27 de ONG-uri cer, printr-o scrisoare deschisa, primului-ministru Cioloș, MASURI URGENTE DE RESTRICTIONARE A CUMPARARII PAMANTURILOR DE CATRE STRAINI: “Asistăm la cronica unei morți anunțate: dispariția țăranului român și a agriculturii tradiționale”. Acesta e ADEVARATUL ATENTAT LA SIGURANTA NATIONALA!
Cititi si:
- SCRISOARE DESCHISĂ PRIMULUI-MINISTRU DACIAN CIOLOŞ DE ZIUA NAŢIONALĂ – semnal de alarmă al irlandezului din România, Peter Hurley: ŢĂRANII ROMÂNI SUNT ABANDONAŢI ÎN FAVOAREA MARELUI AGRO-“BUSINESS”! “Esenţa României izvorăşte din zona rurală!”
- ROMANIA SI ACAPARAREA TERENURILOR AGRICOLE DE STRAINI: “scenariu pentru un dezastru perfect.” CORPORATIILE FINANCIARE achizitioneaza pamanturile prin coruptie, folosind inclusiv INFRACTORI pentru INTIMIDAREA TARANILOR SARACI
- SFARSITUL TARANULUI ROMAN prin distrugerea micii proprietati agricole. Cum se pune la cale, in forme mascate, EXPROPRIEREA TARANILOR in favoarea MARILOR LATIFUNDIARI (I)
- NEOIOBAGIE IN SECOLUL XXI (II). Plus: in Vest, pamantul arabil este chestiune de SECURITATE NATIONALA. La noi, 1 milion de hectare sunt deja instrainate (Reportaj video – “IN PREMIERA”)
- APOCALIPSA PADURILOR ROMANESTI/ O chestiune ce tine de securitatea nationala: CUI VA APARTINE PAMANTUL ROMANIEI?
- “ROMÂNIA SUB ASEDIU” – disparitia Romaniei prin VANZAREA PAMANTURILOR si PADURILOR (reportaj video “In Premiera”): “E un mare pericol! Ne pierdem incet teritoriul tarii!”
- Ilie Serbanescu despre “DRAMATICA EXPROPRIERE A SARACILOR DE LA PERIFERIE”. Semnificatia liberalizarii vanzarii de terenuri agricole: “SFARSITUL TARII”, “DEFINITIVA RUPERE DE GLIE A ROMANULUI”
- ROMANIA ISI VINDE SI SUVERANITATEA ALIMENTARA. De la 1 ianuarie: ELIMINAREA ORICAREI RESTRICTII PENTRU STRAINII CE VOR SA CUMPERE TERENURI AGRICOLE
- OBIECTIV: LICHIDAREA CAPITALULUI ROMÂNESC. Studiu de caz: PRODUCATORII AUTOHTONI DE LAPTE SI LACTATE. Declaratiile iresponsabile si balbaielile incredibile ale MINISTRULUI AGRICULTURII. Pentru cine lucreaza si care e misiunea tehnocratilor lui Cioloş? (VIDEO)
27 de ONG-uri au redactat o scrisoare deschisă adresată primului ministru Dacian Cioloș, în care solicită găsirea unei soluții pentru problema acaparării pământurilor de către străini și schimbarea legislației în domeniu, informează Rostonline.
Organizațiile afirmă, în debutul scrisorii, că România este singura țară europeană în care autoritățile nu au luat măsuri legislative de protejare a terenurilor agricole, de a impune restricții legate de cumpărarea terenurilor de către străini, după aderarea la Uniunea Europeană, acest lucru ducând la dispariția ca entitate a țăranului român și a agriculturii tradiționale.
De asemenea ONG-urile citează date din diverse surse, ce arată că în prezent, 10% din suprafața agricolă este deținută de investitori din afara UE, 30% este în posesia investitorilor din UE iar mai multe milioane de hectare de păduri aflate în proprietatea străinilor. Aceste cifre sunt foarte mari în comparație cu alte țări precum Slovacia unde cetățenii străini dețin 1%, Republica Cehă unde procentul este de 2,1 %, Lituania unde străinii dețin doar 0,5% din total sau Letonia unde avem 2%.
În acest context, premierului i se cere luarea unor măsuri de urgență, având în vedere că țările din jurul României au luat deja măsuri de protecție iar acapararea terenurilor agricole de către străini este un subiect de securitate națională.
În continuarea scrisorii se arată efectele devastatoare pe care acest fenomen le poate avea în cazul în care nu se iau măsuri, efecte ce vor afecta țăranii românii, atât social cât și economic, mediul prin degradarea solului dar și securitatea națională deoarece suveranitatea alimentară și, pe termen lung, chiar securitatea alimentară este pusă în pericol.
Mai jos redăm întregul text al scrisorii deschise:
Domnului Prim-Ministru al României, Dacian Cioloș
Ne facem purtătorii de mesaj ai bunicilor și părinților noștri, cei care nu mai au puterea să-și apere pământurile și își abandonează menirea și rostul milenar, vânzându-și pământul și devenind spectatorii unui mod de viață străin și invaziv, cu consecințe extrem de grave pe termen lung.În numele lor, vă rugăm să abordați, în regim de urgență, problema acaparării pământurilor de către străini și să inițiați schimbarea legislației în domeniu. România este singura țară europeană în care autoritățile nu au luat măsuri legislative de protejare a terenurilor agricole, de a impune restricții legate de cumpărarea terenurilor de către străini, după aderarea la Uniunea Europeană, astfel încât asistăm la cronica unei morți anunțate: dispariția ca entitate a țăranului român și a agriculturii tradiționale.
Dintr-un studiu efectuat anul trecut de Transnational Institute pentru Parlamentul European, aflăm că nu există în România informații statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agricole, dar, conform datelor din diverse surse, în prezent, 10% din suprafața agricolă este deținută de investitori din afara UE, iar până la 30% este în posesia investitorilor din UE. La această suprafață se adaugă mai multe milioane de hectare de păduri aflate în proprietatea străinilor. Prin comparație cu fostele țări din lagărul socialist și cu Țările Baltice, în Slovacia cetățenii străini dețin 1%, în Republica Cehă 2,1 %, în Lituania 0,5% din total, în Letonia 2%. Conform studiului menționat, acapararea de terenuri în UE se concentrează în statele membre din Est, România fiind prima țintă a investitorilor.
Consecințele pe termen lung ale achizițiilor de terenuri agricole sunt de o gravitate extremă. În timp ce alte țări iau măsuri stricte de protejare a terenurilor agricole împotriva fenomenului de „landgrabbing” și consideră acapararea terenurilor agricole de către străini ca fiind subiect de securitate națională, autoritățile române până acum nu au luat nicio măsură, prevalându-se de Tratatul de aderare.
Măsurile se impun a fi luate de urgență, având în vedere mai mulți factori: țările din jurul României au luat măsuri de protecție. Bulgaria a impus interdicția de a vinde terenuri agricole către străini până în 2020; Parlamentul ucrainean a decis, în noiembrie 2012, prelungirea interdicției existente încă din 1996, asupra vânzării terenurilor agricole, până la 1 ianuarie 2016; în Ungaria, legislația prevede că persoanele implicate în vânzarea de terenuri către străini să facă închisoare de până la 5 ani, iar legea adoptată recent interzice tranzacțiile imobiliare cu pământuri ce au o suprafață mai mare de un hectar. În Estonia, doar cetățenii estonieni pot cumpăra teren. Toate acestea fac ca interesul pentru terenurile agricole ale României să fie uriaș. În această „vânătoare” de terenuri, țăranul român nu are nici o șansă să reziste în fața actorilor de pe piața tranzacțiilor.
Sărăcit de politicile europene (subvențiile ajung, în final, tot la marii exploatatori ai terenurilor – 1,1% din beneficiari au primit 51,7% din subvenții), de diferențele în distribuirea plăților directe (în România se acordă, teoretic, 191 EUR/ha, în timp ce în alte țări subvențiile sunt de câteva ori mai mari, ajungând până la 600 EUR în Malta), sufocați de politicile naționale și de cele bancare, favorabile marilor investitori (economistul șef al BNR, dl. Valentin Lazea: „Noi avem interesul să-i scoatem din agricultură pe agricultorii de subzistență, pe cei care sunt mici.”), mica gospodărie țărănească este pe cale de dispariție, iar țara noastră, deși are cele mai fertile terenuri agricole, a ajuns să importe cea mai mare parte a hranei. În România, cifrele INS indică faptul că, între 2002 – 2010, au dispărut 150.000 de ferme mici, în timp ce procentul marilor ferme a crescut cu 3%.
Marele economist Virgil Madgearu demonstra în lucrările sale că protejarea și răspândirea micii gospodării țărănești „va întreține o populație densă, va intensifica producția agricolă și va alcătui pentru producția industrială a țării o piață internă, capabilă să consume stocuri mari de mărfuri” și că „regimul de proprietate și de muncă țărănească poate deveni punctul de plecare al dezvoltării unei industrii naționale. […] Cu cât va fi mai răspândită gospodăria țărănească mică, cu atât va dispărea mai repede și mai complet cauza emigrării”.
Impactul pe termen lung pe care îl are fenomenul acaparării pământurilor de către străini este uriaș, atât la nivel economic, cât și social. Iată câteva dintre efectele negative pe care le are permiterea vânzării de terenuri cetățenilor străini sau companiilor străine:
Economic: țăranii fără pământ, fără posibilitatea de a se întreține, devin o povară în plus pentru bugetul de stat, îngroșând rândurile asistaților social.Social: țăranii, odată cu vânzarea pământului, își pierd însuși rostul lor. Chiar termenul de „țăran” vine din latinescul „terra” – țară-țăran. Un țăran fără pământ este un non-sens. Dezrădăcinați, țăranii români devin emigranții care culeg roadele pământurilor altora. Astfel, ni se golesc satele, iar cei rămași intră în categoria asistaților social.
Totodată, acapararea de terenuri agricole duce la înlocuirea modelului tradițional al agriculturii familiale cu mari întreprinderi agricole de tip corporatist, nespecifice pentru continentul european. Noile mari întreprinderi agricole nu oferă decât foarte puține locuri de muncă: Emiliana West Rom, care acționează în vestul țării, asigură locuri de munca pentru doar 99 de oameni, având o suprafață de 11.000 ha, iar Transavia, din jud. Cluj, care deține 12.000 ha teren, a generat un număr extrem de redus de locuri de muncă. Corelația dintre fenomenul acaparării terenurilor și creșterea sărăciei în mediul rural este dovedită.
Mediu: degradarea solului și a mediului prin practicarea agriculturii intensive, consumatoare de produse agrochimice, în locul agriculturii familiale bazate pe practicile agricole sănătoase. În țările care au trecut prin experiența agriculturii industrializate, efectele s-au concretizat în distrugerea, aridizarea și deșertificarea terenurilor, reabilitate cu costuri uriașe, suportate de toți cetățenii. Pe termen mediu și lung, micile proprietăți și-au dovedit productivitatea incomparabil mai ridicată, prin faptul că necesită investiții mai mici și nu afectează mediul.
Securitate: este pusă în pericol suveranitatea alimentară și, pe termen lung, chiar securitatea alimentară. În contextul în care terenurile sunt exploatate de mari corporații care exportă produsele, în care actorii implicați în procesul de acaparare sunt din zone din ce în ce mai diverse, fiind din ce în ce mai mult vorba de fonduri de investiții, bănci, care cumpără terenuri doar pentru speculații financiare, iar terenurile agricole din țara noastră, care, teoretic ar putea hrăni 80 de milioane de oameni, nu reușesc să mai hrănească nici măcar cele 19 mil. de oameni care trăiesc în România, țara noastră importând 80% din alimente.
Micii fermieri sunt obligați să reducă prețurile, fiind excluși, treptat, de pe piață. De asemenea, „problema acaparării terenurilor nu este doar cine deține terenurile și cum sunt distribuite, dar și cum sunt ele întrebuințate”, destinația lor finală fiind determinată de marjele de profit.
Efectele apariției marilor întreprinderi agricole de tip corporatist sunt cu atât mai grave cu cât schimbările pe care le determină sunt ireversibile.
Toate aceste efecte negative, coroborate cu starea de fapt detaliată în cadrul acestei scrisori, demonstrează că permiterea vânzării de terenuri cetățenilor străini sau companiilor străine nu protejează interesul național nici față de activitatea economică, nici față de exploatarea resurselor naturale. Această situație reprezintă o încălcare a Art. 135, alin.2 din Constituția României, care stipulează: „Statul trebuie să asigure protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, respectiv protejarea intereselor naționale în activitatea economică și exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național.”
Cu toate că agricultura a fost declarată, de către toate guvernele precedente, drept „prioritate zero”, situația țăranilor români și a satelor este din ce în ce mai dramatică. Politicienii de până acum au ignorat faptul că „Micii fermieri constituie coloana vertebrală a agriculturii europene și sunt benefici pentru Europa în multe feluri: consolidează securitatea alimentară, producând din abundență o hrană sănătoasă și de origine cunoscută; contribuie la suveranitatea alimentară, prin crearea unor piețe locale bazate pe lanțuri alimentare scurte producător-consumator și care reduc dependența de piețele globale și vulnerabilitatea la șocurile produse de variația prețurilor; protejează mediul și biodiversitatea locală, prin practicarea unei forme de agricultură neconvențională și diversificată (care utilizează substanțe chimice în cantitate mai redusă și se bazează pe ciclurile naturale de regenerare); în fine, conferă dinamism zonelor rurale, prin crearea de locuri de muncă și contribuie la viața comunității rurale bazate pe cultură și tradiții alimentare locale.” (Comitetul Economic și Social European, 2015)
Nutrim speranța că un guvern tehnocrat, condus de un Prim-Ministru având strânse legături cu agricultura, va lua de urgență măsurile necesare pentru a stopa fenomenul înstrăinării pământurilor.
Așa cum alte state membre UE au găsit benefic să adopte o legislație, la nivel național, care face ca vânzarea de terenuri agricole către străini să fie cvasi-imposibilă, în același mod poate și țara noastră să reglementeze, la nivel național, tranzacțiile terenurilor agricole, dacă există voință decizională. Pământul este cea mai valoroasă resursă pe care o mai avem, ca țară.
În contextul:
– creșterii demografice la nivel mondial, nevoia de hrană va fi din ce în ce mai acută în următoarele decenii[10]
– tendinței crescânde a transferului industriei către țări/continente unde mâna de lucru este mult mai ieftină ca aceea a României, exploatarea agricolă a terenurilor va avea din ce în ce mai multă importanță. De aceea, păstrarea terenurilor în proprietatea cetățenilor români devine, mai mult ca oricând, o necesitate strategică. Iar continuarea permiterii înstrăinării terenurilor și neimpunerea niciunei restricții la nivel național, aduce atingere siguranței naționale și a interesului național a cărui protejare este impusă de Articolul 135, alin.2 din Constituția României. În paralel, odată cu pierderea pământului, ne pierdem, ireversibil, suveranitatea.Vă solicităm, așadar, să luați de urgență masuri de reglementare strictă a tranzacțiilor cu terenuri, care să aibă ca efect sprijinirea agricultorilor români și a micilor gospodării și protejarea interesului național.
Semnatari :
Agora for LifeAsociația Grupul de Intervenție CivicăAsociația Creștem România ÎmpreunăAgent GreenAsociația Speologică ExploratoriiNew Environmentalist – UKCanada Save RoșiaRomanian Activists Worldwide (Raw)RomBelAsociația RostTERRA Mileniul IIIAsociația BiosilvaAsociația AportTerra NaturalisAsociația Dați-mi România ÎnapoiAsociația Mișcarea pentru Implicare CivicăRFE – România Fără EiAsociația pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă ALUTUSAteliere Fără FrontiereAsociația ANTIQVARezistența PungeștiAsociația REPER 21Asociația Salvați Dunărea si Delta ( SDD)AsociațiaEcopolisAsociația CORFOOAsociația Ecologică Turism verdeAsociația 2 Celsius
Legaturi:
- Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, promite SPRIJINIREA PRODUCATORULUI ROMÂN. Declaratii surprinzatoare despre produsele ieftine care OTRAVESC POPULATIA SI OMOARA PRODUCATORII INTERNI (Video). Vom vedea si politici conforme acestor declaratii?
- Semnal de alarma al preotilor din Botosani cu privire la imbatranirea populatiei: “SUNT SATE IN CARE NU S-A FACUT NICIUN BOTEZ, NICIO CUNUNIE DE ANI DE ZILE. IN SCURT TIMP, SATUL VA PIERI”
***
- Reportaj Le Monde Diplomatique: Agentii europenizarii vor SFARSITUL AGRICULTURII DE SUBZISTENTA DIN ROMANIA
- Trilateralii de la BNR au agenda: DISTRUGEREA AGRICULTURII DE SUBZISTENTA
- Uniunea Europeana IMPOTRIVA MICULUI PRODUCATOR AGRICOL. Seminte doar de la CORPORATII/ Micii crescatori de animale, sufocati de impozite, avize, certificate si …CARDURI ELECTRONICE de acces in piata
- POLITICA AGRICOLA SAU EUTANASIEREA GOSPODARIILOR TARANESTI?
- Willy Schuster, liderul rezistentei taranesti anti-prospectiuni de la Mosna, despre TERORIZAREA PSIHICA A TARANILOR, CAPITALISM, SPOLIATORII DE PAMANTURI, MONSANTO… dar si despre cooperatie si agricultura alternativa
- O idee despre cum am putea SUBZISTA pe timp de CRIZA
- NEOIOBAGIE: cateva mari exploatatii detin 44% din TERENUL ARABIL, instrainarea pamantului este in crestere
- SUPERMARKETURILE devin tot mai dominante pe piata interna, OCOLIND PRODUSELE AGRICOLE ROMANESTI
- Cum a disparut ROSIA ROMANEASCA din piete din cauza IMPORTURILOR si intermediarilor
- Romania, EL DORADO al AGRICULTORILOR… europeni
- MISCAREA CARTOFULUI in Romania: de pe camp in depozit si din depozit, la GUNOI. IMPORTURILE, in schimb, CRESC…
- Efectele recoltei bogate din 2011: record la… IMPORTURI de produse agro-alimentare!
- RADIOGRAFIA UNUI MURIBUND: agricultura romaneasca si “STRATEGIA” SUBDEZVOLTARII. Pierdem pamantul, vitele si OAMENII
- ROMANIA, pe PRIMUL LOC intre tarile din Europa care AU CEDAT pamantul agricol (MULT SUBEVALUAT!) in MAINILE STRAINILOR
- (VIDEO) Romania, te iubesc: TARANUL ROMAN, bataia de joc a INTERMEDIARILOR, BANCILOR, UE SI IMPORTATORILOR
- Fermierii anunta DEZASTRU IN AGRICULTURA si denunta DISCRIMINAREA COMISIEI EUROPENE fata de agricultorii TARILOR RASARITENE
- Taxe sufocante pentru micii producatori din agricultura?
- Bataia de joc din agricultura: PRODUCTIE-RECORD DE CARTOFI, DAR IMPORTAM IN CONTINUARE!
- BIG BROTHER PENTRU FERMIERI! Uniunea Europeana va supraveghea cu DRONE si din SATELIT fermierii subventionati
- Am primit pe mail: INVAZIA SUPERMARKETURILOR SI DISTRUGEREA SISTEMATICA A AGRICULTURII ROMANESTI. Culmea nepasarii: avem productie record de legume, dar importam!
Zilele trecute ascultam un interviu cu Florin Zamfirescu despre o lege destul de bizara a Ministerul Agriculturii, din 2015, pv subventiile pt pasuni, transformarea asociatiilor de proprietari in cooperative agricole si miza celor 6-7 miliarde de euro subventii pt pasuni si viitorii noi proprietari: de-o parte cel ce va incasa subventia, de cealalta parte proprietarul de animale.
https://www.youtube.com/watch?v=DRsp4QYmXN8
Tradatori dezinteresati de oameni, fara nici o constiinta, cum pot lasa sa fie luat pamantul.
Ar putea fi date utilaje taranilor, indemnati sa se asocieze formandu-se grupuri mai mari pt a primi un utilaj folositor tuturor. Nu se vrea asta, nici un partid nu are aceasta intentie.
Speram intr-o revolutie, sau ajungerea la putere a unora care tin cu noi, care sa alunge pe acesti profitori straini, care nu ar fi avut ce sa caute aici, cei care conduc acum nu au nici o intentie de a ne apara. Se pot da banii inapoi acelor straini si o dobanda, iar pamantul sa fie lucrat de romani si urmasii lor. Ce o sa gaseasca copii lor peste un timp. Colo un gard, incoace alt gard si atentionari ca e proprietate privata. Sa nu fie.