PILDA SFANTULUI MAXIM: Avem nevoie de marturisire

21-01-2013 Sublinieri

Avem nevoie de marturisire

Sfantul Maxim Marturisitorul a fost cel mai mare aparator al Ortodoxiei din vremea sa. Desi a ramas singurul din partea Rasaritului, care apara dreapta credinta si avea impotriva sa chiar pe imparat si pe patriarh, a ramas statornic in credinta pana la moarte.

Alungat intre straini, cu limba si cu mana taiata, a suportat toate chinurile si batjocura adusa asupra sa, dar, cu toate acestea, cu el se implinea profetia inteleptului Solomon:

Chiar daca in fata oamenilor ei au indurate suferinte, nadejdea lor este plina de nemurire. Si fiind pedepsiti cu putin, mare rasplata vor primi, caci Dumnezeu i-a pus la incercare si i-a gasit vrednici de El… Straluci-vor in ziua rasplatirii si ca niste scantei care se lasa pe miriste asa vor fi… Atunci cel drept va sta cu multa indrazneala inaintea celor care l-au prigonit si au dispretuit ostenelile sale. Iar ei, vazandu-l, se vor tulbura cu cumplita frica si se vor minuna de minunea mantuirii dreptului. Ei vor zice, caindu-se in inima lor si gemand intru stramtorarea duhului lor: <<Acestea este pe care-l aveam altadata de batjocura si tinta ocarilor noastre. Nebunii de noi! Am socotit viata lui o nebunie, iar moartea lui o ticalosie. Si iata cum a fost socotit intre fiii lui Dumnezeu si partea lui intre sfinti! Asadar noi am ratacit de la calea adevarului si lumina dreptatii n-a stralucit pentru noi>>” (cf. Intelepciunea lui Solomon 3, 4-7; 5, 1-6).

Pilda Sfantului Maxim Marturisitorul sa fie un exemplu pentru noi si sa nu ne facem partasi cu lepadarea de credinta din zilele noastre, care se manifesta fie prin imbratisarea obiceiurilor lumesti fara de Dumnezeu, fie prin nerecunoasterea credintei si amestecul cu cei de alte credinte.

Nu exista iubire in minciuna, sa cautam adevarul dreptei credinte si sa ne ferim de manifestarile din aceste zile, care au fost combatute de Sfintii Parinti.

Aparentele acestor manifestari, care par bune sunt inselatoare si nu fac decat sa ne departam de la dreapta credinta. Sa nu ne numaram cu cei care vor sa ingroape adevarata credinta, ci atat cat putem, sa tinem la vechile ei valori. Pe cei care vor sa niveleze ortodoxia impreuna cu cei de alte confesiuni ii cearta  si un sfant al zilelor noastre, Sfantul Nicolae Velimirovici:

“Cum puteti nazui sa impacati si sa puneti pe plan de egalitate adevarul cu neadevarul? Oare aceasta cale v-a aratat Hristos? Oare El a impacat invatatura Sa cu idolatria romana, cu fetisismul negru, nihilismul Indian si fariseismul mort iudaic? Evident ca nu. Lumea l-a rastignit pe Hristos pe cruce fiindca n-a facut nivelare, si nici amestecare.

(Din: Singhel Ioan Buliga, Provocarile crestinului ortodox in zilele de astazi, Editura Egumenita, 2012)

VA RECOMANDAM:


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, 1. SPECIAL, Ecumenism, Ieromonah Ioan Buliga, Marturisirea Bisericii, Sfantul Maxim Marturisitorul, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la “PILDA SFANTULUI MAXIM: Avem nevoie de marturisire

  1. Mi-a spus cineva ca in 1992, parntele Argatu a spus la Cernica unor oameni adunati la chilie:
    “Cand [EI] vor fi 3-4 in in fiecare sat, si mai multi la oras, nu va mai fi nimic de facut.” – se subintelege din perspectiva politica.
    Tot acea persona mi-a spus ca a citit intr-una din cartile parintelui Argatu: inainte era un vrajitor la 7 sate, dar va veni vremea cand vor fi 7 vrajitori intr-un sat.

    Ucenicii unui mare duhivnic trecut de mult la cele vesnice, vindeau niste carti la un mare hram. Prietenul meu a purtat cateva discutii despre adevaratele dureri pe care trebuie sa le aiba un Roman ortodox. La un momentdat, unul din cei ce vindea cartile i-a soptit la ureche:
    ” Noi vindem aceste carti si la oraseni si la tarani. Dar din pacate, vedem ca viata de rugacine intalnim mult mai mult la tara.
    Cu rugaciunea ii vom tranti !”

  2. Frumos e omul prin credinţă,
    Când Adevărul viu şi sfânt,
    Îl reânalţă din cădere
    Şi-l rezideşte prin Cuvânt.

    Că Adevărul îl renaşte
    Din Duh din apă şi prin Har
    Pe Iisus îl are hrană
    (Prin liturghie şi altar).

    El simte că-i străin pe lume
    Şi caută pe’acest pămãnt,
    Întoarcerea în sine însuşi,
    Prin Iisus, în Duhul Sfânt.

    Creştinul botezat se’ntoarce,
    Din grozăviile căderii,
    Prin Dumnezu,Mântuitorul
    (La cer), pe calea Învierii.

    Privirea sa iradiază,
    Respect,iubire, bunătătate,
    Iertare şi milostivire
    Şi sete vie de dreptate.

    Că-n el, e, cerul şi pământul
    (Osânda sa şi mântuirea)
    Iubirea cea înşelătoare,
    Şi Adevărul Răstignirii.

    Credinţa-l face însă’n taine
    Curat şi nobil şi frumos,
    Plin de virtuţi ce şi -le’adună,
    Prin ascultarea de Hristos.

    Cerdinţa-i dă puteri divine
    Şi-l face om ceresc. Om sfânt,
    Ce nu mai seamănă cu omul
    Robit de demoni şi pământ.

    Prin Iisus, creştinul este,
    Smerit adânc. I’un rugător.
    Un vinovat ce’şi plânge vina.
    Un demn şi nobil cerşetor.

    I’un răzvrătit ce nu iubeşte
    Nimic din fericirea lumii.
    Un adversar (cinstit), ce luptă
    Cu tote forţele minciunii.
    Şi ajunge prin altar şi taine,
    Lumină fără de cuvânt,
    Adânc de nevinovăţie,
    (Faptă şi dragoste), în sfânt.

    Tăcere care strigă lumii,
    (Doar prin prezenţa-i sfinţitoare),
    Iubire care mustră tainic
    Fară cuvinte de mustrare.

    Iubire care te pătrunde
    (Până’n adãncurile firii),
    Şi’aduce lacrima căinţei,
    Din Adevărul mântuirii.

    Iisus, cel răstignit pe cruce
    Face din cel de pe pământ
    Înger în trup (când omu’ascultă
    Şi îl urmează pe pămãnt).

    Frumos e omul prin credinţă.
    Când prin comorile de Har,
    Şi’adună-cerul înlăuntru
    (Prin tainele de la altar).

    Că nu-i comoară, nu-i putere…,
    Nu preţuieşte’ntreg pămãntul
    (Pentru un om) , cât preţuieşte
    Taina iubirii din el, (Sfântul).

  3. Ca si in vremea Sfantului Maxim Marturisitorul, se intampla si astazi. Pe Sfantul Maxim il cinstim in calendar dar invatatura si exemplul sau nu-l urmam.
    “Cuviosul a răspuns: “Eu pe împărat nu l-am anatematizat, ci hîrtia cea străină de credinţa cea dreaptă”. Troil a zis: “Unde l-ai anatematizat?”. Răspuns-a Sfîntul Maxim: “La sinodul cel local ce a fost în Roma, în Biserica Mîntuitorului şi a Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu”. Atunci i-a zis eparhul: “Te vei împărtăşi cu Biserica aceasta sau nu?”. Sfîntul a răspuns, zicînd: “Nu mă voi împărtăşi”. Eparhul a zis: “De ce?”. Sfîntul a răspuns: “Pentru că a lepădat sinoadele cele credincioase”. Eparhul a întrebat: “Dacă Biserica noastră a lepădat sinoadele, apoi cum acelea se află în sinaxarul lunilor?”. Sfîntul a zis: “CE FOLOS de lume şi DE POMENIRILE ACELORA ,DACA DOGMELE LOR SUNT LEPADATE?”. Eparhul a zis: “Vei putea să dovedeşti că Biserica de acum a lepădat dogmele sfintelor sinoade de mai înainte?” Bătrînul a răspuns: “De-mi veţi da voie şi îmi veţi porunci, apoi cu înlesnire voi dovedi”.”

    Exemplu de marturisire:
    “Grăit-a lor sfîntul: “Cînd toate popoarele se închinau în Babilon chipului de aur, cei trei sfinţi tineri n-au osîndit pe nimeni la pierzare; pentru că nu căutau la faptele altora, ci numai pe ei singuri se păzeau, ca să nu cadă din buna credinţă cea adevărată. Asemenea şi Daniil, cel aruncat în groapa cu lei, n-a osîndit pe aceia care nu se rugau lui Dumnezeu, după porunca lui Darie; ci cugeta şi se îngrijea despre sine şi voia mai bine să moară, decît să greşească lui Dumnezeu şi să se mustre de conştiinţa sa pentru călcarea legii lui Dumnezeu. Deci, SA NU-MI DEA MIE DUMNEZEU SA JUDEC PE CINEVA, nici să zic: numai eu mă voi mîntui. Însă pe cît pot, voiesc mai bine a muri, decît să-mi tulbur conştiinţa mea, greşind cu ceva înaintea dreptei credinţe”.
    http://paginiortodoxe.tripod.com/vsian/01-21-cv_maxim_marturisitorul.html

  4. despre ecumenism in Bihor, ianuarie 2013: http://www.egco.ro/news_953_ro.php

  5. Pingback: SFANTUL MAXIM GRECUL (†21 ianuarie) – bucuria rabdarii pentru Hristos a calomniilor si a prigoanei de la “frati” pentru “vina” de a propovadui Ortodoxia curata a Parintilor – PILDA DE NECLATINARE IN NECAZURI -
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate