FMI, COMISIA EUROPEANA SI SUA: ATAC FINAL SI CONCERTAT pentru LIBERALIZAREA (scumpirea si acapararea) ENERGIEI. Trebuie sa vindem tot!

Oficialii FMI vor cere Guvernului, în timpul vizitei care a început ieri, să vândă pachetele majoritare ale companiilor de stat. De când am pornit în aventura FMI (în 2009, odată cu încheierea acordului de împrumut, dublat la începutul acestui an cu altul de tip preventiv), finanţatorii externi au avut tot felul de pretenţii numite „sugestii de îmbunătăţire a mediului economic”. Mai ales în ceea ce priveşte companiile publice din energie şi transporturi care au rămas la stat după sistarea, în 2006, a programului de privatizări. Ieri, delegaţia FMI a început a treia vizită de evaluare a acordului preventiv, iar finanţatorii externi merg mai departe şi cer vânzarea pachetelor majoritare din companiile care au mai rămas la stat. Aceasta în ideea că, mai nou, investitorii nu mai sunt atraşi de o bucăţică mică dintr-o companie, ci vor să deţină controlul ei. La început, finanţatorii au venit cu ideea unor planuri de restructurare, apoi, iarna trecută – când proiectul giganţilor energetici Electra şi Hidroenergetica a picat – s-au lăsat înduplecaţi de ideea formării a două companii integrate mai mici, respectiv complexurile Oltenia şi Hunedoara. Aceasta cu condiţia unui management privat la noile companii şi a listării la bursă a unor pachete minoritare din societăţile care au rămas „pe-afară” – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica, Transelectrica, Transgaz şi Romgaz. Tot atunci au cerut şi listarea unor pachete minoritare din CFR Marfă şi Tarom. După ultima vizită, cea din august, s-a convenit privatizarea pachetelor majoritare din filialele Electrica şi a celor minoritare din noile complexuri.

Ne întoarcem la investitorii strategici

Prin urmare, există toate şansele să ajungă în mâini private cele două noi complexuri, Electrica, CFR Marfă şi Tarom, care îşi vor lua adio de la listarea la bursă şi vor fi tăiate de pe lista societăţilor de stat cu management privat. Mai mult, FMI nu se va opune dacă Guvernul va dori să cedeze controlul şi în cazul celorlalte companii de stat, considerate strategice. Aceasta deşi Guvernul bate toba de trei ani că nu va mai vinde nimic către investitori strategici, ci doar în mod transparent, pe Bursa de Valori.

Preţ european la energie şi gaze

O altă idee pe care va pune accent delegaţia FMI şi a Comisiei Europene în cadrul acestei vizite va fi liberalizarea pieţei de energie şi gaze, în ideea că trăim într-o piaţă globală, iar preţul în România nu are de ce să fie mai mic decât în alte ţări. Aceasta chiar dacă salariile românilor sunt mult mai mici decât în restul UE, iar companiile europene din energie şi gaze obţin la noi marje de profit considerabile.

După întâlnirea de ieri dimineaţă cu oficialii FMI, şeful E.ON România, Frank Hajdinjak, a declarat că românii trebuie să se aştepte la majorări cu două cifre a preţurilor. Chiar dacă este vorba momentan doar de consumatorii industriali, produsele acestora se vor scumpi şi oricum toată populaţia va fi afectată. Companiile private din energie sunt aceleaşi care, în 2004-2005, au cumpărat societăţi de stat din poziţia de „investitor strategic“. Tot în cadrul acestei vizite va fi revizuită negativ prognoza de creştere economică pentru anul viitor, de la 3,5%, cât era estimarea anterioară, iar discuţiile privind bugetul vor porni de la un deficit de cel mult 3% din PIB.

CE: România nu poate liberaliza peste noapte piaţa de energie, dar trebuie să începeţi acum

Liberalizarea pieţei de energie este un proces care va dura câţiva ani, dar România trebuie să înceapă acum, pentru a nu adânci şi mai mult decalajul faţă de restul Europei, a declarat Philip Lowe, director general al Directoratului General pentru Energie (DG Energy) din cadrul Comisiei Europene.

„Dacă vreţi investitori, trebuie să lăsaţi preţul să ajungă la nivelul stabilit de cerere şi ofertă. Toţi ştim că nu este cazul acum pentru consumatorii casnici şi pentru unii industriali”, a spus oficialul european, prezent la Bucureşti la o conferinţă pe tema dezvoltării sectorului energetic.

El a amintit că planurile în acest sector se fac pe termen lung şi trebuie să existe o predicitibilitate a preţurilor. „Trebuie să aveţi un calendar să ajungeţi la preţul pieţei din UE. Dacă nu începeţi acum, rămâneţi în urmă, pentru că nu puteţi face acest lucru peste noapte. Cu cât începeţi mai repede, cu atât va fi mai bine pentru mediul de afaceri”, a mai afirmat Lowe.

După Comisia Europeană, şi americanii ne presează să liberalizăm piaţa de energie

Liberalizarea pieţei de energie şi privatizarea companiilor de stat sunt singurele căi prin care sectorul energetic românesc poate atrage investiţii străine, a declarat miercuri ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein. „Piaţa de energie va fi o mare provocare pentru România, ea trebuie liberalizată. Nu puteţi atrage investitori dacă nu faceţi asta, pur şi simplu nu se poate“, a spus diplomatul american, în deschiderea unei conferinţe pe tema dezvoltării sectorului energetic european.

El a citat un pasaj din acordul semnat recent de preşedinţii Traian Băsescu şi Barack Obama, care se referă la faptul că cele două ţări vor colabora pentru dezvoltarea unei reţele electrice inteligente (smart grid – n.r.), a gazelor neconvenţionale, inclusiv cele de şist, dar şi privind liberalizarea pieţei de energie.

„Aceasta este calea pe care trebuie să mergeţi mai departe“, a subliniat ambasadorul SUA.

„Aveţi probleme foarte mari de infrastructură energetică. Vrem să facem mai mult în sectorul de smart grid. Aceste probleme sunt ca elefanţii priviţi de departe: par mici, dar de fapt sunt foarte mari. Suntem aici să vă ajutăm, atâta vreme cât aveţi voinţă politică să faceţi asta“, a adăugat diplomatul.

Ideea de liberalizare a pieţei de energie şi gaze este intens susţinută de către companiile europene prezente pe piaţa din România, precum OMV, E.ON, Enel, CEZ şi GDF Suez. FMI şi Comisia Europeană au preluat această idee şi au impus-o Guvernului în cadrul acordului de finanţare.

Americanii au interese atât în implementarea conceptului de smart grid, unde compania General Electric doreşte să se implice, cât şi în sectorul gazelor, întrucât ExxonMobil se pregăteşte să extragă hidrocarburi din Marea Neagră. Pe de altă parte, o declaraţie a lui Karoly Borbely, secretar de stat în Ministerul Economiei, arată faptul că investitorii americani sunt interesaţi de România chiar şi în condiţiile actuale. “Nu există lună în care trei-patru companii americane să nu se intereseze de oportunităţi de investiţii în România”, a spus Borbely, prezent la acelaşi eveniment.

• Hotnews:
  

Frank Hajdinjak, E.ON Romania: Nu suntem interesati sa investim intr-un pachet minoritar de actiuni la Hidroelectrica

Nu suntem interesati sa investim intr-un pachet minoritar de actiuni la Hidroelectrica si cred ca nici un investitor din acest sector nu este interesat sa faca acest lucru daca nu va avea pachetul majoritar de actiuni, a declarat miercuri Frank Hajdinjak, directorul executiv al E.ON Romania, la conferinta “European Energy Development”. El este de parere ca Hidroelectrica ca este o companie buna si interesanta si crede ca statul vrea sa-si mentina controlul asupra acesteia. “Evaluam tot ce apare si daca este o oferta interesanta o vom analiza”, a mai precizat Frank Hajdinjak.

Potrivit memorandumului de intelegere cu Fondul Monetar International, Guvernul, prin Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, actionarul majoritar al Hidroelectrica si Nuclearelectrica, si-a luat angajamentul de a vinde pachete minoritare de actiuni la Hidroelectrica si la alte companii energetice cu scopul de a genera fonduri semnificative necesare pentru investitii in acest sector.

In luna septembrie, statul a votat insa impotriva listari Hidrolectrica la Bursa, pentru ca inca nu a fost abrogata Ordonanta Guvernului privind proiectul abandonat al infiintarii Electra si Hidroenergetica. In plus, Hidroelectrica este implicata in litigii privind infiintarea celor doi giganti, demarate de Fondul Proprietatea si sindicate, care se afla inca pe rol. Un alt motiv a fost acela ca Hidroelectrica detine o pozitie strategica in economie, prin urmare, va trebui aprobata o strategie de privatizare de catre Guvern. In prezent, statul detine 80% din actiunile Hidroelectrica, iar un procent de 19,94% este controlat de Fondul Proprietatea. Hidroelectrica este cel mai mare producator de energie din Romania.

INTERVIU Philip Lowe, director general pentru energie al Comisiei Europene: Romania este una dintre cele mai pro-active tari din Coridorul Sudic si poate deveni un exportator major de electricitate in urmatorii ani

Ambasadorul Marii Britanii: Melrose Resources va investi circa 130 de milioane de dolari in explorarile petroliere din Marea Neagra

HARTA DINAMICA Gazprom si Romgaz vor sa devina parteneri pentru inmagazinarea gazelor in Romania. Vezi harta depozitelor de gaze detinute de Romgaz si care este potentialul  lor

Cum poate Romania sa devina un “rezervor de gaze” pentru Europa

“Romania poate deveni un rezervor de gaze naturale pentru intreaga UE”, declara, recent, pentru HotNews expertul in energie, Ionut Purica. Pornind de la  aceasta idee, HotNews a incercat sa afle care este potentialul real al Romaniei in privinta stocarilor de gaze si cine ar fi interesat sa dezvolte depozite  de inmagazinare. O informatie esentiala este ca Romania a incheiat cu Gazprom discutiile si analizele preliminare privind dezvoltarea a 10 depozite de gaze  in Romania. “In perioada urmatoare, daca una din parti identifica un interes legitim, se va trece la analize si discutii concrete“, sustine Ministerul Economiei. Tot acesta mai spune ca Romania dispune de un potential important de stocare a gazelor in cavitatile saline, mai ales in depozitul de la Ocna  Mures. Chiar daca potentialul pentru transformarea Romaniei intr-un “rezervor european” este mare, proiectele intarzie sa se concretizeze. Vezi in text mai multe informatii.

In ceea ce priveste relatia cu rusii de la Gazprom, Romania si-a manifestat, cu fiecare ocazie, deschiderea pentru intarirea cooperarii in sectorul gazelor  naturale, dar si in alte sectoare din domeniul energetic, precum si disponibilitatea pentru aprofundarea discutiilor, in vederea materializarii proiectelor  de interes comun, informeaza Ministerul Economiei. “Romania doreste colaborari atat in domeniul depozitelor de inmagazinare subterana a gazelor naturale, cat  si in proiecte de explorare-dezvoltare-exploatare a zacamintelor de gaze naturale in afara granitelor tarii, inclusiv pe terte piete. Romania analizeaza cu  interes orice initiativa care poate contribui la securitatea energetica a tarii noastre si care poate avea un impact pozitiv la nivel regional“, se arata  intr-un raspuns al ministerului catre HotNews.

Discutiile cu Gazprom pe tema depozitelor de gaze au demarat cu mai multi ani in urma, iar in iunie 2009 a fost semnat un memorandum de colaborare.Recent, expertul in energie, Ionut Purica, spunea ca un avantaj competitiv al Romaniei este posibilitatea stocarii de gaze in depozitele de gaze saracite in  urma exploatarii gazelor si petrolului (dupa 100 de ani exploatare a gazului si 150 de ani de exploatare a petrolului). “In raport cu interesul de control al  exportului de gaz de catre Federatia Rusa prin Gazprom, Romania reprezinta un potential rezervor de alimentare catre regiune in cadrul UE, precum si un  potential catre Ucraina. Acest lucru creaza o oarecare putere de negociere care insa va trebui folosita in mod corespunzator”, a spus Ionut Purica.

Hotnews a aratat recent ca Romania se afla in plin proces de renegociere a Conventiei semnata la Moscova in 1996 cu Rusia referitoare la importurile de gaze. O modificare esentiala a conventiei va fi introducerea dreptului de a revinde in alte state gazele exportate din Rusia. In plus vor fi negociate si cantitatile de gaze pe care Gazprom le va exporta in Romania, putand ajunge la 10 miliarde de metri cubi pana in 2020, de 4 ori mai mult decat anul trecut.

In afara de Rusia, si-a manifestat interesul pentru depozitele din Romania si Republica Moldova. “Deoarece in Republica Moldova nu au fost identificate conditii geologice pentru stocarea gazelor naturale, exista interes din partea moldava pentru analizarea posibilitatilor de stocare a acestora pe teritoriul  Romaniei, in contextul realizarii proiectului de interconectare a sistemelor de transport de gaze naturale pe directia Ungheni-Iasi“, sustine Ministerul Economiei.

Romania si Republica Moldova vor finaliza in aceasta vara studiul de fezabilitate pentru proiectul privind constructia gazoductului Ungheni-Iasi, o conducta prin care vor putea fi realizate atat importuri, cat si exporturi de gaze, a declarat, recent, la Bucuresti vicepremierul Republicii Moldova, Valeriu Lazar.Vicepremierul moldovean a mai spus ca se analizeaza posibilitatea ca rezervele strategice de gaze sa fie stocate la depozitul Margineni din Romania.

“Suntem in faza studiului de fezabilitate, pentru a decide daca este mai profitabil pentru noi ca depozitul care sa stocheze rezerva strategica sa fie  amplasat pe teritoriul Republicii Moldova sau pe cel al altui stat, respectiv al Romaniei (…) Vrem sa avem trei-patru optiuni si sa vedem care este mai  fezabila. La prima vedere, este mai atractiva solutia aceasta (n.red. Margineni) decat construirea unui depozit in Moldova”. Depozitul de gaze de la  Roman-Margineni va avea o capacitate de depozitare de pana la 2 miliarde de metri cubi de gaze.

Ministerul Economiei mai precizeaza ca programul de dezvoltare a depozitelor de inmagazinare subterana a gazelor naturale are ca obiectiv prioritar atat  dezvoltarea capacitatilor existente cat si crearea de noi depozite pentru zonele care se confrunta cu greutati in alimentarea cu gaze atat sezoniere, zilnice  cat si orare. Scopul este cresterea gradului de siguranta in asigurarea furnizarii de gaze tuturor consumatorilor, in conditii cat mai imprevizibile. Amplasarea de noi depozite se va face prin corelarea infrastructurii sistemului national de transport cu zacamintele depletate (epuizate) selectate prin  studii de fezabilitate, astfel incat sa fie indeplinite conditiile minime tehnice si comerciale necesare dezvoltarii unui depozit de inmagazinare. In functie  de conditiile concrete solicitate sau impuse (cantitati, debite, presiuni, conducte de transport si regimul acestora, etc.), trebuie facute analize detaliate pentru fiecare caz particular in parte, mai explica Ministerul Economiei.

Potrivit acestuia, teoretic, se pot dezvolta depozite de inmagazinare subterana, in toate zacamintele aflate in prezent in stadii avansate de exploatare. Conditia esentiala pentru analizarea unor astfel de posibilitati este existenta unei cereri concrete din partea unor potentiali utilizatori.

Potrivit ministerului, capacitatea potentiala de inmagazinare a unor astfel de depozite este data in primul rand de cererea pietei de gaze din Romania si a  pietei regionale, de conditiile tehnice impuse si de nivelul tarifului de inmagazinare rezultat sau mai bine spus de nivelul maxim al tarifului acceptabil de catre utilizatorul depozitului. Evaluarile din 2009 aratau ca depozitele de gaze care urmeaza sa fie construite ar putea inmagazina in jur de 5-6 miliarde de  metri cubi de gaze. Romania dispune de un potential important, care ar putea fi luat in considerare pentru cresterea sigurantei energetice, si anume stocarea gazelor naturale in  cavitatile saline, potential vizat de investitori cu experienta, sustine Ministerul Economiei. Din studiile realizare pana in prezent, in colaborare cu  Societatea Nationala a Sarii, depozitul de la Ocna Mures ar putea sa indeplineasca caracteristicile optime si conditiile de siguranta necesare pentru  stocarea gazului natural. Spre deosebire de inmagazinarea in depozite depletate, stocarea in cavitatile saline prezinta avantajul rapiditatii in operare,  deoarece nu sunt necesare perioade de egalizare a presiunilor intre ciclurile de injectie-extractie si nu exista pericolul scurgerii de gaze, cavitatile  fiind impermeabile.Activitatea de inmagazinare are la baza cererea si oferta si in final trebuie sa asigure realizarea unui profit rezonabil pentru investitori, iar in ceea ce  priveste valoarea investitiilor necesare trebuie facute analize detaliate pentru fiecare caz particular in parte.

In urma cu trei ani, compania GDF SUEZ si-a manifestat interesul de a dezvolta impreuna cu Societatea Nationala a Sarii un proiect pentru stocarea gazelor in  depozitul de la Ocna Mures. Capacitatea depozitului ar fi fost intre 200 si 400 de milioane de metri cubi. Investitiile erau estimate la 100 milioane de  euro. In 2009, din cauza crizei economice, proiectul a fost amanat.