DIPLOMATIA NOULUI RAZBOI RECE. Intalnire OBAMA – PUTIN: “Gheata nu a fost sparta nici macar la mal” (VIDEO)/ Porosenko, noul presedinte al Ucrainei, NERECUNOSCUT de Kremlin: “CRIMEEA ESTE SI VA RAMANE UCRAINEANA”/ Conflict intre UCRAINA si UNGARIA? Autonomia teritoriala – marul discordiei

7-06-2014 21 minute Sublinieri

GERMANIA SE ANGAJEAZA “PUTERNIC” IN INTEGRAREA TARILOR BALCANICE IN UE

Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, cere guvernului Ucrainei sa dea dovada de prudenta in utilizarea fortei militare impotriva separatistilor pro-rusi din partea de est a tarii, transmite Reuters. Totodata, potrivit ministrului german, comportamentul Rusiei in conflict “s-a schimbat considerabil”, un comentariu care pare sa vesteasca un nou ton in discutiile est-vest. […]

  • Mediafax:

Putin a dat ordin să fie consolidate controalele la frontiera cu Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin a dat ordin sâmbătă să fie consolidate controalele la frontiera cu Ucraina, luată cu asalt de către locuitori din estul acestei ţări care se refugiază din calea luptelor, a anunţat serviciul de presă al Kremlinului citat de agenţiile ruseşti. […]

Reacţii împărţite la Doneţk faţă de învestirea lui Poroşenko în funcţia de preşedinte

Reacţiile faţă de învestirea în funcţia de preşedinte, sâmbătă, la Kiev, a lui Petro Poroşenko erau împărţite la Doneţk, un bastion al separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, unii sperând că vor fi deschise negocieri, alţii exprimându-şi scepticismul. […]

Rogozin susţine ideea ca oraşul Volgograd să revină la numele de Stalingrad

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a îndemnat sâmbătă ca oraşul Volgograd să revină la numele de Stalingrad, a cărui bătălie a fost un eveniment-cheie în al Doilea Război Mondial.[…]

  • Gandul:

Putin şi Obama, prima confruntare faţă în faţă: 15 minute „informale” la ceremoniile care aniversează debarcarea aliaţilor în Normandia. LIVE VIDEO

La 70 de ani de la debarcarea Aliaţilor în Normandia, preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a întâlnit cu cei mai importanţi lideri europeni. Pe lângă întâlnirea pe care o avea stabilită cu cancelarul german Angela Merkel, Putin a avut o scurtă întrevedere, anunţată oficial cu puţin timp înainte, cu noul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko. Marea surpriză a venit după ce Casa Albă a confirmat că preşedintele rus a avut o scurtă discuţie şi cu preşedintele SUA, Barack Obama. Întrevederea Putin-Obama nu fusese anunţată oficial. Gândul transmite LIVE TEXT

La evenimentele din timpul celebrării a 70 de ani de la Debarcarea din Normandia, iau parte importanţi lideri mondiali, printre care care preşedintele SUA, Barack Obama, preşedintele rus, Vladimir Putin, cancelarul german, Angela Merkel, şi Regina Elisabeta a II-a a Angliei. Vineri, Vladimir Putin s-a întâlnit atât cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, o întâlnire anunţată oficial cu puţin timp înainte, dar şi cu preşedintele SUA, Barack Obama, întrevedere confirmată chiar de Casa Albă. Aceasta este prima întâlnire directă între cei doi lideri de la începutul crizei ucrainene, însă, potrivit informaţiilor furnizate de Palatul Elysee, nu a fost vorba decât despre o “conversaţie informală, de aproximativ 10-15 minute, în timpul dineului liderilor”. Cu o seară înainte, Putin a fost primit de preşedintele Franţei, Francois Hollande la Palatul Elysee.

UPDATE 18.30 Ceremonia se apropie de sfârşit. Preşedintele francez, Francois Hollande, îşi ia la revedere de la ceilalţi lideri mondiali.

UPDATE 18.00 Participanţii la ceremonie au avut parte de un moment special: o reprezentaţie bazată pe dans, cu un final care reconstituia scena războiului.

UPDATE 17.26 Francois Hollande: “70 de ani mai târziu, libertatea încă este ameninţată în multe ţări din lume. Trebuie să ne asigurăm că Organizaţia Naţiunilor Unite este capabilă să îşi îndeplinească misiunea care i-a fost dată imediat după război: securitatea colectivă. Am vorbit despre curajul în război. Curajul în timp de pace este la fel de important şi necesar.  Responsabilitatea noastră este să luptăm împotriva fanaticilor, a extremiştilor şi a naţionaliştilor. Trebuie să fim la fel de curajoşi ca cei care au luptat pe această plajă”.

UPDATE 17.09Francois Hollande a ţinut un discurs în faţa celorlalţi lideri ai lumii, dar şi în faţa miilor de veterani de război, vorbindu-le despre “vântul libertăţii”. “Avem obligaţia să ne amintim toate victimele, cele militare şi cele civile. În acelaşi timp, am vrea să transmitem un mesaj de pace, un mesaj pentru Europa. Acum 70 de ani, pe această plajă frumoasă, mii de tineri au sărit în apă. Aceşti tineri nu au ezitat nicio secundă, şi-au riscat viaţa, totul pentru o cauză nobilă. Pentru a ne elibera pe noi. Vă mulţumesc tuturor care aţi fost aici în 1944. Vă mulţumesc că încă sunteţi aici. Veţi rămâne mereu aici, spiritul vostru pe aceste plaje”, le-a transmis Hollande. Mai mult, preşedintele francez a ţinut să precizeze şi faptul că Franţa şi aliaţii săi sunt datori Armatei Roşii din Rusia.

UPDATE 16.45 La ceremonie a ajuns şi Barack Obama, acesta fiind întâmpinat de ropote de aplauze. Potrivit The Guardian, pe marile ecrane plasate la ceremonie este afişată o fotografie cu Obama şi Putin, deşi cei doi lideri nu stau unul lângă celălalt. Scena a stârnit amuzamentul mulţimii.

UPDATE 16.30 Preşedintele american, Barack Obama, a avut o scurtă discuţie privată cu omologul său rus, Vladimir Putin, vineri, cu ocazia ceremoniei organizate la 70 de ani de la Debarcarea în Normandia, a anunţat preşedinţia franceză, citată de AFP. Totodată, Casa Albă a confirmat faptul că cei doi au avut o scurtă întâlnire informală, care a durat aproximativ 15 minute. Anterior discuţiei cu Obama, preşedintele rus a avut o întrevedere şi cu Angela Merkel şi Petro Poroşenko.

UPDATE 16.25 Ceremonia internaţională de la Ouistreham, pe Sword Beach, a început. Primii lideri care au ajuns la eveniment au fost Francois Hollande, David Cameron, Petro Poroşenko şi Angela Merkel, cancelarul german fiind însoţit de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy.

UPDATE 15.55 Preşedintele rus şi omologul său ucrainean Petro Poroşenko s-au întâlnit, vineri, pentru prima oară, cu prilejul ceremoniilor consacrate împlinirii a 70 putin-merkelde ani de la debarcarea aliaţilor în Normandia, a declarat o sursă din anturajul preşedintelui francez Francois Hollande, relatează AFP.

UPDATE 15.20 Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, i-a cerut lui Vladimir Putin să îşi asume o “mare” parte de responsabilitate în rezolvarea crizei din Ucraina. Cei doi s-au întâlnit într-un hotel din Deauville, Normandia.

“Cancelarul german a exprimat convingerea că, după scrutinul prezidenţial din Ucraina, recunoscut la nivel internaţional, trebuie să se ajungă la stabilizarea situaţiei în estul Ucrainei. Rusia trebuie să îşi asume o mare parte de responsabilitate la acest capitol”, se arată într-un comunicat de presă al Biroului cancelarului german.

UPDATE 14.38 Liderii mondiali au făcut poza de grup, în faţa Castelului Benouville.

UPDATE 14.35 Preşedintele SUA, Barack Obama, a ajuns şi el la Castelul Benouville, unde va lua masa de prânz alături de Angela Merkel, Vladimir Putin şi Regina Elisabeta a II-a. Liderul Statelor Unite a venit însoţit de un veteran american.

UPDATE 14.30 La ceremonie participă şi primul ministru al Irlandei de Nord, Peter Robinson. “Nu trebuie să uităm niciodată curajul şi sacrificul de care au dat dovadă miile de soldaţi care au luptat şi care şi-au dat viaţa pentru noi. Suntem recunoscători pe vecie femeilor şi bărbaţilor din Irlanda de Nord care au jucat un rol important în acest moment extrem de important din istorie”, a declarat Robinson.

UPDATE 14.24 Pe Twitter, din ce în ce mai mulţi utilizatori au postat fotografii prin care comemorează 70 de ani de la Debarcarea din Normandia.

UPDATE 14.13 Preşedintele rus, Vladimir Putin, a ajuns la Castelul Benouville, unde ceilalţi lideri mondiali iau masa de prânz.

UPDATE 13.55 În paralel, preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a întâlnit cu cancelarul german, Angela Merkel, într-un hotel din Deauville, în Normandia, potrivit AFP. Cei doi discută despre situaţia Ucrainei, la două luni după anexarea Crimeei de către Rusia.

UPDATE 13.50 Liderii mondiali prezenţi la ceremonie s-au reunit pentru masa de prânz, la Castelul Benouville.

UPDATE 13.40 The Guardian notează că Regina Angliei este singurul şef de stat, prezent la ceremonie, care a participat la cel De-al Doilea Război Mondial. Ea fost un membru al serviciului teritorial auxiliar, filiala de femei din armata britanică, în care a fost un comandant junior.

UPDATE 13.00 Ajuns la cimitirul american Colleville-sur-Mer din Normandia pentru o ceremonie organizată în memoria combatanţilor morţi în timpul debarcării, Obama a depus coroane de flori, alături de preşedinte francez, Francois Hollande, fiind întâmpinaţi de 21 focuri de armă.

UPDATE 12:24 Preşedintele american, Barack Obama, şi-a încheiat discursul şi a ţinut un moment de reculegere. El s-a declarat “copleşit” de mulţimea de veterani prezenţi la ceremonie.

“Într-o zi, generaţiile viitoare, fie că va fi peste 70 sau 700 de ani de acum încolo, se vor aduna în locuri ca acesta şi să-i onoreze, şi să spună că acestea au fost generaţii de bărbaţi şi femei care au dovedit, încă o dată, că Statele Unite ale Americii sunt şi vor rămâne cea mai mare forţă de libertate pe care lumea a cunoscut-o vreodată”, a spus Obama.

Totodată, el mulţumit poporului francez pentru sprijin: “Vă suntem recunoscători pentru totdeauna”.

Preşedintele american a rememorat evenimentele de acum 70 de ani, vorbind de “sânge îmbibat de apă”, “bombe care au rupt cerul” şi de “plaja Iadului”, amintind şi de trupele naţiunilor implicate, între care Canada şi Marea Britanie.

UPDATE 12:08 Preşedintele Francois Hollande ţine un discurs. Cele mai importante declaraţii:

“Astăzi vom comemora un eveniment memorabil în istoria noastră. 6 iunie 1944 a fost un câmp de luptă cumplit. Este ceea ce încercăm să ne amintim aici, 70 ani mai târziu”.

“În acea dimineaţă, totul a început pe picior greşit. Mulţi dintre soldaţi au fost masacraţi. A fost o mare de sânge”.

“Toţi cei care au participat la evenimentele de atunci au fost nişte eroi”

“Mai mult de 20.000 de soldaţi americani au plătit cu vieţile lor aici, în Normandia. Ei au fost părinţii, fraţii şi prietenii voştri. Ei au fost eliberatorii noştri”.

“6 iunie 1944 a fost cea mai importantă zi din Al Doilea Război Mondial”.

UPDATE 11:52 Şi elicopterul preşedintelui francez Francois Hollande a ajuns, de asemenea, la Colleville-sur-Mer, din Normandia.

UPDATE 11:42 Elicopterul lui Barack Obama, Marine One, tocmai a aterizat în Colleville-sur-Mer, unde preşedintele american va susţine un discurs un cadrul ceremoniilor.

Obama şi preşedintele francez, Francois Hollande, va participa la o ceremonie de comemorare a soldaţilor americani îngropaţi la cimitirul din apropierea plajei Omaha, în vestul Franţei. Mai mulţi veterani americani care au participat la debarcarea din Normandia vor asista la ceremonie.

UPDATE 11:35 Pacea şi libertatea “pot să fie rapid puse în discuţie”, a apreciat cancelarul german Angela Merkel, evocând situaţia din Ucraina, într-un articol publicat vineri în cotidianul regional francez Ouest-France, relatează AFP, potrivit Mediafax.

“Săptămânile trecute ne arată că fostele şi periculoasele tipare de gândire nu sunt nicăieri interzise în cărţile de istorie. Pacea şi libertatea pot să fie rapid puse în discuţie, ne-o demontrează conflictul din Ucraina. Îngrijorarea creşte atunci când vezi că se formează noi prăpăstii şi linii de împărţire”, scrie Merkel în acest articol.

Materialul este publicat alături de alte cinci mesaje din partea altor reprezentanţi ai ţărilor occidentale care participă vineri la comemorările de la 6 iunie, şi anume din partea preşedintelui Poloniei Bronislaw Komorowski, premierului britanic David Cameron, premierului canadian Stephen Harper, secretarului de Stat american John Kerry şi preşedintelui francez François Hollande.

UPDATE 11:25 O ceremonie are loc acum în Arromanches, pentru a comemora evenimentele de acum 70 de ani, la care a luat parte şi Brigada de Infanterie Motorizată Regală Olandeză. La ceremonie participă regele Regatului Ţărilor de Jos, Willem -Alexander.

putin=hollandeUPDATE 11:00 Preşedintele Barack Obama tocmai a aterizat în Caen, Normandia. El se îndreaptă spre Colleville-sur-Mer, unde urmează să susţină un discurs.

UPDATE 10: 50 Preşedintele rus Vladimir Putin a început joi, cu o zi înaintea sărbătoririi a 70 de ani de la Debarcarea din Normandia, să se întâlnească, la Paris, cu principalii lideri occidentali, care l-au izolat în ultimele două luni, din cauza crizei ucrainene, relatează AFP, citat de Mediafax.

În contextul în care Parisul este, timp de câteva ore, teatrul unui vast balet diplomatic consacrat Ucrainei, criza nu dă semne să slăbească pe teren, unde autorităţile ucrainene au suferit noi înfrângeri în estul separatist al ţării. Grăniceri ucraineni au abandonat joi trei posturi de la frontiera cu Rusia, în urma unor atacuri ale insurgenţilor proruşi care par să-şi extindă controlul.

UPDATE 10:41 La ceremonia de la Bayeux participă mai mulţi veterani şi locuitori din Bayeux, precum şi din Australia şi Noua Zeelandă. Ceremonia include şi binecuvântarea unui nou clopot pentru catedrală, pentru a marca 70 de ani de la Debarcarea Aliaţilor pe 6 iunie 1944.

UPDATE 10:15 La Catedrala din Bayeux, în prezenţa prinţului Charles şi a Ducesei de Cornwall, sunt omagiaţi militarii britanici.

UPDATE 10:10 Preşedintele francez François Hollande participă la ceremoniile organizate la Caen, unde este adus un omagiu celor 20.000 de victime ale Bătăliei pentru Normandia.

Şeful statului francez, care a sosit la Caen la bordul unui elicopter, a depus o jerbă de flori şi s-a recules la Memorial, după care a stat de vorbă cu civili martori ai Debarcării şi combatanţi care au supravieţuit.

În cadrul ceremoniilor oficiale sunt prevăzute multiple întâlniri bilaterale între liderii lumii, inclusiv între preşedintele rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel, la Deauville, înainte de prânz. La Caen, preşedintele francez François Hollande aduce un omagiu celor 20.000 de victime civile ale Bătăliei pentru Normandia, la ora locală 9.00 (10.00, ora României).

Un omagiu va fi adus militarilor britanici, la Catedrala din Bayeux, în prezenţa prinţului Charles, la ora locală 9.15 (10.15, ora României), urmat de o ceremonie în prezenţa premierului francez Manuel Valls la Cimitirul din Bayeux, unde sunt înmormântaţi peste 4.000 de britanici, la ora locală 11.30 (12.30, ora României). Hollande şi preşedintele Barack Obama se reculeg la Cimitirul american de la Colleville-sur-Mer, unde se află aproape 10.000 de morminte, la ora locală 10.30 (11.30, ora României).

Totodată, este programat un dejun al celor 20 de şefi de stat şi de guverne la Castelul Bénouville, un simbol al Renaşterii. În afară de Hollande, Putin, Obama şi Merkel sunt prezenţi regina Elizabeth a II-a a Angliei şi preşedintele ucrainenan Petro Poroşenko, la ora locală 12.15 (13.15, ora României).

Cei 20 de şefi de stat şi de guverne se reunesc la o ceremonie internaţională, în Ouistreham, pe Sword Beach, în prezenţa a aproxmativ 7.000 de persoane, dintre care aproximativ 1.000 sunt foşti combatanţi din Ziua-Z, pentru a asista la o scenografie care evocă evenimentele din 1944, cu o durată de 45 de minute, la ora locală 14.15 (15.15, ora României).

RANVILLE – Merkel se reculege la Cimitirul din Ranville, unde sunt înmormântaţi militari germani, la ora locală 16.55 (17.55, ora României).
Un omagiu va vi adus combatanţilor polonezi, în prezena preşedinţilor Bronislaw Komorowski şi François Hollande, în Urville, la Cimitirul Urville-Langannerie, unde sunt înmormântaţi 650 de militari polonezi, la ora locală 17.00 (18.00, ora României).

ÎNDEMNUL lui Obama pentru Putin

Preşedintele american Barack Obama l-a îndemnat vineri pe Vladimir Putin să-l recunoască pe noul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko, pentru a diminua tensiunile între Statele Unite şi Rusia, într-un interviu acordat înaintea întâlnirii cu preşedintele rus, relatează AFP.

Obama a răspuns întrebărilor postului american NBC News înainte să participe, vineri, la aniversarea a 70 de ani de la Debarcarea aliată. În cadrul ceremoniilor el a avut o scurtă întâlnire cu Putin, care, la rândul său, a discutat cu Poroşenko.

Obama a declarat pentru NBC că a apreciat cooperarea cu Rusia în mai multe probleme, ca Războiul din Afganistan şi Acordul provizoriu cu Iranul privind programul nuclear.

“Dar vom avea nevoie de o decizie cu privire la situaţia din Ucraina”, a adăugat Obama, intervievat în programul NBC Nightly News.

“Domnul Putin trebuie să-l recunoască ca legitim pe domnul Poroşenko, care tocmai a fost ales preşedintele Ucrainei şi care va fi învestit sâmbătă, (iar) domnul Putin va trebui să coopereze în mod direct cu domnul Poroşenko şi Guvernul ucrainean pentru a încerca să rezolve diferendele dintre cele două ţări”, a îndemnat preşedintele american.

Este necesar, totodată, ca Rusia “să înceteze finanţarea şi înarmarea separatiştilor care devastează partea de est a ţării”, a subliniat Obama.

“Dacă Rusia începe să se comporte în conformitate cu principiile internaţionale fundamentale, atunci am încredere într-o îmbunătăţire a relaţiilor dintre Statele Unite şi Rusia”, a continuat şeful statului american.

Obama i-a transmis, ulterior, un mesaj similar lui Putin, potrivit lui Ben Rhodes, adjunctul consilierului pentru Securitate Naţională al preşedintelui american.

Poroşenko, care urmează să fie învestit sâmbătă în prezenţa vicepreşedintelui american Joe Biden, a declarat pentru televiziunea ucraineană că se aşteaptă ca Rusia “să recunoască în scurt timp” faptul că a fost ales. Moscova, care continuă să afirme că Poroşenko a fost ales în urma unei “lovituri de stat” împotriva prorusului Viktor Ianukovici, nu a recunoscut în mod oficial scrutinul prezidenţial, însă Putin a declarat în mai multe rânduri că va “respecta” alegerea poporului ucrainean.

Rusia a anexat în martie Peninsula ucraineană Crimeea (sud-est), după trei săptămâni de ocupaţie şi un referendum denunţat ca ilegitim de către Adunarea Generală a ONU.

Vladimir Putin s-a întâlnit în Franţa cu majoritatea liderilor occidentali, printre care şi preşedintele american Barack Obama, la comemorarea a 70 de ani de la debarcarea din Normandia. Cu toate acestea, jurnalistul Emil Hurezeanu crede că „gheaţa nici măcar la mal nu a fost spartă”, deşi Vladimir Putin a participat la acest summit aniversar în calitate de partener în victoria de acum şapte decenii.

Emil Hurezeanu a spus că momentul întâlnirii din Franța este o continuarea unui început de destindere care „a fost declanşat în pragul alegerilor prezidenţiale din Ucraina, atunci când Vladimir Putin anunţa posibilitatea unor negocieri directe cu noul preşedinte ales al Ucrainei, oricine ar fi acesta”.

Analistul spune că această zi vine, totuşi, pe fondul dezgheţării relaţiilor dintre Rusia şi Occident, care a continuat cu începerea retragerii trupelor ruse şi, deşi pe fundalul încleştărilor de forţe din zona de sud a Ucrainei, tot mai violente, crede că „ne apropiem de un moment în care – fără să putem vorbi de revenirea la un status quo ante în relaţiile Occidentului cu Rusia -, vom înregistra, totuşi, nişte progrese.”

Cu toate acestea, Emil Hurezeanu a spus că atmosfera între preşedintele Federaţiei Ruse şi ceilalţi lideri politici occidentali a fost glacială, spunând că Vladimir Putin nici măcar nu a dat mâna cu premierul britanic David Cameron.

Emil Hurezeanu crede că situaţia e de aşa natură încât orice progres care va avea loc în Ucraina, chiar în condiţiile în care mai ales Statele Unite au o atitudine foarte fermă în relaţia cu Federaţia Rusă pe de o parte, şi cu ţările din flancul estic al NATO pe de altă parte, şi chiar dacă puterile occidentale acceptă în grade diferite poziţia Kremlinului, fără Rusia nu se va ajunge la o soluţionare a situaţiei.

  • Mediafax:

Vladimir Putin şi Petro Poroşenko au avut o primă întâlnire în Normandia. Cei doi susţin încetarea confruntărilor militare în estul Ucrainei. Rusia va trimite la Kiev un emisar special

Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, au convenit asupra trimiterii unui emisar special rus la Kiev, porosenko-putin-merkelpentru negocieri privind soluţionarea crizei din Ucraina, în cursul întrevederii cu ocazia ceremoniilor din Normandia, relatează agenţia ucraineană UNIAN.

Potrivit UNIAN, Poroşenko a anunţat această decizie după întâlnirea cu Putin, la castelul din Benouville.

El a declarat că negocierile ar putea începe duminică, pe 8 mai, şi a apreciat că începutul unui dialog cu Rusia este “un pas bun”.

Noul preşedinte ucrainean a relatat, de asemenea, că a discutat cu omologul rus despre Crimeea, anexată de Rusia în urma unui referendum.

“Subiectele discutate au fost complicate şi nici reacţia (lui Putin) la întrebarea mea privind Crimeea nu a fost una simplă”, a afirmat Poroşenko.

Preşedintele rus şi omologul său ucrainean Petro Poroşenko s-au întâlnit, vineri, pentru prima oară, cu prilejul ceremoniilor consacrate împlinirii a 70 de ani de la debarcarea aliaţilor în Normandia.

Cei doi oficiali “şi-au strâns mâinile şi au discutat normal. Este vorba despre un schimb normal şi serios între doi lideri”, a afirmat o sursă din anturajul preşedintelui francez, precizând că la reuniune a participat şi cancelarul german Angela Merkel.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, preşedintele rus şi omologul său ucrainean au convenit asupra necesităţii încetării confruntărilor militare în estul Ucrainei.

“În cursul unei scurte discuţii, Vladimir Putin şi Petro Poroşenko s-au pronunţat în favoarea încetării cât mai rapide a vărsării de sânge în sud-estul Ucrainei“, a declarat Peskov.

“Cei doi preşedinţi s-au pronunţat în favoarea încetării tuturor activităţilor militare, atât cele ale armatei ucrainene, cât şi cele ale susţinătorilor federalizării Ucrainei”, a adăugat el.

Această primă întâlnire dintre Vladimir Putin şi Petro Poroşenko, ales la 25 mai şi care va fi învestit oficial sâmbătă, este “un progres fragil” pentru a se ajunge la o soluţie politică la criză.

CEREMONIA DE ÎNVESTIRE a preşedintelui Ucrainei: Petro Poroşenko refuză orice “compromis” cu Rusia în privinţa Europei şi Crimeei

Petro Poroşenko, învestit sâmbătă în funcţia de preşedinte al Ucrainei, s-a angajat să menţină unitatea statului ameninţat de o insurecţie separatistă prorusă sângeroasă în partea de est a ţării, după ce a declanşat cu Vladimir Putin un dialog, creând speranţa unei “dezescaladări”.

porosensko-putinAles pe 25 mai în primul tur al scrutinului prezidenţial, cu 54,7% din voturile exprimate, miliardarul prooccidental, în vârstă de 48 de ani, a depus jurământul, în Parlament, pe Constituţie şi Evanghelie, şi a fost declarat al cincilea preşedinte al Ucrainei independente.

Adresându-se locuitorilor regiunii industriale rusofone Donbas, aflate în mare parte sub controlul rebelilor şi unde intenţionează să efectueze în curând o vizită, el le-a promis să efectueze o descentralizare a puterii şi să garanteze utilizarea liberă a limbii ruse.

În schimb, a refuzat orice “compromis” cu Rusia în privinţa orientării europene a ţării şi apartenenţei Crimeei la Ucraina. “Crimeea este şi va rămâne ucraineană”, a declarat el, provocând aplauze. “I-am spus în mod clar acest lucru liderului rus în Normandia”, a adăugat noul preşedinte ucrainean.

La ceremonie au fost prezenţi vicepreşedintele american Joe Biden, preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy şi numeroşi şefi de stat şi de guverne din Europa de Est, aflate odinioară sub dominaţia sovietică, inclusiv preşedintele polonez Bronislaw Komorowski şi preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite.

Învestirea în funcţia de preşedinte a lui Petro Poroşenko a fost salutată imediat de către NATO şi UE, care au subliniat asupra susţinerii celor două instituţii faţă de Ucraina, faţă de integritatea sa teritorială şi faţă de stabilitatea sa.

“Am încredere în faptul că leadershipul preşedintelui Poroşenko va contribui la stabilizarea ţării, sprijinindu-se pe dialogul politic lansat înaintea alegerilor”, a scris secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Anders Fogh Rasmussen într-un comunicat.

La ceremoniile dedicate Debarcării din Normandia, vineri, Poroşenko a obţinut o adevărată victorie diplomatică odată cu o promisiune a unui dialog din partea lui Vladimir Putin. Cei doi şefi de stat au convenit să lanseze negocieri încă de duminică, la Kiev, un lucru fără precedent în contextul escaladării din ultimele luni, cu obiectivul de a ajunge la un armistiţiu, în timp ce insurecţia separatistă se extinde pe zi ce trece şi preia controlul asupra estului ţării.

Poroşenko, un om de afaceri care s-a îmbogăţit de pe urma ciocolatei, este succesorul lui Viktor Ianukovici, destituit din funcţia de preşedinte la sfârşitul lui februarie, în urma unei băi de sânge în Piaţa Maidan, la Kiev, şi care a fugit în Rusia, după trei luni de contestare proeuropeană.

El a anunţat că vrea să-l menţină în post pe premierul Arseni Iaţeniuk, membru al partidului Iuliei Timoşenko, un fost premier, care s-a clasat a doua în urma scrutinului prezidenţial, cu 12,8%, şi care a fost prezentă la ceremonia de învestire în funcţie.

Noul preşedinte va avea sarcina dificilă de a concretiza aspiraţiile europene, de a scoate ţara dintr-o recesiune aproape neîntreruptă de doi ani şi agravată de criza actuală. Însă provocarea cea mai urgentă este reunirea unei ţări care se află pe marginea unui război civil.

– Învestire diplomatică

De la destituirea predecesorului său, Ucraina a pierdut de facto Crimeea – anexată de către Rusia la trei săptămâni după un referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională – şi se luptă cu o insurecţie armată orchestrată, în opinia Kievului de către Mscova, care s-a soldat cu peste 200 de morţi, după două luni, în estul ţării.

Kievul a deplâns vineri pierderea unui avion de transport militar, doborât de către rebeli, care deţin de-acum controlul asupra unei părţi a frontierei şi a Doneţkului, capitala unei regiuni industriale cu şase milioane de locuitori, reprezentând o cincime din economia ţării.

Imaginile cu preşedintele rus discutând cu Poroşenko, urmate de anunţarea unei scurte întâlniri între Vladimir Putin şi Barack Obama, au sporit speranţa unei dezescaladări, având în vedere că nu se ştia dacă aceste întâlniri vor avea loc până în ultimul moment.

La rândul său, şeful Kremlinului, care nu a recunoscut în mod oficial victoria lui Poroşenko în alegeri, a catalogat abordarea liderului ucrainean ca “justă în ansamblu”. “Ucraina trebuie să-şi demonstreze bunăvoinţa. Operaţiunea represivă trebuie să fie oprită”, a adăugat el.

Rusia critică în mod virulent autorităţile ucrainene din cauza operaţiunii pe care o efectuează armata ucraineană cu scopul de a prelua controlul asupra regiunilor separatiste de la Doneţk şi Lugansk, în estul ţării.

– Armistiţiu?

Potrivit unei surse apropiate preşedintelui francez, care împreună cu cancelarul german Angea Merkel a pus la cale această scurtă întâlnire, “modalităţile unui armistiţiu (între Kiev şi separatiştii proruşi) vor fi discutate în zilele următoare”.

Putin, care s-a întâlnit şi cu Merkel, David Cameron şi François Hollande, a dat asigurări că Rusia şi Ucraina – al căror diferend cu privire la livrarea de gaze naturale ameninţă aprovizionarea europenilor, deoarece tranzitează această ţară – sunt aproape de a ajunge la un acord.

Gazprom a dat ultimatum până marţi Ucrainei să-şi rezolve problema datoriei la gaze naturale, în valoare de câteva miliarde de dolari. Kievul, care tocmai a fost salvat de la faliment cu ajutorul unui plan internaţional de ajutorare, solicită scăderea preţului gazelor naturale, stabilit la un nivel fără echivalent în Europa, după destituirea lui Ianukovici.

Separatiştii au doborât un avion de transport al armatei ucrainene, la Slaviansk

Separatiştii din estul Ucrainei au doborât vineri un avion militar de transport al armatei ucrainene, la Slaviansk, relatează agenţia ucraineană UNIAN.

Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, Vladislav Selezniov, a confirmat că insurgenţii au doborât cu ajutorul unor proiectile avionul de tip An-26, care transporta ajutor umanitar destinat populaţiei.

“Astăzi, un avion de tip An-26 al Forţelor Aeriene ucrainene a fost atins de proiectile şi a explodat”, a declarat Selezniov.

Insurgenţii au afirmat că au doborât “un avion de spionaj care survola centrul oraşului”, potrivit agenţiei ruse RIA Novosti. Cei doi piloţi ai avionului au reuşit să se catapulteze înainte de explozia aeronavei.

Cancelarul german Angela Merkkel a apreciat că ţările din Balcanii de Vest au o “perspectivă clară de aderare la UE”, chiar dacă “drumul va fi lung”, într-un podcast difuzat sâmbătă, relatează AFP.

“Susţinem aderarea. Pur şi simplu credem că nu avem nimic de câştigat dacă criteriile nu sunt respectate. Şi există criterii foarte clare pentru etapele de apropiere de UE”, a spus Merkel, care urmează să îl primească miercuri, la Berlin, pe premierul sârb Aleksandăr Vucici.

“Criterii clare, respectarea tratatelor (…), iar perspectiva pentru Blacanii de Vest este clară”, a enumerat ea.

Guvernul german a invitat, la sfârşitul lui august, toate ţările din Blacani la o Conferinţă la Berlin, a amintit ea, adăugând că Germania “se va angaja puternic pentru această regiune”.

Cancelarul a lăudat progresele înregistrate de către Serbia în privinţa Kosovo. Merkel a recunoscut că s-a îndoit “în urmă cu doi-trei ani”, dar acum “observăm progrese adevărate”.

După Grecia în 1981, Slovenia în 2004, România şi Bulgaria în 2007 şi Croaţia în 2013, mai sunt şase ţări din Balcani care nu au aderat încă la UE, şi anume Macedonia, Muntenegru, Serbia, Albania, Bosni-Herţegovina şi Kosovo.

Germania e la un pas să dea undă verde exploatării gazelor de șist. Guvernul de la Berlin se gândește să autorizeze fracturarea hidraulica pe 86% din teritoriul său. Singurele excluse din plan sunt zonele protejate.

Potrivit cotidianului francez Le Figaro, acesta este un prim pas spre exploatarea resurselor proprii de gaze de şist. Decizia finală va veni foarte curand. Proiectul de lege prezentat de ministrul economiei urmează să fie examinat înaintea vacanţei de vară a parlamentarilor. Pentru moment e greu de spus cât de mult gaz ar avea Germania.

Potrivit unei evaluări realizate în 2013, în baza unor studii geologice, subsolul german ar conţine 476 de miliarde de metri cubi de rezerve de gaze de şist recuperabile, echivalentul a circa şase ani de consum german de gaze. Instabilitatea politica din Ucraina a jucat un rol central în decizia guvernului de a-și accelera eforturile de a deveni independentă energetic.

Germania, principalul client al ruşilor de la Gazprom, depinde în proporție de 35% de importurile de gaz rusesc. Cancelarul Angela Markel a anunțat încă din luna martie că tensiunile din Ucraina vor obliga Germania să pună la punct o nouă politică energetică.

În urma evenimentelor din prmăvara anului în curs s-a relevat că Ucraina trebuie să-şi regândească relaţiile cu statele vecine. Toate studiile realizate şi tezele susţinute în ţară pe tema parteneriatului ucraineano-rus şi-au pierdut orice valoare ştiinţifică. Or, garantul securităţii şi partenerul strategic nr.1 al Ucrainei – Federaţia Rusă – s-a transformat în agresorul nr.1.

S-a dovedit că scenariul Crimeea proliferează. Este foarte probabil că regiunile Doneţsk şi Lugansk vor avea aceeaşi soartă. Transnistria, Harkov şi Odessa aşteaptă semnalul.

Aşadar, frontierele se modifică sub pretextul criteriului etnic şi teritorii întregi. Acum Kievul trebuie să ducă o politică preventivă. Pe când Moscova doar poftea la Crimeea şi nu o hăpăise încă, Ucraina avea încredere în toţi vecinii săi, în special, în Rusia. S-a dovedit că orice scenariu considerat până mai ieri exagerat sau utopic, este realizabil în anumite conjuncturi geopolitice.

Acum însă, presa ucraineană a început să abordeze tot mai des problema reformării politicilor de tratare a minorităţilor entice în Ucraina, a reconceperii de către Kievul oficial a relaţiilor cu ţările vecine. Ca şi mai înainte, retorica începe de la problema dublei cetăţenii care este interzisă în Ucraina. După ce s-a relevat că liderii regimului lui Ianukovyci deţineau paşapoarte ruseşti şi constituiau un pericol pentru securitatea naţională, fiindcă aveau acces la informaţii clasificate, această problemă a devenit extrem de acută.

De menţionat că în Parlamentul Ucrainei a fost introdus un proiect de lege sub numărul 4116 – „Cu privire la modificările aduse Codului Penal al Ucrainei în legătură cu răspunderea pentru neinformarea în legătură cu deţinerea a cetăţeniei a altui stat”, care prevede privaţiunea de libertate pe un termen de la 3 până la 10 ani pentru deţinerea cetăţeniei duble. Sub incidenţa legii urmează să cadă şi etnicii români din regiunile Cernăuţi, Odesa, care au obţinut sau urmează să obţină cetăţenia României.

Şi dacă mai înainte toată atenţia era acordată legislaţiei României privind redobândirea cetăţeniei române de către etnicii români de pretutindeni, acum însă acută a devenit şi problema acordării de către Budapesta a paşapoartelor ungare etnicilor maghiari din regiunea ucraineană Transcarpatia.

Potrivit Radio Svoboda, aceasta poate tensiona relaţiile dintre Ucraina şi Ungaria. Ba mai mult, poate înrăutăţi grav situaţia la frontier a ucraineano-ungară, deoarece în ultimul timp Budapesta alocă finanţe organizaţiilor maghiare din regiunea respectivă pentru dobândirea unei autonomii, ce poate duce la apariţia unor mişcări separatiste.

Recent, Budapesta a făcut public numărul cererilor depuse de către cetăţenii statelor vecine pentru obţinerea cetăţeniei Ungariei. Cifra este în jur de 470 mii. Viceprim-ministrul guvernului ungar, Zsolt Semjen, consideră că până la finele anului în curs cifra va depăşi o jumătate de milion de persoane. Este puţin probabil că acest mesaj poate fi îmbucurător pentru ţările vecine Ungariei, cum ar fi, de exemplu, Slovacia şi Ucraina, în care Legea interzice obţinerea dublei cetăţenii.

Atuul principal al coaliţiei conservatoare pro-guvernamentale din Ungaria în campania electorală pentru scrutinul din 2010 a fost adoptarea Legii privind dubla cetăţenie. Acum ei mizează pe aceasta şi vor să obţină sprijinul etnicilor maghiari din străinătate, care au primit deja, sau vor primi paşapoarte ungare. Or, etnicii maghiari odată cu cetăţenia Ungariei vor primi şi drepturi politice, inclusiv electorale.

În spaţiul mediatic ucrainean a fost percepută negativ declaraţia viceprimministrului Zsolt Semjen, făcută în timpul întâlnirii cu tinerii maghiari din afara ţării, în incinta Universităţii din Budapesta:

Noi vom putem supravieţui ca şi maghiarii numai în cazul în care vom reînvia relaţiile în domeniile cercetări, educării, la nivel de instituţii, studenţi şi personale dea lungul vieţii“.

Conform datelor publicate de Ministerul Justiţiei al Ungariei, deja 8783 de ucraineni au obţinut paşapoarte maghiare. Această rată de activitate este a treia în rândul maghiarilor din străinătate. Pe locul al doilea s-au plasat maghiarii din Serbia (39383 de cereri). Dar cei mai activi sunt etnicii maghiari din România – 125,275 de persoane au redobândit cetăţenia Ungariei. Mai puţini din Slovacia – 157 de persoane. În Slovacia persoana care obţine dubla cetăţenie este automat privată de cetăţenia slovacă. Aşadar, doar un procent mic de maghiari din Slovacia s-au folosit de acest privilegiu acordat de Budapesta, deşi ungurii din Slovacia constitue 9% din populaţia ţării. În Ucraina însă, cu toate că potrivit Constituţiei dubla cetăţenie este interzisă, în practică, cei care au încălcat această prevedere sunt traşi la răspundere administrativă de la 173 până la 500 grivne amendă.

Potrivit prevederilor poriectului de lege din 7 februarie 2014 sub numărul 4116 – „Cu privire la modificările aduse Codului Penal al Ucrainei în legătură cu răsponsabilitatea pentru neinformarea în legătură cu deţinerea a cetăţeniei a altui stat, în funcţie de gradul de abuz de dublă cetăţenie, poate fi aplicată o amendă sau privaţiune de libertate pe un termen de la 3 până la 10 ani, informează ChernivtsiNEWS.

Cetăţenii obişnuiţi, care au dublă cetăţenie vor fi lispiţi de drepturi politice, de dreptul de a vota – aceata este сea mai mică sancţiune, iar cea mai mare va fi pentru funcţionari publici, care au acces la secrete de stat – închisoare pe un termen de la 3 până la 10 ani”, a subliniat unul ukraina-minoritatudintre autorii proiectului de lege respectiv, Oleksandr Bryhyneţi.

Aşadar, noua putere de la Kiev poate opta pentru una dintre următoarele variante posibile în abordarea problemei dublei cetăţenii:

1.     Să preia din experienţa Slovaciei şi să-l priveze de cetăţenia ucraineană pe cel care a obţinut cetăţenia unui stat străin;

2.     Să introducă dubla cetăţenie. Să aplice politica acordării cetăţeniei Ucrainei etnicilor ucraineni din străinătate, adică să urmeze exemplul României şi Ungariei;

3.     Să adopte proiectul de lege amintit mai sus şi să se limiteze doar cu tragerea la răspundere administrativă pentru încălcarea prevederilor Constituţiei privind dubla cetăţenie.

Cu toate acestea, potrivit liderilor etnicilor maghiari din Ucraina, de politica Budapestei privind dubla cetăţeniei mai mult profită etnicii ucraineni şi nu cei maghiri din Ucraina.

Preşedintele Centrului pentru Sprijinirea culturii maghiare din Transcarpatia, Laszlo Zubanici, menţionează: Cea mai mare parte dintre cei care depun cereri pentru redobândirea cetăţeniei Ungariei – nu sunt maghiari, ci ucraineni de etnie. Procedura simplificată de obţinere a unui paşaport maghiar ajută compatrioţilor noştri să se integreze mai rapid în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, dacă autorităţile ucrainene închid ochii când este vorba despre aceatsă problemă, atunci chestiunea autonomiei maghiarilor din Transcarpatia, care tot mai des este abordată, nu poate fi ignorată şi în continuare de Kievul oficial, a menţionat Laszlo Zubanici.

“Problema autonomiei maghiare, atât culturale, cât şi teritoriale, este principala problemă pe ordinea de zi”, – consideră la rândul său, preşedintele de onoare al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Ucraina, Mihai Tovt.

Iar Societatea pentru Cultură Maghiară în Transcarpatia a mers şi mai departe. Această organizaţie cere crearea unei unităţi teritorial-administrative сu central în Beregovo. Este vorba de aşa numita Autonomie Pritiseană.

În anul 2012, ambasadorul Ungariei în Ucraina Mihaly Bayer a declarat că Ungaria sprijină crearea unei autonomii maghiare în Transcarpatia. Iar în luna octombrie 2013, europarlamentarul maghiar Béla Kovács din Jobbik, în cadrul unui forum la Beregovo, a spus că crearea în Transcarpatia a Comitatului Pritisean şi includerea la el a localităţilor cu majoritate maghiară este o condiţie obligatorie pentru aderarea Ucrainei la UE.

Anume din aceste considerente apar tot mai multe declaraţii în mass-media din Ucraina cu privire la necesitatea de regândire a relaţiilor Ucrainei cu statele vecine. Comentatorul politic ucrainean, Volodymyr Luşciai, nu exclude în viitor o tensionare a relaţiilor dintre Kiev şi Budapesta.

La rândul său, directorul Institutului de Studii Politice, Victor Paşcenko, pentru Canalul 5 a menţionat: “Comunitatea maghiară în Ucraina este de doar 0,5% din populaţie, este pasivă faţă de celelalte, astfel că este puţin probabil ca să se agraveze relaţiile inter-statale, sau să apară conflicte politice pe marginea acestei probleme.

Dar, totuşi, unii sunt convinşi că următorul conflict separatist se coace anume în Transcarpatia, un  teritoriu multinaţional, unde maghiarii îşi cer autonomie.

„Problema ungară este o problemă europeană”, a menţionat Viktor Orban, în parlament, la discursul de reînvestire. Cerând autonomie pentru conaţionalii săi din Ucraina, după modelul rusesc, pretenţiile premierului s-au întins şi peste Tisa. „Ungurii din bazinul carpatic au dreptul la dublă cetăţenie, drepturi colective şi autonomie!

La începutul anului 2012 a fost aprobat programul dezvoltării durabile Politica naţională a Ungariei – bazele strategiei politicii naţionale, care vizează înfiinţarea până în anul 2020 a unor autonomii maghiare în regiunile limitrofe ale statelor vecine, unde locuiesc comunităţi de maghiari. Pentru realizarea prevederilor acestui program în luna august 2012 guvernul de la Budapesta a aprobat Noua politică economică regională a Guvernului Ungariei în Bazinul Carpatic – Planul Wekerle.

Acest document reprezintă o schiţă a creşterii economiei ungare în Bazinul Carpatic. În condiţiile în care se consideră că este momentul ca dezvoltarea economiei să explodeze în partea de Est a Uniunii Europene. Unde este inclus şi Bazinul Carpatic, iar Ungaria ar deveni un motor pentru dezvoltarea zonei. Acest plan se bazează pe dezvoltarea IMM-urilor, care au nevoie de dezvoltare treptată pentru a acoperi piaţa globală şi trebuie să iasă în afara graniţelor Ungariei Planul se referă în primă fază la legăturile economice dintre IMM-urile din Ungaria cu regiunile din România (Transilvania) şi Slovacia, unde sunt importante comunităţi maghiare, dar şi în Ucraina şi Serbia.

După cum se observă, planul se referă exclusiv la regiunile din ţările vecine unde există un număr important de locuitori de etnie maghiară. Astfel, dezvoltarea regională are la bază etnia. Ceea ce este foarte îngrijorător pentru Ucraina. Mai mult, acest document coincide cu agenda naţionalistă a premierului Victor Orban, care se poate realiza prin plan economic. Şi care mai coincide şi cu recentele imixtiuni în treburile altor state ale premierului Victor Orban.

Cu toate acestea, realizarea acestui plan este destul de complicată, pentru că în ciuda faptului că se previzionează ca până în 2020, datorită aprobării acestui document, ţările din Bazinul Carpatic ar trebui să ajungă la nivelul de dezvoltare al celor din Vestul Europei.

Dar, totuşi, guvernul de la Budapesta continuă să finanţeze Consfătuirea Permanentă Maghiară (Magyar Állandó Értekezlet) care are drept scop lupta pentru infiinţarea autonomiilor maghiare în România, Slovacia, Ucraina. În anul 2013 guvernul Orban a simplificat procedura de alocare a fondurilor pentru ONG-urile maghiarile de peste hotare, unele dintre ele chiar sunt radicale şi vor putea să abordeze problema autonomiei s-au chiar a separatismului.

Aici poate fi bine observat şi interesul Rusiei, ba chiar o antrenare bună a Moscovei, care are drept scopt crearea unei situaţii instabile în interiorul Uniunii Europene, „hrănind apetitul crescând al Ungariei. Or, deputatul în parlamentul European din partea partdiului Jobbik, Béla Kovács, a fost observator la pseudo-referendumul din Crimeea din primăvara anului în curs. Potrivit lui, pseudo-referendumnul s-a desfăşurat în mod democratic. Anume prin intermediul activităţii lui Federaţia Rusă finanţează organizaţiei radicale de extrema dreaptă, care au influenţă şi în Ucraina. Una dintre ele este Frontul Naţional Maghiar (Magyar Nemzeti Arcvonal). Aceasta poate provoca apariţia unei instabilităţi în regiunea Transcarpatică.

Este evident faptul că în cadrul campaniei sale propagandiste Kremlinul se foloseşte în mod activ de partidul maghiar de centru-dreapta Jobbik, precum şi de experţii şi mass-media controlate de aceatsă organizaţie. În acest context, trebuie menţionat faptul că la 6 aprilie 2014 în Ungaria au avut loc alegeri în Adunarea Naţională, la care partidul Jobbik a obţinut 20,7 % din voturi. Acest lucru indică un sprijin substanţial de către populaţia maghiară a retoricii extremiste. Retorica din campania electorală a partidului respectiv prevedea următoarele:

– Anexarea Crimeei de către Rusia trebuie să fie un exemplu şi pentru alte state din Europa, printre care Polonia, Ungaria şi România. Nu în aşa fel poate fi unită naţiunea;

– Determinarea naţiunii este mai importantă decât păstrarea integrităţii teritoriale a Ucrainei;

– Teritoriul Ucrainei este creat în mod artificial şi nu are o bază istorică;

– Comunităţile maghiare şi rutene din Transcarpatia trebuie să ceară desfăşurarea unui referendum privind separarea de Ucraina;

De fapt, legătura deja demonstrată dintre Federaţia Rusă şi mişcarea extremă de dreapta din Ungaria indică că conducerea de la Kremlin mizează foarte mult pe forţele politice extreme din Uniunea Europeană, activitatea cărora poate destabiliza situaţia din interiorul acestei organizaţii suprastatale, şi ca urmare, slăbire ei. Totodată, devin mai puternice cele două partide ale maghiarilor din Ucraina – Partidul Democrat al Maghiarilor din Ucraina şi Partidul Maghiarilor din Ucraina. Împeună ele au trimis în Consiliul Regional Transcarpatia 9 deputaţi, iar în Consiliul Raional Beregovo – 11 deputaţi. Mai mult decât atât, primar al oraşului Beregovo în perioada 2006-2012 a fost liderul  PDMU – Gajdos István.


Categorii

1. DIVERSE, Gazele de sist, Kosovo, Serbia, Rusia, SUA versus Rusia, Ucraina, Ungaria, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE), Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

4 Commentarii la “DIPLOMATIA NOULUI RAZBOI RECE. Intalnire OBAMA – PUTIN: “Gheata nu a fost sparta nici macar la mal” (VIDEO)/ Porosenko, noul presedinte al Ucrainei, NERECUNOSCUT de Kremlin: “CRIMEEA ESTE SI VA RAMANE UCRAINEANA”/ Conflict intre UCRAINA si UNGARIA? Autonomia teritoriala – marul discordiei

  1. conflicte e musai sa se iste pentru ca aici se impusca doi iepuri dintrun foc, 1 vanzarea de armament ca vorba ceea acesta trebuie sa infloreasca si nu in ultimul rind decimarea populatiei planetei , ca doar asta e miza principala

  2. Pingback: UCRAINA TAIATA CU VRAJBA [video] – reportaj In Premiera despre razboiul fratricid de langa Romania/ Porosenko vrea sa puna capat CONFRUNTARILOR din EST in aceasta saptamana/ MOLDOVA – amenintata din nou de RUSIA si TRANSNISTRIA pentru Acordul
  3. Pingback: ZELENSKI, actor de comedie, castiga zdrobitor alegerile in UCRAINA in fata lui Porosenko/ "UKRAINIAN COLLUSION" la orizont?
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare