei, e o unire in
ignoranta aproapelui, nu in iubirea fata de el))
Nu vreau sa spun mai mult, dar nu cred ca sa tii de traditia in care
ai fost crescut ca regula de fier e o abordare foarte matura a
vietii. In sfarsit, la noi se stie ca trebuie sa ne aliniem cu
Adevarul pentru a ne mantui, ca simpla aderare exterioara la o
credinta nu e suficienta, si atunci noi putem sa zicem foarte usor
“credinta voastra e stricata dar noi va dorim tot binele, si avem
datoria sa va spunem asta”. Si ne mai e si clar ca, cei care se
mantuiesc din alte credinte, se mantuiesc impotriva credintei lor (cel
putin variantei oficiale) in multe privinte, si in masura in care
viata lor se aliniaza… Ortodoxiei (pe care Pr. Rafail Noica o numea,
parca, ‘firea omului’)! Deci noi nu putem sa vorbim de unire
ecumenica, sa tradam Ortodoxia zicand ca e una din multele rataciri,
care urmate cu strictete duc la iad de fapt. Cel din alta credinta se
mantuieste in masura in care devine Ortodox fara s-o stie, iar daca e
usuratic si mai are si alte neajunsuri eretice (ne-Ortodoxe), si se
formeaza strict dupa ratacirile si stricaciunile celorlalti, adica
daca e un adevarat Catolic/Protestant, etc, atunci inclin sa spun ca
Pr. Arsenie, ca nu se mantuieste, pe cand cel care e Ortodox adevarat
se mantuieste! (insa asta e un aspect pe care il stie doar Dumnezeu,
cum suntem de fapt, si nu cum parem a fi)
Spui ca in lume exista oameni mult mai virtuosi decat noi. Da,
probabil, asta depinde de cazul particular, dar activitatea ecumenica
nu se leaga de aspectul asta, ci de problema credintei adevarate. Sunt
oamenii aia oare mai virtuosi decat noi pentru ca ei au urmat credinta
lor iar noi Ortodoxia? Apoi, ce inseamna ‘mai virtuosi’? Stii, o
virtute dintr-o credinta poate fi o rusine in alta… Care e criteriul
de a judeca virtutea? Nu cred ca e a-ti urma constiinta (cand doi se
lupta, probabil amandoi isi urmeaza constiinta, oare care are
dreptate?). Si daca treaba e asa, atunci cum poate fi credinta
irelevanta, sau ‘aceeasi’? E clar ca trebuie ales un criteriu pentru
virtute, si asta e alta indicatie impotriva smecheriei ecumenice.
Revenind la virtute, Sf. Maxim Marturisitorul spune “Multi au spus
multe despre dragoste. Dar numai cautand-o intre ucenicii lui Hristos
o vei afla. Caci numai ei au avut Dragostea adevarata, ca invatator al
dragostei.” E adevarat, la o privire superficiala sunt multi oameni
virtuosi, depinde dupa ce criteriu judecam… Arata-mi ‘sfintii
virtuosi’ care sunt rodul cel mai ilustrativ al credintei respective
si sa-i judecam dupa cel mai bun criteriu pe care-l avem, dupa
Ortodoxie. Multi dintre ei sunt niste indraciti, exemple clare de
evitat! Fireste ca la Judecata n-o sa fim clasificati dupa criterii
exterioare (apartenenta religioasa, sau pecetea botezului – mai ales
la unul care n-a avut posibilitatea sa se boteze, sau caruia i-a fost
fizic imposibil sa auda glasul Ortodoxiei, care mie mi se pare tot un
criteriu exterior in acest caz -), dar nu cred ca Parintele spune
asta. In vietile sfintilor avem multe exemple de oameni care s-au
mantuit fara botez, dar care au raspuns potrivit Adevarului, cand au
auzit de El, parasindu-si credinta lor anterioara!
Acuma, fireste, treaba e complicata, si cum zice si Petru, nu cred
ca e cazul sa incercam sa facem lumina ca ne depaseste. Am insa
senzatia foarte puternica ca acest efort de-a pune anumite intrebari
astazi se datoreaza unui imbold dracesc, de-a pune problema la genul
“daca s-au mantuit si altii (ne-Ortodocsi), poate s-or mai mantui si
de acum incolo si atunci poate nu e important sa fim Ortodocsi, iar
daca nu e important, poate nu-s mari diferente intre credinte, poate
ne urmam constiinta si gata”. Sau “de ce nu pot fi femeile preoti?”.
E foarte clar ca toate aceste intrebari ale vremurilor noastre vin din
afara Bisericii si din afara Adevarului…
@silviu,
Nu poti fi ortodox fara a fi botezat ortodox. Exceptia de care vorbesti, este botezul prin sange, atunci cand cineva e ucis pt (ca marturiseste) pe Hristos, adica mucenici. Altfel, daca nu e aceasta situatie, fara Sf. Botez, nu te poti împartasi cu trupul si sangele Domnului, si deci nu poti avea viata vesnica.
“Cine mananca trupul Meu si bea sangele Meu are viata vesnica si Eu il voi invia…”
Cine se va mântui şi cine nu se va mântui nu este treaba noastră să judecăm. Să mulţumim Domnului că ne-am născut într-o ţară ortodoxă, chiar cu (foarte) multele ei neajunsuri. Câţi dintre românii botezaţi ortodox nu sunt complet indiferenţi la ceea ce înseamnă ortodoxia, trăirea ortodoxă şi învăţătura ortodoxă, şi câţi dintre cei care le cunosc pe acestea împlinesc poruncile Domnului cu adevărat? Numai Dumnezeu cunoaşte lupta fiecaruia, şi în ce stare se va fi aflat fiecare în parte la sfârşitul drumului. Noi să încercăm să ne îndreptăm sufletul nostru şi poate şi pe al celor aflaţi în preajma noastră, şi tot va fi lucru mare.
Atâta timp cât românii ca şi popor se află în păcate grele şi departe de trăirea adevăratei credinţe, este nepotrivit să ne gândim la ceea ce fac alţii în ograda lor, în timp ce ograda noastră nu este curată. Cam ce luptă se dă pentru câştigarea fiecărui suflet la dreapta credinţă? Să ne gândim câţi oameni din spaţiul protestant de exemplu se întorc la ortodoxie, şi ce efort înseamnă acest lucru, dacă ar fi să luăm numai exemplul Fericitului Seraphim Rose? Spunea un trăitor ortodox contemporan că suntem în război, şi ca atare trebuie să luptăm. Cum? Fiecare după puteri.
@Mirela,
Imi spuneam si eu parerea, se poate sa ai dreptate, desi mi se pare greu sa spunem noi oamenii exact cum e treaba asta si sa punem norme exterioare clare si precise.
Da, daca nu te botezi, nu ar trebui sa ai acces la Sf. Taine (desi sunt, in practica, Ortodocsi convertiti nebotezati (ca s-a acceptat botezul eretic din motive de iconomie) si sunt si ne-Ortodocsi care primesc Sf. Taine, dar sa nu intram la de-astea!).
Hristos insa spune: “primesti Sf Taine” -> “ai viata vesnica si te mantuiesti”.
Cum mie imi place logica, observ ca asta nu impica: “nu primesti Sf. Taine” -> “nu ai viata vesnica si nu te mantuiesti”. De fapt nu conteaza cat ne place logica, ci conteaza ce ne spune Biserica despre asta, cum trebuie inteles ce a spus Hristos.
Eu inteleg ca e foarte de dorit sa te impartasesti “cu vrednicie” (asta fiind o intreaga discutie in sine, pe care ma bucur ca ‘admin’ ne-o pune in vedere din cand in cand) si ca trebuie sa fii dus intr-o parte oarecare sa nu te straduiesti pentru asta. Cat de dus insa si in care parte, asta o stie Dumnezeu…
Daca luam vorbele tale foarte absolut, atunci Proorocul David cum s-a mantuit, ca nu s-a botezat (si toti dreptii Vechiului Testament)? Oare Maica Domnului s-a botezat? Nu stiu, dar nu cred ca a fost nevoie… 🙂
Cred ca Sf. Pavel spune despre pagani (insemnand pagani cu adevarat, care nu aveau cum sa stie de Hristos, botez, etc…) ca vor fi judecati altfel, daca insa eu aflu de Hristos si de botez, da’ nu-mi prea pasa, atunci nu se mai aplica ce-a spus Sf. Pavel, si nu stiu daca e intelept sa intind coarda si sa vad in ce masura de “om-bun, dar in discordie cu Biserica” pot sa fiu si totusi sa ma mantuiesc… Biserica e locul unde functioneaza tainele, unde e harul, unde e cel mai usor sa te mantuiesti, astfel incat as fi foarte mirat ca cineva sa stea impotriva Bisericii (cum is ereticii ecumenisti care vor sa ne incurce) -asta insemnand sa fii purtat de cu totul alt duh decat Sf. Duh- si sa te mantuiesti. Despre cei insa care nu stau impotriva Bisericii, cei care cumva n-au ajuns sa stie, cine stie? Eu nu pot zice nimic, inteleg insa, dupa spusele Sf. Pavel ca e speranta si pentru ei (si ma bucur de asta!) Si Sf. Siluan care se ruga pentru lumea intreaga, daca cei mai multi nu s-au botezat, degeaba s-a mai rugat pentru ei, nu? Nu stiu cum vedea Sf. Siluan problema, dar faptul ca se ruga iar mi se pare incurajator.
Apoi, in final, nu toti care se boteaza si primesc Sf. Taine se mantuiesc… deci se pare ca nu prea putem face din cuvintele lui Hristos o regula de nezdruncinat… Poate, cand se gasesc destule materiale/etc despre asta, sa avem si un articol pe tema asta!
Doamne ajuta!
Dragii mei,
Sa-mi fie cu iertare, acestea sunt prea mari si adinci pentru ca eu netrebnicul sa vorbesc despre ele ! Ma rog Bunului Dumnezeu ca sa ma ajute si daca gresesc, sa ma iertati !
Ce este mantuirea ?! Pai este pur si simplu intrarea sufletului in Rai. Dar acolo nu pot intra decit sufletele curate ! Raiul este curatenie, Lumina ! Asadar nu pot intra acolo suflete care au patimi ! Nici o urma de patima nu poate intra in Rai. Apoi nu pot intra acolo pacatele nespovedite/nedezlegate. Care Biserica are Sfintele Taine prin care Duhul Sfant lucreaza desavirsirea inimilor, curatirea inimilor de patimi si iertarea, stergerea pacatelor ?! BISERICA ORTODOXA !!! Eu nu stiu sa mai fie una cu aceste Taine. Asadar sa rugam pe Bunul Dumnezeu ca sa ne ajute sa ne traim credinta in Hristos Dumnezeul cel Viu ! Sa ne ajute sa urmam Domnului nostru Iisus Hristos, sa ascultam si sa respectam Poruncile Lui ! Sa ne ajute Bunul Dumnezeu ca sa traim Adevarul ! Adica sa traim ca si cum Hristos este Viu si prezent ! Pentru ca Hristos este Viu si prezent ! Acesta e Adevarul !
Daca ceilalti oameni, aflati in afara Sfintei Biserici Ortodoxe, vor gasi calea de desavirsire a inimii lor, adica curatirea de patimi, iertarea pacatelor, asta numai Dumnezeu stie ! Dar pe noi nu ne priveste daca si cum se vor mantui acestia ! Este Dumnezeu care hotaraste! Ne rugam lui Dumnezeu si pentru ei !
Insa pentru noi, care ne-am nascut Ortodocsi prin Mila lui Dumnezeu, nu este mantuire in afara Bisericii Ortodoxe ! De asta sunt convins, multumesc lui Dumnezeu !
eu cam asa vad lucrurile, sa ma iertati daca gresesc
DOAMNE AJUTA !
Mircea
Daca-L vom trai si marturisi cu toata fiinta si cu existenta noastra intreaga, Adevarul ca Domnul nostru Iisus Hristos este Viu, atunci acest Adevar ne va face liberi (din robia patimilor) !
DOAMNE AJUTA !
Multumesc frumos pentru sfaturile voastre mangaietoare. Singura mea nelamurire a fost acest relativism al notiunii de Adevar, care este prezent in toate religiile si practicile spirituale. Cu totii proclama, fie musulmani, fie papistasi, fie taoisti sau de alte credinte, ca ei detin ,,adevarul” adevarat si cu toti garanteaza omenirii posibilitatea de a-i scapa de suferintele iadului si sa-i aduca in imparatia lui Dumnezeu. Nu mai spun ca majoritatea promit iadul pentru cei de alte credinte pentru ca acestia ar refuza ,,adevarul” lor. Aceste practici ipocrite, nedemne si manipulatoare nu sunt o noutate pentru nimeni, iar capeteniile lor religioase au intrebuintat acest fel de metode pentru a-si spori influenta asupra popoarelor respective. Eu m-am referit in primul rand la oamenii simpli, care de-a lungul istoriei, nu au avut posibilitatea sa cunoasca ortodoxia sau poate au auzit de Hristos prin intermediul misionarilor altor confesiuni crestine( catolici, protestanti, neoprotestanti) si s-au convertit la acestea. Fiind lipsiti de carte si de cunostinte din domeniul teologic, acestia nu puteau sa deosebeasca Adevarul ortodoxiei de minciunile catolice sau protestante pentru ca aceste probleme sunt extrem de profunde si cuprind nuante foarte dificil de inteles pentru niste oameni lipsiti de educatie. Sau poate au existat musulmani, brahmani, taoisti, sau inchinatori la stele, care considerau in inimile lor, ca respectivele lor credinte sunt o reprezentare fidela a ,,adevarului”, deoarece se simteau mai atasati de aceste credinte si li se pareau mult mai potrivite in conceptia lor despre viata( adica au cautat sincer adevarul si l-au gasit in aceste credinte). Pasajul parintelui Arsenie: “Mîntuitorul doreşte să se mîntuie toată lumea, dar El a spus cum se mîntuie; şi cine nu va respecta, a spus că nu se va mîntui – gata; spune Mîntuitorul: “Cine n-adună cu Mine risipeşte“” mi s-a parut putin deplasat si transant. Problema este mult mai complexa si nu se poate rezolva prin astfel de cuvinte de genul: ,,Hristos ne-a spus cum ne mantuim, faci ca El raiul, nu faci ca El iadul ,pentru ca daca n-aduni cu El risipesti. Eu cred cu sfintenie ca ORTODOXIA este ADEVARUL, iar credinta aceasta nu este rodul unei traditii religioase, nu asta am vrut sa spun, dar trebuie sa ne schimbam putin opinia despre cei de alte credinte si sa ascultam intocmai de cuvintele Sf. Ap. Pavel citate mai sus. Nu sustin nici miscarea ecumenista, nu spun ca si ceilalti detin adevarul, judecata va fi in inima omului si va reiesi din faptele lui.
http://ortodoxism.ro/ViataSfNifon.shtml#vedenie_despre_Infricosata_Judecata
Moartea necunoasterii de Dumnezeu – Parintele Rafail Noica:
http://video.crestinortodox.ro/exXtJixiJHx/Moartea_necunoasterii_de_Dumnezeu_Parintele_Rafail_Noica.html
@Tudor,
Inteleg bine punctul tau de vedere, referitor la cei care nu au avut sansa sa se nasca intr-o tara ortodoxa si nu e vina lor. Desi sunt destui ortodocsi botezati care au devenit atei sau eretici, nu asta garanteaza mantuirea, este nevoie si pentru ortodocsi sa se nevoiasca, sa renunte la patimi, pacate, sa faca fapte bune, mai ales sa se pocaiasca.
Oameni simpli exista si in ortodoxie, dar nu e suficient, trebuie mai mult de a face fapte bune, decat sa fii un om bun. Caci oricat de bun ar fi, pacatuieste, pt ca om fara de pacat nu exista, si daca nu esti curatat, dezlegat de pacate, nu poti intra in Imparatia Cerurilor unde spune Sf.Pavel: “Nu va amagiti, fratilor, nimic necurat nu va intra in Imparatia cerurilor”. Iar singurul care poate dezlega pacatele este Hristos, prin taina Sf.Spovedanii facuta de preoti, carora le-a daruti acest har (“Adevarat graiesc voua: Oricate veti lega pe pamant, vor fi legate si in cer, si oricate veti dezlega pe pamant, vor fi dezlegate si in cer.” – Matei 18:18)
Dar, cum am mai spus, cei care sunt vrednici, smeriti si asa mai departe, vor simti in inima lor ca nu sunt impliniti in credinta catolica/protestanta sau alte religii si vor cauta Adevarul (si il vor afla asa cum ne-a promis Mantuitorul) sau Adevarul li se va descoperi lor.
Oricum, intr-un fel vor fi judecati cei care nu au cunoscut Cuvantul Mantuitorului, si altfel cei care au cunoscut poruncile Lui.
Parintele Cleopa a spus: “Altceva este Raiul si altceva este Imparatia Cerurilor. Raiul a fost destinat omului inainte de cadere, in care stau si sufletele dreptilor pana la judecata de apoi, fiind numit si ” sanul lui Avraam ” ; iar Imparatia Cerurilor este locul unde se afla scaunul si slava Prea Sfintei Treimi si unde vor intra sufletele dreptilor dupa Judecata de Apoi, fiiind numita si “fericirea vesnica”
Pai, e intr-adevar transant, nu si deplasat, intrucat asa ne-a spus chiar Mantuitorul, asadar nu au cum sa fie deplasate.
“Cine nu este cu Mine este impotriva Mea si cine nu aduna cu Mine risipeste.” (Matei 12:30)
“Iisus a raspuns: Adevarat, adevarat zic tie: De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in imparatia lui Dumnezeu.” (Ioan 3:5)
“13. Intrati prin poarta cea stramta, ca larga este poarta si lata este calea care duce la pieire si multi sunt cei care o afla.
14. Si stramta este poarta si ingusta este calea care duce la viata si putini sunt care o afla.” (Matei 7)
Pentru ca una este logica omeneasca si alta cea dumnezeiasca. Nu cu logica noastra tb sa judecam, caci spune Sf. Pavel:
“13. Pe care le si graim, dar nu in cuvinte invatate din intelepciunea omeneasca, ci in cuvinte invatate de la Duhul Sfant, lamurind lucruri duhovnicesti oamenilor duhovnicesti.
14. Omul firesc nu primeste cele ale Duhului lui Dumnezeu, caci pentru el sunt nebunie si nu poate sa le inteleaga, fiindca ele se judeca duhovniceste.
15. Dar omul duhovnicesc toate le judeca, pe el insa nu-l judeca nimeni;
16. Caci “Cine a cunoscut gandul Domnului, ca sa-L invete pe El?” Noi insa avem gandul lui Hristos.” (I Corinteni cap.2)
“19. Caci intelepciunea lumii acesteia este nebunie inaintea lui Dumnezeu, pentru ca scris este: “El prinde pe cei intelepti in viclenia lor”.
20. Si iarasi: “Domnul cunoaste gandurile inteleptilor, ca sunt desarte”.” (I Corinteni cap.3)
Daca ar fi fost sa se mantuiasca si altii care nu cred ca Hristos este Fiul lui Dumnezeu (si nu urmeaza poruncile Sale), ce rost ar mai fi avut Jertfa Domnului? Doar crezand in El ne putem mantui, caci doar El ne poate lua pacatele noastre asupra Lui, eliberandu-ne din robia diavolului. Doar asa omul a fost eliberat din blestemul de demult (de la Adam) prin care a cunoscut moartea, prin Jertfa lui Dumnezeu in trup.
“Si aceasta este viata vesnica: Sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis.” (Ioan 17:3)
“16. Caci Dumnezeu asa a iubit lumea, incat pe Fiul Sau Cel Unul-Nascut L-a dat ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.
17. Caci n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Sau in lume ca sa judece lumea, ci ca sa se mantuiasca, prin El, lumea.
18. Cel ce crede in El nu este judecat, iar cel ce nu crede a si fost judecat, fiindca nu a crezut in numele Celui Unuia-Nascut, Fiul lui Dumnezeu.” (Ioan 3)
Cat priveste cei de alte religii, inchinatorii la idoli, spune clar Sf. Pavel:
“9. Nu stiti, oare, ca nedreptii nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu? Nu va amagiti: Nici desfranatii, nici inchinatorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomitii,
10. Nici furii, nici lacomii, nici betivii, nici batjocoritorii, nici rapitorii nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu.” (I Corinteni 6)
@silviu, (valabil si pt Tudor)
Mai intai, nu sunt vorbele mele :), sunt ale Bisericii, asa ne spun si Parintii asa scrie si in Evanghelii. Ref. dreptii Vechiului Testament, atunci cand Mantuitorul a pogorat in Iad dupa rastignire, a scos pe toti dreptii de la Adam incoace si i-a dus in Rai (cred ca stiai asta, dar ai avut un lapsus de moment). Ce intrebari mai pui… Maica Domnului impreuna cu Apostolii au primit botezul Duhului Sfant la cicizecime, cand Duhul Sfant s-a pogorat in chipul limbilor de foc. Aceasta este iarasi o exceptie.
Parintele Cleopa spune:
“Daca cineva nu primeste botezul, nu se mantuieste, afara numai de mucenici care primesc imparata si fara de apa (botez). Mantuitorul, cand a mantuit lumea prin Cruce si cand I s-a impuns coasta, a slobozit sange si apa, ca sa se boteze cu sangele Lui cei care se boteaza in timpul persecutiilor”
Cred ca se ruga pentru ei pentru a ajunge sa cunoasca si sa accepte Cuvantul Mantuitorului, adica sa vina la credinta crestina ortodoxa.
Nu toti care se boteaza si primesc Sf. Taine se mantuiesc, pt ca nu e suficient, insa este necesar (inversul nu e valabil), caci fara acestea nu te poti mantui. Iar partea a doua a propozitiei citate, este (fara sa ai aceasta intentie) o hula, caci Hristos nu este mincinos, El este Adevarul insusi, si tot ce a spus El este de nezdruncinat. Ai grija, caci judeci prea mult cu mintea ta Cuvantul Evangheliei, or Parintii ne-au spus ca e periculos aceasta, intrucat omul care nu s-a eliberat de patimi (aici intra majoritatea) nu a capatat suficient discernamant pt a putea interpreta Adevarul Evangheliei. Trebuie sa luam cuvintele Sfintilor, ale Parintilor imbunatatiti, care datorita vietii lor sfintite, au capatat discernamant prin Harul lui Dumenzeu. S-au scris si exista atatea lucrari… Iti recomand macar sa citesti ce a spus Parintele Cleopa, “Zece convorbiri cu Arhimandritul Cleopa Ilie”:
http://www.scribd.com/doc/3991515/Lumina-si-faptele-credintei-convorbiri-cu-Parintele-Cleopa
Citez partea referitoare la Judecata de Apoi:
Frumoase si mangaietoare cuvinte am gasit aici pe siteul acesta mai ales la articolul acesta care vorbeste, inteleg despre neamuri adica despre popoarele pagane. V-as ruga mult daca puteti sa vorbiti si despre tigani sau daca puteti face un articol despre ei. Se pot mantui si ei ? Cunoasteti tigani credinciosi ? Ce parere aveti ca sunt atrasi la secte ? Este vereo sansa ca tignii sa devina adevarati ortodocsi ? Va multumsc si Dumnezeu sa va ajute.