ESTUL UCRAINEI TOT MAI APROAPE DE ALIPIREA LA RUSIA: “Stat suveran” autoproclamat la DONETK/ Iateniuk acuza RUSIA de aplicarea unui PLAN DE DEZMEMBRARE a Ucrainei/ Consilierul lui Putin: SANCTIUNILE APLICATE RUSIEI POT DEGENERA INTR-UN RAZBOI MONDIAL/ Vom EXPORTA gaze in Ucraina?

Rusia SOMEAZA Letonia in privinta minoritatii rusofone/ Seful Pentagon “bate” (la) CRIMEEA sa priceapa CHINA/ Bulgaria tine la SOUTH STREAM impotriva indicatiilor Comisiei Europene

• Gandul: Manifestanţii proruşi din Doneţk proclamă o “republică suverană”

Manifestanţii care ocupă de duminică sediul administraţiei locale din Doneţk, în estul Ucrainei, au proclamat luni o “republică suverană”, a declarat unul dintre reprezentanţii lor, relatează AFP. Jurnaliştii nu au primit autorizaţia de a intra în clădire, dar reprezentantul lor a anunţat informaţia în faţa uşilor. O înregistrare video postată pe Internet şi prezentată ca fiind o reuniune organizată de manifestanţi prezintă un bărbat care afirmă: “Proclam crearea unui stat suveran al republicii populare Doneţk”.

• Romania Libera: Consilerul lui Putin: Sancțiunile împotriva Rusiei ar putea conduce la un război mondial

UE ar putea pierde un trilion de euro din cauza sancțiunilor impuse Rusiei, a declarat Sergei Glaziev, consultant la președintelui rus, Vladimir Putin, anunță RIA Novosti. ”Rămâne de văzut cine va acoperi aceste pierderi”, a precizat Glaziev, în cadrul unui interviu la postul rusesc de televiziune RT. ”Dacă SUA va încerca să aplice modelul iranian, care implică o izolare totală de sistemul financiar global atunci, conform calculelor noastre, pierderile UE ar putea ajunge la un trilion de euro”, a adăugat acesta.

Conform lui Glaziev, numai Germania ar avea pierderi de 200 de milioane de euro. ”Dar, surprinzător, cea mai mare pierdere economică o va avea Ucraina, ale cărei interese sunt protejate de UE, dar și țările baltice, care au acționat cel mai agresiv”, a spus consilierul lui Putin.

Glaziev a spus că statele baltice ar putea înregistra pierderi echivalente cu PIB-ul lor anual. ”Prin urmare, sancțiunile economice sunt echivalente cu o sinucidere pentru Europa”, a conchis acesta. Consilierul prezidențial a adăugat că, în cazul în care tranzacțiile financiare cu Rusia ar fi blocate, băncile europene ar avea de suferit, ”plăți de sute de miliarde fiind suspendate”, ceea ce ar conduce la o destabilizare a întregului sistem financiar european și ar putea degenera într-un război mondial.

• Mediafax: Violenţele din Ucraina – Iaţeniuk acuză Rusia că vrea “să dezmembreze Ucraina”. Există un plan care urmăreşte ca o armată străină să treacă frontiera

Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a acuzat Rusia, luni, că aplică, prin incidentele din estul ţării, “un plan pentru dezmembrarea Ucrainei”. 

Aceste incidente fac parte dintr-un “plan care urmăreşte ca o armată străină să treacă frontiera şi să invadeze teritoriul ucrainean, un lucru pe care nu-l vom permite”, a declarat Iaţeniuk într-o şedinţă de Guvern transmisă în direct la televiziune.

“Acest scenariu este scris de către Federaţia rusă, iar singurul ei scop este să dezmembreze Ucraina”, a continuat el. Tensiunea a urcat în mod brusc duminică în estul rusofon al Ucrainei, unde manifestanţi proruşi au atacat şi au preluat controlul asupra unor clădiri oficiale în oraşele Harkov, Lugansk şi Doneţk. În estul Ucrainei, în fiecare duminică, de la îndepărtarea regimului prorus de la Kiev, au loc manifestaţii pentru alipirea la Rusia.

Iaţeniuk a anunţat că i-a trimis pe ministrul de Interne Arseni Avakov şi pe vicepremierul însărcinat cu gestionarea securităţii Vitali Iarema la Doneţk, pentru a restabili ordinea. […]

• Hotnews: Ucraina: Protestatarii pro-rusi care au atacat sediul Serviciilor de Securitate din orasul estic Luhansk au intrat in posesia armelor, anunta politia locala

Protestatarii pro-rusi care au atacat sediul serviciilor de securitate ucrainene (SBU) din Luhansk, unul dintre marile orase din estul Ucrainei, au intrat in posesia armelor de acolo iar politia rutiera a inchis intrarile in oras, a anuntat luni politia locala citata de Reuters.

“Persoane necunoscute care se afla in cladire au patruns in arsenalul cladirii si au luat armele”, se arata intr-o declaratie a politiei. La randul sau, ministrul interimar de Interne, Arsen Avakov, a scris pe pagina sa de Facebook ca protestatarii “separatisti” au fost scosi din alta cladire oficiala in care intrasera duminica, sediul administratiei regionale cladiri din alt oras estic, Harkov.

Protestatari pro-rusi au intrat duminica si intr-o cladire a administratiei regionale din orasul minier Donetsk.

• Mediafax: Preşedintele ceh Milos Zeman îndeamnă la o acţiune NATO în cazul în care Rusia ar invada Ucraina

Preşedintele ceh Milos Zeman a declarat că NATO ar trebui să mobilizeze trupe în Ucraina, dacă Rusia invadează estul ţării. 

“Dacă Rusia decide să-şi extindă expansiunea teritorială în estul Ucrainei, comedia va fi durat suficient”, a declarat duminică Zeman, primul preşedinte ales prin sufragiu direct din istoria ţării, pentru postul public ceh de radio.

“În acest caz, nu aş susţine doar ca UE să adopte sancţiunile cele mai dure posibile, dar aş spune ca NATO să fie pregătit din punct de vedere militar, de exemplu introducându-şi trupele pe teritoriul ucrainean”, a continuat preşedintele de stânga, în vârstă de 69 de ani, aflat în funcţie de un an.

Ucraina este condusă de către un Guvern interimar prooccidental după ce Viktor Ianukovici a fost îndepărtat de la putere, în urma unor manifestaţii împotriva regimului său, fiind acuzat de proastă gestionare economică şi corupţie. Washingtonul apreciază că Moscova a masat aproximativ 40.000 de militari la frontiera cu Ucraina. […]

• RFI: Analist: “Obligaţia SUA este de a menţine deschise canalele de comunicare cu Rusia” (Exclusivitate RFI)

Jeffrey Mankoff este directorul-adjunct al Programului pentru Rusia şi Eurasia din cadrul Centrului de Studii Strategice şi Internaţionale din Washington. El a fost consilier pe probleme ruseşti în Ministerul de Externe şi a predat politologie la universităţi prestigioase precum Columbia şi Georgetown.

Jeffrey Mankoff a publicat, în 2009, volumul Politica Externă a Rusiei, în care ambiţiile şi proiectele post-sovietice ale Moscovei sunt plasate atît în continuitatea istoriei cît şi în contextul actual complicat, de competitivitate şi interdependenţă a marilor puteri. Pentru analistul american, postura combativă a Rusiei în Crimeea şi în estul Ucrainei trebuie înţeleasă şi contracarată cu înţelepciune.

J.M. E o chestiune care poate avea un efect enorm asupra securităţii şi prosperităţii europene, afectînd atît Rusia cît şi ţările din vestul său. Din acest motiv, şi indiferent de ce se întîmplă pe alte paliere ale relaţiei lor, cred că e important ca americanii, ruşii şi europenii să facă un efort pentru a găsi o soluţie negociată a crizei.

Rep: Nu e prea tîrziu?

J.M. Criza ucraineană a izbucnit, parţial, din cauza dinamicii conflictuale, a sumei algebrice zero, care s-a dezvoltat între Vest (reprezentat de Uniunea Europeană) şi Rusia. A fost inevitabil, pînă la un punct, dar cred că acum obligaţia SUA, în primul rînd, este de a menţine deschise canalele de comunicare cu Rusia, de a încerca totul pentru a găsi modalităţi de dezescaladare a crizei, de a trasa o cale solidă spre viitor.

Rep: Există semne că exact asta se întîmplă, cu replieri simbolice de trupe după negocieri americano-ruse la nivel ministerial şi o convorbire telefonică la vîrf. Pe de altă parte, Crimeea pare pierdută, iar Moscova invoca în continuare prezenţa, ameninţătoare pentru etnicii ruşi, a unor “provocatori” de extrema dreaptă pentru a interveni în estul Ucrainei.

J.M. E, categoric, un motiv de nelinişte. Forţele politice care s-au impus în timpul protestelor din Kiev au avut pe alocuri o tentă naţionalistă, dar asta a fost, în bună măsură, rezultatul dinamicii revoluţionare. Cînd politica se mută în stradă, ea tinde să favorizeze elementele radicale. Pe măsură însă ce se revine la normal şi spiritele se mai liniştesc pînă la alegerile din 25 mai, terenul devine mai puţin înclinat spre radicalism. Ucraina este o ţară fragmentata politic şi cultural, ceea ce înseamnă că e greu pentru un anumit grup, o anumită elită, să le domine pe celelalte. Prin urmare, chiar dacă ai grupuri naţionaliste mobilizate, bine organizate, cu sprijin popular respectabil, influenţa lor pe plan naţional nu mai poate fi la nivelul celei din epoca Maidan-ului. În cadrul unui proces politic real, cu alegeri democratice, nocivitatea unor astfel de grupări se atenuează. Acestea fiind spuse, este clar că aceste formaţiuni nu vor dispărea peste noapte, şi există, cum spuneam, motive legitime de îngrijorare asupra influenţei pe care dreapta nationalistă, extremistă, ar putea-o avea asupra evoluţiilor politice din Ucraina. Din perspectiva Rusiei, o Ucraină devenită focar de instabilitate şi violenţă este un factor politic şi economic negativ.

Rep: Nu e vorba, în arsenalul justificativ al Moscovei, doar de extremism. Se agită şi ideea, vehiculată şi amplificată de mass-media, că rusofonii din est abia aşteaptă, ca şi fratii lor din Crimeea, să fie înghiţiţi de Moscova.

J.M. Cred că mass-media au fost cam prea alarmiste în această privinţă. Gradul de identificare cu Rusia al populaţiei din estul Ucrainei a fost supra-estimat. Există persoane a căror limba primară este rusa, dar care se consideră ucrainieni, respectă suveranitatea ucrainiană, şi nu îmbrăţişează ideea de separatism. Mai mult, elitele politice şi economice de acolo preferă Ucraina, o ţară mai mică unde influenţa lor este mult mai mare decît ar fi în Rusia, unde ar cădea sub dominaţia clasei oligarhice locale, mai puternică şi mai bogată. Deci, nu cred că există, în estul Ucrainei, un sprijin prea mare pentru separatism sau înglobare în Rusia.

Rep: În Politica Externă a Rusiei, pe care aţi publicat-o acum cinci ani, subliniaţi două lucruri care mi se par esenţiale: pe de o parte, diplomaţia rusească n-a fost niciodată explicit anti-americană; pe de alta, Moscova nu şi-a abandonat ambiţiile geostrategice. Asta înseamnă că Rusia poate fi ţinută în frîu, dacă – şi făceaţi aluzie mai devreme la acest lucru – Washington-ul se implică direct şi prompt, nu cedează iniţiativa Uniunii Europene, cum a făcut-o în vremea din urmă.

J.M. Rusia nu-şi ascunde intenţia de a-şi extinde sfera de influenţă euro-asiatică, incluzînd Ucraina. Pe termen mai lung, acest concept ar trebui însă regîndit, analizînd sensul şi consecinţele unui astfel de angajament, care ar trebui să fie mai puţin antagonist şi exclusivist, adică să respecte suveranitatea acelor ţări, dreptul lor da a avea relaţii cu alte ţări, puteri sau regiuni. Dacă Rusia face acest lucru, o eventuală apropiere a statelor din fosta sferă de influenţă sovietică din Eurasia ar putea avea efecte benefice.

Rep: Ce înseamnă toate acestea pentru Ucraina, pentru viitorul său?

J.M. Incertitudini rămîn, economia e pe marginea prăpastiei, instabilitatea politică e o realitate, coaliţiile sunt în formare, şi persistă întrebări în privinţa măsurii în care diferitele grupuri care s-au aliat în timpul protestelor din Piaţa Independenţei vor continua să conlucreze. E o situaţie aşadar extrem de fluidă, ceea ce deschide o fereastră de implicare a Vestului, în special a SUA, pentru a ghida procesul de tranziţie. Pentru SUA, deznodămîntul ideal ar fi ca stabilitatea să se menţină la un nivel acceptabil, ca alegerile anticipate din mai să aibă loc, să fie libere şi echitabile, iar forţele politice în dispută să recunoască şi să accepte rezultatele.

• Mediafax: 

Manifestanţi proruşi atacă clădiri oficiale în estul Ucrainei – FOTO, VIDEO

Manifestanţi proruşi au atacat duminică clădiri oficiale în estul rusofon al Ucrainei, pătrunzând în sediul administraţiei provinciale din oraşul Doneţk, au constatat corespondenţi de presă. În această regiune, aflată la frontiera cu Rusia, au loc în fiecare duminică, de la îndepărtarea regimului prorus de la Kiev, la sfârşitul lui februarie, manifestaţii pentru alipirea la Rusia.

La Doneţk, principalul oraş, cu un milion de locuitori, din bazinul minier Donbass, peste 2.000 de protestatari manifestau în apropierea sediului administraţiei provinciei Doneţk, păzit de peste 200 de poliţişti. Manifestanţii agitau steaguri ruse şi panouri pe care se puteau sloganuri ca “Doneţk, oraş rusesc”, “Daţi-ne un referendum” privind independenţa şi alipirea la Rusia sau “NATO afară”. La finalul mitingului, aproximativ 150 de persoane s-au desprins din manifestaţie cu scopul de a prelua controlul asupra administraţiei locale, potrivit unui corespondent AFP în oraş.

După ce au fost respinşi de către poliţie, care a mobilizat un tun cu apă pe care nu l-a utilizat, manifestanţi au reuşit să pătrundă în sediu. Unii au reuşit să coboare steagul ucrainean care flutura deasupra clădirii de zece etaje şi au ridicat în locul lui unul rusesc. O banderolă pe care scria “Republica Doneţk” a fost desfăşurată pe clădire.

În imagini postate pe site-ul “Novosti Donbassa” (Ştiri din bazinul Donului) – o regiune minieră în care Doneţk, cu aproximativ un milion de locuitori, este principalul oraş – apăreau manifestanţi în faţa clădirii şi în faţa unor poliţişti care purtau căşti, fără să se înregistreze violenţe, în ceea ce părea să fie holul de la intrare. Poliţiştii au părăsit locul, a constat un corespondent AFP.

Imagini difuzate ulterior pe site arătau manifestanţi în holul imobilului, scandând “Rusia! Rusia!”, în timp ce unul dintre ei, cu un megafon în mână, dădea asigurări că “Acesta nu este sfârşitul, este doar începutul”.

Parchetul din Doneţk a declarat pentru AFP că a deschis o anchetă cu privire la preluarea controlului asupra clădirii.

– Naţionalişti în genunchi

La Lugansk, alt oraş important în estul ţării, manifestanţi au atacat o clădire aparţinând serviciilor ucrainene de securitate (SBU) în alt oraş important din estul ţării, Lugansk, tot în urma unei reuniuni proruse, a constat un fotograf AFP.

Manifestanţi, dintre care unii aveau faţa acoperită cu cagule, reclamau eliberarea unor activişti proruşi arestaţi în cursul unor manifestanţii anterioare. Ei au aruncat cu ouă, iar ulterior cu pietre, asupra sediului SBU, spărgând ferestre.

Poliţia a încercat, dar fără succes, să-i respingă cu gaze lacrimogene. Manifestanţii au reuşit să spargă uşa de la intrare, iar unii au pătruns în sediu.

În plus, la Harkov, alt mare oraş din estul ţării (1,4 milioane de locuitori), incidente au avut loc într-o confruntare între un mic grup de naţionalişti şi manifestanţi proruşi, care i-au obligat să părăsească zona în care manifestau în genunchi, a contatat AFP. Naţionaliştii – catalogaţi fascişti de către Moscova şi proruşi – au fost evacuaţi ulterior sub protecţia poliţiei. După îndepărtarea de la putere, la sfârşitul lui febnruarie, a regimului ucrainean prorus de către manifestanţi proeuropeni, în urma unor proteste soldate cu morţi în capitala Kiev, tensiunile s-au intensificat în estul şi sudul rusofone ale Ucrainei.

Mai multe persoane au fost ucise în cursul unor manifestaţii în estul ţării, la frontiera cu Rusia, unde manifestaţii proruse sunt organizate la sfârşitul fiecărei săptămâni, în marile oraşe. Preşedintele rus Vladimir Putin s-a angajat să “apere prin toate mijloacele” populaţiile rusofone din fostele republici sovietice. Până la 40.000 de militari ruşi sunt masaţi la frontiera cu Ucraina, alimentând temeri cu privire la invazie. Criza dintre Moscova şi Kiev a condus la alipirea Peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia, în urma unui referendum nerecunoscut de către Ucraina şi Occident, care denunţă o “anexare”.

Rusia somează Letonia să amelioreze “fără întârziere” situaţia minorităţii rusofone

Rusia a somat Letonia să se plieze “fără întârziere” recomandărilor Comitetului ONU pentru Drepturile Omului cu privire la drepturile importantei sale minorităţi rusofone, într-un comunicat publicat sâmbătă.

Comitetul ONU a recomandat la sfârşitul lui martie acestei ţări baltice să-şi revizuiască politica cu privire la limbă şi şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la statutul de “non-cetăţean” impus unei părţi a populaţiei din cauza nestăpânirii limbii letone. Însă Riga apreciază că legislaţia sa – creată după ce şi-a proclamat independenţa în 1991 şi după dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice – are ca obiectiv corectarea “moştenirii” din perioada sovietică.

“Autorităţile din această ţară dau dovadă, prin declaraţiile lor, atât de o indiferenţă totală faţă de drepturile «cetăţenilor noştri» şi reprezentanţii minorităţilor lingvistice, cât şi de o nerespectare flagrantă a obligaţiilor lor occidentale în domeniul drepturilor omului”, afirmă Ministerul rus de Externe în comunicat.

“Sperăm că recomandările Comitetului pentru Drepturile Omului vor fi puse în aplicare fără întârziere de către autorităţile din această ţară”, adaugă ministerul.

Letona este singura limbă oficială în Letonia, o ţară care are aproximativ două milioane de locuitori. Etnicii ruşi reprezintă 27% din populaţia acestei foste republici sovietice, în prezent membră a Uniunii Europene (UE) şi NATO. În 2012, Letonia a refuzat prin referendum (75% din populaţie s-au opus) ca rusa să devină a doua limbă oficială în ţară.

La fel ca în Estonia, pentru a obţine cetăţenia ţării, este necesar ca aceştia să promoveze teste de cunoaşterea limbii ţării. Ca atare, aproximativ 13% din populaţie este apatridă. Moscova a anexat Letonia în al Doilea Război Mondial. Milioane de letoni au fost deportaţi atunci în Siberia, iar populaţii rusofone au fost trimise în Letonia.

Problema minorităţii rusofone în Letonia afectează de mai mulţi ani relaţiile cu Moscova. Ea este invocată în contextul în care apărarea unor populaţii rusofone a fost motivul invocat de către Moscova pentru intervenţia în Crimeea, peninsula ucraineană fiind anexată Rusiei. Statele baltice – Letonia, Estonia şi Lituania – au obţinut în martie, de la NATO, o consolidare a misiunilor aeriene de patrulare a teritoriilor lor.

Chuck Hagel a îndemnat China să-şi respecte vecinii, invocând precedentul rus din Ucraina

Secretarul american al Apărării Chuck Hagel a avertizat duminică China în privinţa oricărei acţiuni unilaterale în vederea rezolvării contencioaselor teritoriale pe care le are cu Japonia şi alte ţări din Asia, invocând precedentul ucrainean. 

“Toate ţările au dreptul la respect, indiferent că sunt mari sau mici”, a declarat Hagel în urma unei întâlniri cu ministrul japonez al Apărării Itsunori Onodera.

“Considerăm o ilustrare izbitoare de lipsă de respect, coerciţie şi intimidare (…) ceea ce au făcut ruşii în Ucraina”, a subliniat el. “Nu poţi să redesenezi frontierele, să încalci integritatea teritorială şi suveranitatea ţărilor prin forţă, coerciţie şi intimidare – indiferent că este vorba despre mici insule din Pacific sau despre mari naţiuni europene”, a insistat şeful Pentagonului. “Vreau să vorbesc despre acest lucru cu prietenii noştri chinezi”, a declarat el, cu o zi înainte să plece într-o vizită la Beijing.

Washingtonul este angajat printr-un tratat de asistenţă reciprocă cu Tokyo, care acoperă, în opinia sa, insulele din Marea Chinei de Est asupra cărora Beijingul şi Tokyo îşi dispută suveranitatea, a spus Hagel. “Ne opunem ferm oricărei acţiuni unilaterale de coerciţie menite să pună în discuţie controlul administrativ al Japoniei” asupra unui teritoriu, a declarat secretarul american, îndemnând Japonia şi China să-şi “soluţioneze paşnic” diferendele. Japonia întreţine din toamna lui 2012 relaţii tensionate cu China, din cauza unui conflict teritorial şi unor dispute legate de istorie.

Beijingul revendică, sub numele Diaoyu, un arhipelag nelocuit din Marea Chinei de Est pe care Tokyo îl administrează sub numele de Senkaku.

După ce Japonia a naţionalizat trei dintre cele cinci insuliţe în septembrie 2012, China a trimis în mod regulat nave înarmate în apele teritoriale ale arhipelagului aflat în centrul disputei şi a instituit, în urmă cu câteva luni, o zonă aeriană de identificare care include insulele respective. Washingtonul a afirmat în mai multe rânduri că Insulele Senkaku/Diaoyu aflate sub administraţie japoneză fac parte din acorduri de apărare americano-japoneze, dar fără să se pronunţe asupra apartenenţei acestora.

• Hotnews: Bulgaria scoate South Stream de sub incidenta legislatiei UE, prin schimbarea statutului conductei

Parlamentul din Bulgaria a aprobat vineri modificarea legii energiei astfel incat statutul gazoductului South Stream a fost schimbat in cel de interconector de retea, fapt ce permite ca acesta sa iasa de sub incidenta legislatiei Uniunii Europene, informeaza Mediafax.

Dupa trei ore de dezbateri, care au avut loc joi, si votul de vineri, parlamentarii au mai aprobat ca tronsonul de conducta din apele teritoriale bulgaresti, care va masura circa 14 kilometri, va obtine un statut juridic de “netraversare a teritoriului european”, a relatat agentia bulgara de presa Mediapool. Aceste modificari aduse legii energiei elimina obligativitatea ca Bulgaria sa ofere accesul unor terte parti la tronsonul South Stream de pe teritoriul sau si scot segmentul de gazoduct de sub incidenta reglementarilor reunite in asa-numitul “Third Energy Package”.

Decizia Parlamentului, adoptata cu 115 voturi “pentru”, 64 “impotriva” si patru abtineri, a fost sustinuta de toti parlamentarii Partidului Socialist Bulgar si partenerii lor din Miscarea pentru Drepturi si Libertati, dar si de ultra-nationalistii Ataka. Opozitia de centru-dreapta GERB a votat in mare parte impotriva, in timp ce patru dintre parlamentarii sai s-au abtinut.

Unul dintre initiatorii amendamentelor, Iavor Kuiumdziev, a facut o paralela intre constructia conductei si calatoria cu un avion, afirmand ca in cazul unui avion nu se considera ca aterizeaza intr-o tara numai pentru ca zboara deasupra ei. Un parlamentar al GERB a spus ca nu intelege de ce colegii din BSP au decis sa nu astepte raspunsul UE, si anume daca aceste amendamente incalca legislatia comunitara.

Aprobarea amendamentelor a avut loc in pofida unei scrisori din partea comisarului Gunther Oettinger, care a cerut explicatii in legatura cu intentiile Bulgariei fata de statutul juridic al South Stream.

Tarile participante la proiectul South Stream au convenit in 2013 sa fie reprezentate de Comisia Europeana la negocierile cu Gazprom, astfel incat CE va avea ultimul cuvant de spus in discutii. In decembrie 2013, Comisia a cerut tarilor participante la proiectul South Stream, inclusiv Bulgariei, sa renegocieze acordurile bilaterale cu Rusia, astfel incat sa respecte legislatia comunitara.

South Stream va livra gaze naturale rusesti catre Austria, tranzitand Marea Neagra, Bulgaria, Serbia si Ungaria. Actionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), Wintershall Holding din Germania si EDF din Franta (15% fiecare). Italia este unul dintre principalii clienti ai gazelor rusesti, importand anul trecut de la Gazprom 15,1 miliarde metri cubi de gaze, usor peste consumul anual al Romaniei.

Pentru Gazprom, proiectul South Stream are rolul de a diversifica rutele de export catre Europa. In prezent, cea mai mare parte din gazul rusesc vandut in Europa trece prin Ucraina. Disputele dintre Kiev si Moscova privind pretul gazelor si tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrarile de gaze catre Europa, cel mai recent la inceputul anului 2009. Tensiunile s-au amplificat intre timp, in urma schimbarii regimului de la Kiev si a anexarii Crimeei de catre Rusia.

Potrivit Comisiei Europene, acordurile interguvernamentale intre Rusia si tarile de tranzit incalca mai multe reguli europene. De exemplu, Gazprom va fi in cadrul proiectului atat producator, cat si distribuitor de gaz, fapt ce contravine cu regula UE de separare a celor doua activitati, pentru incurajarea concurentei.

Totodata, South Stream urmeaza sa transporte doar gaze rusesti, in timp ce UE cere ca astfel de proiecte sa fie deschise si altor companii. Comisia critica si cum vor fi stabilite tarifele, sustinand ca potrivit legislatiei UE acest rol trebuie sa revina unui manager independent si nu Gazprom. Constructia conductei a inceput deja in Rusia, Bulgaria si Serbia, iar Comisia nu poate sa opreasca acest proces, a declarat in decembrie un purtator de cuvant al institutiei, precizand ca legislatia UE va fi incalcata atunci cand vor incepe livrarile de gaze.

• Gandul: Soluţia Ucrainei pentru a reduce dependenţa de Rusia. România ar putea fi implicată direct

Ucraina poartă discuţii în regim de urgenţă cu statele vecine membre UE, pentru a importa gaze naturale din vest în urma creşterii preţului perceput de Rusia, principalele surse de aprovizionare vizate fiind Slovacia, Ungaria şi Polonia, potrivit premierului Arseni Iaţeniuk, citat de Reuters. Polonia poate livra 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an către Ucraina, iar Ungaria poate exporta 3,5 miliarde metri cubi. România ar dispune de o capacitate de 1,8 miliarde metri cubi către Ucraina, însă nu s-a ajuns la un acord ferm în acest sens, notează Reuters.

Asigurarea unei surse de aprovionare cu gaze naturale la un preţ rezonabil a devenit o urgenţă pentru noul guvern de la Kiev, după ce Rusia, care a anexat în luna martie Peninsula Crimeea, a renunţat la tarifele de discount practicate în cazul exporturilor către Ucraina şi a crescut recent cu aproximativ 80%, prin două majorări succesive, preţul perceput acestei ţări.

Iaţeniuk a declarat sâmbătă că una dintre posibilităţile discutate ar fi funcţionarea în regim invers a gazoductelor care fac legătura cu statele UE vecine Ucrainei. În mod normal, aceste conducte asigură tranzitul gazului rusesc importat de Europa prin Ucraina.

“Purtăm discuţii în regim de urgenţă cu partenerii noştri europeni. Una dintre modalităţile de a rezolva problema este funcţionarea în regim invers a conductelor de legătură cu statele UE”, a afirmat premierul ucrainean, precizând că principalii candidaţi pentru importul de gaze sunt Slovacia, Ungaria şi Polonia.

Importurile din Rusia acoperă aproximativ jumătate din necesarul de gaze naturale al Ucrainei. Cele două ţări sunt în conflict după ce fostul preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici a fost destituit, în februarie, printr-o revoltă violentă a protestatarilor care doresc apropierea de Uniunea Europeană. Rusia a reacţionat prin ocuparea şi anexarea Peninsulei Crimeea, regiune cu o populaţie majoritar rusă, care totodată găzduieşte, în Portul Sevastopol, cartierul general al flotei ruse din Marea Neagră. Tensiunile au generat cea mai gravă criză de la Războiul Rece între Rusia şi Vest.

Iaţeniuk susţine că funcţionarea în regim invers, de la vest spre est, a conductelor de tranzit către statele UE este posibilă din punct de vedere tehnic.

“La nivel tehnic, funcţionarea în regim invers nu ridică nicio problemă şi sperăm că partenerii noştri europeni vor lua decizia corectă. Dacă vor opta pentru inversarea fluxului de gaze prin conducte, atunci vom plăti un preţ cu 150 de dolari (pe mia de metri cubi – n.r.) mai redus faţă de gazul rusesc”, a afirmat oficialul ucrainean.

Rusia a majorat la 485 de dolari mia de metri cubi preţul gazului pentru Ucraina, nivel apropiat de tarifele percepute de Gazprom altor state din Europa Centrală. Discountul practicat până în luna martie de Rusia a făcut parte dintr-un pachet de sprijin economic promis fostului preşedinte Ianukovici pentru a menţine Ucraina în sfera de influenţă a Moscovei.

Ucraina va încheia în curând un acord de finanţare externă cu Fondul Monetar Internaţional, însă are datorii uriaşe, iar economia este în pragul colapsului.

La Washington, Casa Albă a anunţat că vicepreşedintele american Joe Biden a discutat vineri prin telefon cu Iaţeniuk. Biden “a subliniat importanţa îmbunătăţirii securităţii energetice a Ucrainei şi s-a angajat să colaboreze strâns cu Ucraina şi alte ţări din Europa pentru a se asigura că nicio ţară nu va utiliza energia ca armă politică”, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

Gazul rusesc acoperă aproximativ o treime din necesarul Uniunii Europene. Aproximativ 40% din gazul natural exportat de Rusia către Europa tranzitează Ucraina, restul fiind livrat în Germania, prin gazoductul Nord Stream din Marea Baltică şi prin gazoductul Yamal care tranzitează Belarusul şi Polonia. Polonia a inaugurat marţi conexiunea de tranzit al gazelor pe direcţia vest-est. Analistul Valeri Nesterov de la banca rusă Sberbank CIB, citat de Reuters, estimează că livrările de gaze naturale în regim invers nu vor putea depăşi 5 miliarde metri cubi în acest an, reprezentând aproximativ 8% din necesarul Ucrainei.