Acordul de liber-schimb SUA-Uniunea Europeana: ATACUL FRONTAL AL CORPORATIILOR IMPOTRIVA DEMOCRATIEI SI A SUVERANITATII NATIONALE

MORALISTII EUROATLANTICI AI “STATULUI DE DREPT” PREGATESC PRIVATIZAREA CORPORATISTA A SISTEMULUI DE JUSTITIE

sursa imagine

• The Guardian: This transatlantic trade deal is a full-frontal assault on democracy/ Acordul comercial transatlantic – atac frontal la adresa democratiei

Bruxelles tace asupra tratatului care va lasa companiile rapace sa submineze legile, drepturile si suveranitatea nationala.

Va amintiti referendumul despre crearea unei piete unice impreuna cu Statele Unite? Stiti, acela in care eram intrebati daca marile corporatii ar trebui sa aiba puterea sa doboare legile locale? Nu? Nici eu. Si totusi, ieri mi-am petrecut 10 minute cautandu-mi ceasul, pana sa-mi dau seama ca il purtam deja. Uitarea referendumului este un alt semn al imbatranirii. Caci cu siguranta a exista unul, nu-i asa? Dupa toata agonia cu privire la ramanerea sau iesirea din Uniunea Europeana, guvernul cu siguranta nu ar ceda suveranitatea unui organism obscur, nedemocratic fara sa ne consulte in prealabil. Nu-i asa?

Scopul Parteneriatului Transatlantic de Comert si Investitii (Transatlantic Trade and Investment Partnership) este acela de a inlatura diferentele de reglementare dintre Statele Unite si UE. Am mai vorbit despre aceasta acum cateva saptamani. Insa am uitat sa precizez cea mai importanta problema: remarcabila abilitate pe care o vor primi marile afaceri de a da in judecata guvernele care incearca sa-si apere cetatenii. Va permite unui corp secret de avocati corporatisti sa treaca peste dorinta parlamentului si sa ne distruga protectiile legale. Si totusi aparatorii suveranitatii noastre nu spun nimic.

Mecanismul prin care se va ajunge aici este cunoscut sub numele de solutionare a litigiilor dintre investitori si stat. Este deja folosit in multe parti ale lumii pentru a distruge reglementarile care ii protejeaza pe cetateni.

Guvernul australian, dupa dezbateri masive in si in afara parlamentului, a decis ca tigarile ar trebui vandute in pachete simple, marcate doar cu avertismentele socante de sanatate. Decizia a fost validata de Curtea Suprema australiana. Insa, folosindu-se de un acord comercial dintre Australia si Hong Kong, producatorul de tutun Philip Morris a cerut unui tribunal international sa i se plateasca o suma vasta drept despagubire pentru pierderea a ceea ce el numeste “proprietate intelectuala”.

In timpul crizei financiare, ca raspuns la furia publicului cu privire la cresterea impozitelor, Argentina a impus inghetarea costurilor populatiei la energie si apa. A fost data in judecata de companiile internationale de utilitati a caror facturi mari determinasera guvernul sa intervina. Pentru aceasta si pentru alte “crime” similare, guvernul a fost fortat sa plateasca mai mult de un miliard de dolari. In El Salvador, comunitatile locale au reusit cu costuri uriase (trei militanti au fost ucisi) sa convinga guvernul sa refuze aprobarea unei mari mine de aur care ameninta sa le contamineze sursele de apa. O victorie a democratiei? Nu pentru lung timp. Compania canadiana care dorea sa deschida mina da acum in judecata El Salvador pentru 315 milioane de dolari – pentru pierderea profiturilor pe care le anticipase.

In Canada, tribunalele au revocat doua brevete detinute de compania farmaceutica americana Eli Lilly, deoarece producatorul nu venise cu suficiente dovezi asupra efectului benefic pe care il revendica. Eli Lilly da acum in judecata guvernul canadian pentru 500 de milioane de dolari, cerand totodata modificarea legii brevetelor.

Aceste companii (impreuna cu alte cateva sute) se folosesc de regulile mecanismului de solutionare a litigiilor dintre investitori si stat, semnat de statele pe care le dau in judecata. Regulile sunt impuse de organisme carora le lipsesc oricare din masurile de reglementare la care ne asteptam din partea tribunalelor noastre. Audierile sunt tinute in secret. Judecatorii sunt avocati corporatisti, multi dintre ei lucrand pentru companii similare celor audiate. Cetatenii si comunitatile afectate de deciziile lor nu au niciun statut juridic. Nu au drept la apel.

Nu ma credeti? Uitati ce spune unul dintre acesti judecatori despre munca lui:

“Cand ma trezesc noaptea si ma gandesc la arbitraj, nu inceteaza niciodata a ma uimi ca statele suverane au acceptat arbitrajul investitiilor… Trei indivizi privati au puterea de a revizui, fara nicio restrictie sau procedura de apel, toate actiunile guvernului, toate deciziile tribunalelor, toate legile si reglementarile emise de parlament.”

Nu exista drepturi corespondente pentru cetateni. Nu putem folosi aceste tribunale pentru a cere protectie mai buna impotriva lacomiei corporatiste. Dupa cum spune Centrul pentru Democratie, acesta este “un sistem de justitie privatizat pentru corporatiile globale”.

Chiar daca aceste procese nu vor avea castig de cauza, ele pot exercita un puternic efect de revigorare a legislatiei. Dupa cum remarca un oficial guvernamental canadian, cu privire la regulile introduse de Acordul Nord American de Comert Liber:

“Am vazut scrisori din partea firmelor de avocatura din New York si Washington ori de cate ori s-a adoptat vreo propunere sau reglementare de mediu in ultimii 5 ani. Cu privire la chimicalele folosite in dry cleaning, la farmaceutice, la pesticide, la legea brevetelor. Practic, au fost vizate toate noile initiative si majoritatea dintre ele nu au mai vazut lumina zilei.”

Democratia este imposibila in aceste circumstante.

Acesta este sistemul caruia vom fi supusi daca va lua fiinta acest acord. Statele Unite si Comisia Europeana, ambele capturate de insesi corporatiile pe care ar trebui sa le reglementeze, fac presiuni ca mecanismul de solutionare a litigiilor sa fie inclus in acord.

Comisia isi justifica aceasta politica sustinand ca tribunalele locale nu ofera corporatiilor suficienta protectie, acestea putand fi “partinitoare sau lipsite de independenta”. Despre care tribunale e vorba? Cele americane? Cele ale statelor membre? Nu se precizeaza. De fapt, nu ni se prezinta nici macar un exemplu concret care sa demonstreze nevoia pentru un sistem nou, extrajudiciar. Si acesta este intocmai motivul pentru care corporatiile vor sa le evite: tribunalele noastre nu sunt nici partinitoare, nici lipsite de independenta. Comisia Europeana doreste inlocuirea tribunalelor deschise, suverane si care pot fi trase la raspundere cu un sistem inchis, corupt, plin de conflicte de interese si cu puteri arbitrare.

Regulile stat – investitor ar putea fi folosite pentru nimicirea oricarei incercari de a salva Serviciul National de Sanatate de controlul corporatist, de a re-reglementa bancile, de a taia din lacomia companiilor energetice, de a renationaliza caile ferate, de a lasa combustibilii fosili in pamant. Aceste reguli omoara alternativele democratice. Scot in afara legii politica de stanga.

Acesta este motivul pentru care nu a existat nicio incercare din partea guvernului britanic de a informa cetatenii cu privire la acest atac monstruos asupra democratiei, ce sa mai vorbim de consultarea acestora. Din acest motiv Conservatorii, de obicei foarte radicali in privinta suveranitatii, tac. Treziti-va, oameni buni, suntem inselati!

traducere pentru razbointrucuvant de B.D.

• Hotnews: S-au reluat negocierile pentru acordul de liber-schimb SUA-UE. Pe agenda rundei actuale, serviciile, investitiile, energia dar probleme de reglementare

Europenii si americanii au reluat luni, la Bruxelles, discutiile in vederea crearii unui vast acord de liber-schimb (Transatlantic Trade and Investment Partnership, TTIP), un proces care a fost intrerupt de criza bugetara din Statele Unite dar si de izbucnirea scandalului spionajului american, scrie AFP.

Discutiile se vor derula pana vineri, data la care sefii negociatorilor europeni si americani, Ignacio Garcia-Bercero si Dan Mullaney, vor organiza o conferinta de presa. Aceasta a doua runda de discutii ar fi trebuit initial sa aiba loc la jumatatea lunii octombrie, dar inchiderea partiala a administratiei americane a constrans cele doua parti sa o amane.

Intre timp, a reizbucnit scandalul spionajului american practicat in strainatate de Agentia Nationala de Securitate (NSA) si mai multe voci europene au cerut suspendarea negocierilor, respinsa insa de liderii europeni.

Aceasta negociere “este cu adevarat o chestiune distincta”, pledase saptamana trecuta secretarul american de Stat John Kerry. Ea “nu ar trebui sa fie confundata cu toate celelalte chestiuni legitime care ar putea sa fie ridicate, legate de NSA si de alte activitati”, a insistat acesta.

“Chestiunea spionajului nu este un lucru pe care il vom evoca in cadrul negocierilor (comerciale) dar exista chestiuni de incredere care au fost evocate”, a recunoscut o sursa europeana apropiata negocierilor.

In acest context, europenii nu doresc niciun compromis in ceea ce priveste normele de protectie a datelor personale, chiar daca sunt pregatite sa discute de un transfer de informatii. “Este o linie rosie“, a spus sursa citata.

Europenii se tem ca aceste date ar putea fi folosite in scopuri comerciale de gigantii americani ai internetului. Aceasta chestiune “ar putea foarte usor sa faca sa deraieze” discutiile, a avertizat recent comisarul european insarcinat cu Justitia, Viviane Reding, intr-o vizita la Washington.

Discutiile din aceasta saptamana ar urma sa fie centrate pe chestiuni diverse precum serviciile, investitiile, energia dar probleme de reglementare. Obiectivul este de a supune aprobarii liderilor politici, la inceputul anului viitor, un prim set de propuneri.

Cele doua parti vizeaza “o recunoastere reciproca” a sistemelor de reglementare in mai multe sectoare-cheie precum industria auto, sectoarele sanitar si fitosanitar sau serviciile financiare, pe care Washington le va apara cu fermitate.

Aceasta in conditiile in care absenta convergentei in materie de securitate si performanta a automobilelor se traduce printr-un supracost de circa 20% pentru masini, a explicat, ca exemplu, un negociator european sub acoperirea anonimatului.

De cealalta parte a Atlanticului, temerile sunt legate de faptul ca un acord ar putea slabi regulile si normele aflate in vigoare in prezent. Discutii ar putea sa apara in ceea ce priveste agricultura si organismele modificate genetic, cultivate la scara extinsa in SUA dar strict reglementate in UE.

In perioada imediat urmatoare, “incercam sa identificam sectoarele unde discutiile pot avansa“, a precizat o sursa comunitara.Comisia Europeana, care negociaza in numele statelor, spera ca acordul de liber-schimb incheiat la jumatatea lui octombrie cu Canada sa serveasca drept model in noua negociere.

Dupa peste patru ani de discutii, europenii si canadienii au reusit sa ajunga la un acord si sa rezolve mai multe chestiuni spinoase in domeniul agriculturii, precum deschiderea pietei europene pentru carnea de vita canadiana. 
O a treia runda de discutii este prevazuta la jumatatea lui decembrie, la Washington.