CATEVA NOTE DUPA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE. Spasmele “reformistilor” autohtoni si efectele DIVERSIUNII LGBT din Franta si Marea Britanie. Observatii despre CANDIDATURA LUI IULIAN CAPSALI
1. Delirul “eurofililor” autohtoni. Absolut grotesca si de nevindecat reactia unor “lideri de opinie” fata de rezultatele de la alegerile europarlamentare de ieri. Un crucisator dirijat care actioneaza la ordin considera ca poporul a votat majoritar cu alianta de la putere din Romania din cauza de “servilism”, un altul care frizeaza fascismul social si biologic (crezand in superioritatea biologica a bogatilor fata de saraci) isi blestema zilele ca este “condamnat la locul de nastere”, majoritatea inalta vaiere prelungi si neconsolate despre cum dau romanii tara pe mana coruptilor, altii se agita frenetic si fanfaronard chemand la cruciade impotriva “feudalismului rosu“.
Este grotesc faptul ca niste oameni care urasc societatea in care traiesc, dispretuiesc oamenii alaturi de care traiesc, care se cred destepti, frumosi si indreptatiti sa fie “elite”, adica sa traiasca parazitar din ce produce poporul “inferior”, se asteapta, totodata, sa fie adulati, apreciati si… votati de catre aceeasi societate care “nu-i merita”. Abia atunci am avea un dezastru social, cand astfel de oameni, anti-sociali si anti-romani, ar fi votati si aprobati in mod masochist de societate. Ce se intampla, din punct de vedere al validarii social-electorale, este un lucru pana la urma firesc, de asteptat: corpul social cauta un echilibru fata de falanga celor care sunt pusi pe rupere si intimidare (adica pe o agenda agresiva in termeni de politici publice si in termeni ideologici) si, oricum voteaza dupa cu totul alte criterii decat cele ale “reformarii”, “modernizarii”, “europenizarii”.
Cei care isi revendica statutul de euro-atlantici “fermi” au un discurs absolut gaunos, artificial, fortat. Mincinos si gaunos este si discursul oportunisto-patriotard-de-ultima-ora al PSD, insa “reformistii” nu doar mint, ei reproduc o frazeologie stridenta, atat pentru ca e formulata isterico-retoric (cu emfaza, cu virulenta), cat si pentru ca nu cred nicio iota din ea si e si rupta de orice fel de asteptare in societate.
O asemenea ruptura nu este doar fata de societate, ci si fata de realitate. “Elita” se inchide tot mai mult in cercul stramt al privilegiatilor, consolandu-se cu serviciile secrete si, la mari ocazii, plangand pe umarul cate unui Biden venit la Bucuresti.
LATER EDIT: Totusi, se simte un vant nou chiar si in zona ”dreptei”. O repliere strategica, un inceput de reorientare, de cerere de renuntare la discursul paternalist-agresiv practicat de Traian Basescu, cu atat mai strident cu cat defileaza cu Elena Udrea in frunte, o critica a identitatii ”reformiste” si ”modernizatoare”, la unii chiar si o admiratie fata de modelul reprezentant de independentul Mircea Diaconu. A se citi, in acest sens, opiniile urmatoare:
- Barbu Mateescu/ Blogary: Ultima batalie a reformismului
- Dan Tapalaga/ Hotnews: Cateva observatii despre victoria PSD si infrangerea dreptei
- Catalin Tolontan: Nu ne mai certați!
6% înseamnă eșecul unui fel de a te raporta la cei din jurul tău.
Din 2010 și pînă azi, am aflat de la Traian Băsescu numai că sîntem grași, mulți, leneși și că ”trebuie”. Trebuie să suportăm, trebuie să înțelegem, trebuie să luptăm. Acum cîteva zile ”România trebuia să înțeleagă că trebuie ca resursele de apărare să fie alocate”. Chiar cînd trebuie, apare un trebuie în plus! Ca să ne intre în cap.
Duminică 25 mai 2014, în ziua alegerilor, președintele ne-a anunțat că ”românii trebuie să vină la vot”. Nu discut ideea, ci acest imperativ epuizant, această mobilizare nesfîrșită pentru care nimeni nu mai are energie. Sau, dacă ar avea rezerve, nu mai are chef, s-o spunem pe aia dreaptă!
Cînd, ca politician de dreapta, înlocuiești piața cu gașca și meritul cu Elena Udrea, nu-i mai certa pe oamenii de dreapta că nu vin la vot! Și, în general, nu mai certa pe nimeni!
Sigur că, după o expresie inspirată a Angelei Merkel, ”o țară care cere puțin de la cetățenii săi nu poate evolua”. Dar nici o țară care cere mereu și, mai ales, cere strident, fără o minimă compasiune și respect pentru ce face mai apoi cu resursele pe care le cere, nu are cine știe ce trecere din partea cetățenilor săi.
Alina Mungiu observa încă de acum 4 ani tonul agresiv al celebrei conferințe de presă cînd s-au tăiat nivelator salariile, halal măsură de dreapta să razi fără nici un criteriu costul performanței!, și scria că ”președintele Băsescu ne ceartă pentru că sîntem prost guvernați!”. De atunci, tot într-o ceartă o ducem.
Să dojenești mereu, să te cerți cu toată lumea, ăsta e un stil agresivo-paternalist care nu mai funcționează în condițiile noii lumi. Nimeni nu e atît de mare încît să fie dirigintele etern. Nici google, simbolul puterii și a alegerii în lumea de azi, nu ceartă. Servește, educă, distrează, conduce, ne ia banii, dar nu-și ceartă clienții. De ce ar fi cetățenii mai prost tratați decît clienții?
Lumea s-a schimbat, vin noi generații care nu-și mai plasează centrul aprobării în afara lor. Noi, ”decrețeii”, sîntem probabil ultimii români crescuți în cultul unei discipline de multe ori aliniantă și într-un spirit de sacrificiu care ne plasează în pretenția caraghioasă a unor salvatori de care nimeni n-are nevoie.
Nu mai ține să conduci oamenii cu cearta, cu reproșul permanent, cu ideea că poți crăpa cu barda un partid de dreapta și să ceri apoi unitate, că poate n-a băgat nimeni de seamă. Se termină o epocă. Iar cei care cred că totul se rezolvă mediatic să se mai gîndească un pic.
Dreapta n-a pierdut că n-are televziuni, are cel puțin două, B1 și Realitatea! A pierdut pentru că, atunci cînd a fost la guvernare, nu a făcut suficient pentru oameni. Nu să le dea, ci să le prețuiască meritul! Goana asta pentru imagine și pentru media partizană nu rezolvă lipsa ideilor, competențelor și a faptelor. E valabil și pentru stînga lui Ponta, Oprea și Constantin, care seamănă cu un salon de coafor, nu cu un proiect care să miște lucrurile înainte. Vă faceți voi permanentul în ecranul Antenei 3 și al RTV, dar vedeți dacă nu cumva voturile pentru Mircea Diaconu sînt voturi împotriva tuturor!
Cu cîteva zile înainte de alegeri, Elena Udrea se lăuda că ”De la Ceaușescu, nimeni n-a mai avut curajul să investească în pîrtii de schi. Peste 2 milioane de turiști au venit să le vadă”. Tare nivel intelectual de argumentare pentru publicul de dreapta! Cînd cheltuiești 250 de milioane de euro pe pîrtii și motivația ta e ”că au fost văzute” asta arată de cîtă obsesie pentru imagine au ajuns acești politicieni să sufere.
Nimic nu mai are valoare, viață umană sau pîrtie de schi, decît dacă e văzut. Celebritatea înainte de orice. Nu contează că pîrtiile sînt pentru schiat, iar viețile pentru trăit, nouă ni se explică cum ”trebuie” să le înțelegem pe toate.
6% înseamnă că amenințările și cearta nu mai funcționează. La unii n-au mers niciodată.
Și cu asta am răspuns și postacilor care, de cînd am reluat cazul Galei Bute, au ajuns să dea telefoane anonime sau mesaje pe net care sună astfel: ”Nu ai cum sa scapi. Ti-ai bagat mintile in cap? Ai inteles mesajul sau trebuie sa continui comunicarea cu partenera ta de investigatii, sa afle adevarul despre Marele Justitiar. Sa vedem daca mai are chef sa munceasca alaturi de tine?!”.
Răspunsul e: nu ne mai certați că nu ne vom băga niciodată mințile în cap! N-avem nimic de ascuns.
Am fost la vot că am vrut, nu pentru că ”trebuie”.
2. Euroscepticismul pe val. Atitudinea eurofililor de la noi e cu atat mai flagrant deliranta cu cat in Europa, in tari ca Franta si Marea Britanie, au castigat alegerile forte politice cu un discurs destul de primitiv si de o forma comoda de incorectitudine politica, inexistente acum la noi. Astfel, Nigel Farage, seful UKIP, a ales sa exploateze la maximum marota “romanilor“, pe care nu-i vrea ca vecini, avand un discurs anti-imigratie suprapus peste chestiunea europeana (nu si peste chestiunea multiculturalismului, caci Farage nu a atacat razboiul cultural din Marea Britanie, ci strict imigrantii est-europeni adusi de deschiderea granitelor din UE). Daca “ai nostri” se dau de ceasul mortii pentru ca a castigat alegerile (oricum previzibil) cunoscutul PSD, ce ar trebui sa faca “elitele” britanice? Sa se arunce in corpore de la etaj, nesuferind rusinea ca poporul sau societatea lor, taman clasica democratie britanica, voteaza un discurs retard? Sa scrie editoriale furioase, spumegand ca regreta ca s-a nascut in Marea Britanie? Nu veti vedea insa astfel de manifestari in UK. Putem vedea analize, intrebari, putem vedea problematizari, insa nu jignirea oamenilor “de jos”, nu aere de elite neconsolate ca poporul nu le intelege agenda si ideile marete.
In Franta, la fel. Victoria Frontului National nu a fost insotita de un cor de injuraturi si de flegme aruncate in scarba asupra poporului francez, ci de asumarea responsabilitatii (chiar daca ipocrit, de forma) de catre elite. Si asta pentru ca prima lectie de “europenism”, de “democratie”, fundamentala lectie a omului politic si a elitei democrate ar trebui sa fie tocmai aceasta: a nu da vina pe societate pentru esecul politic, pentru agenda si valorile neimpartasite. Ca de aceea majoritatea se afla la josul ierarhiei de putere si elita la varf, ca sa stim care e cauza problemelor si de unde se “impute pestele”. A face asta inseamna a declara un razboi civil asupra celorlalti membri – si, de atlfel, “reformistii” cei mai duri si puri de la noi chiar au tras semnalul unui astfel de razboi civil.
La nivel general-european, votul acordat miscarilor eurosceptice confirma clivajul intre europolitica si natiuni. Ingrijorator este faptul ca eurocratii nu au de gand sa schimbe nimic din marsul lor. Vor continua cu sistemul lor european nedemocratic, nesupus consultarii populare, cu decizii care sunt derivate din agende netransparente, influentate de interesele marilor puteri vestice si ale marilor corporatii. Pentru aceasta elita, efectiv votul si opinia majoritatii nu conteaza. In schimb, ei ne sunt dati drept exemplu si model de democratie la care ar trebui sa aspiram complexati si rusinati.
Voturile pentru Frontul National si pentru UKIP sunt voturi date de o societate instrainata de politica mare a tarilor lor. Si nu e intamplator faptul ca in ambele tari s-a marsat la maximum pe agenda LGBT. Nu spunem ca aceasta a motivat, principial, votul eurosceptic in ambele tari, ci ca guvernele au cautat sa triseze adevaratele probleme sociale, economice, inventand agende false. In cazul Frantei, socialistii s-au vazut amendati drastic pentru programul lor axat pe “revolutia familiei”, care a provocat uriasele proteste impotriva legalizarii casatoriei homosexuale si a instituirii asa-zisei familii homosexuale. A fost o manevra facila la care a recurs Hollande pentru a deturna agenda emanciparii sociale, de care stanga face atata caz, din zona economica, acolo unde dicteaza corporatiile si interesele germane, catre zona culturala. Aproape aceeasi situatie in Marea Britanie, unde “conservatorul” Cameron a marsat pe aceeasi agenda, cautand sa fragmenteze potentialul contestatar al societatii prin impunerea aceleasi agende LGBT.
Votul eurosceptic mai este interpretat de unii (mai ales… romani) drept un vot al ”fricii” si al ”inchiderii in sine”, un vot de refuz a ”celuilalt”, contrastat, culmea, cu votul de la Eurovision. Ceea ce arata fie ca mintile unora au ajuns total stapanire de minciuna, incat nu mai pot vedea si intelege nimic, fie ca sunt indeplinite unele rigori propagandistice. Votul eurosceptic este tocmai dovada faptului ca celalalt real, in carne si oase, celalalt ca om de rand al societatii, celalalt cu valorile sale mostenite, a fost exclus din politica si din decizie, impunandu-i-se, totodata, o reeducare culturala si, prin austeritate, un efort tot mai mare de contributie (in bani, in munca) la edificarea UE. Conchita Wurst este o creatie in intregime artificiala, propulsata prin mecanisme in intregime construite, artificiale, pe prim planul scenei. Francezul de rand, britanicul de rand, insa, nu sunt creatii artificiale si nu sunt produsi de jurii si mecanisme de vot dubioase. Ei insisi sunt sursa votului si sunt baza societatii, ei sunt acel ”celalalt” exclus din mainstream care acum isi cere, cumva, drepturile inapoi.
Drepturi pe care…. nu le vor capata, oricum. Caci Parlamentul European este o institutie semi-formala, care are un rol decizional minor fata de Comisia Europeana. Experimentul “modernizarii” si ‘europenizarii” fortate va continua, mai soft in Occident, mai brutal in periferia estica.
3. In ceea ce priveste candidatura lui Iulian Capsali, multi s-au intrebat ce este cu diferenta mare dintre numarul de voturi (la ultimele rezultate partiale, peste 48.000) si numarul de semnaturi. Semnatura este, insa, mult mai usor de obtinut decat votul, fie si pentru ca ea poate reprezenta o intentie de vot sau ceva chiar intamplator, cauzat de un voluntar mai insistent sau de un tabel de la vreo manastire. Intotdeauna exista o diferenta intre intentia de vot si votul efectiv.
Pana la alte analize, putem concluziona ca acest vot reprezinta nucleul dur al ”electoratului” ortodox, adica acel nucleu format din cei care sunt si se percep a fi drept ortodocsi activi social, atat prin participare religioasa propriu-zisa cat si prin conectarea la realitatile curente, la provocarile vremurilor etc.
Pana la urma, nu ar trebui sa ne surprinda asa de mult rezultatul votului. Daca ne gandim, aceasta cifra este putin superioara, cel mai probabil, numarului de cititori constanti ai revistelor si siteurilor ortodoxe. Sigur ca potentialul este mult mai mare, insa pentru activarea acestui potential ar fi necesare fie o vizibilitate mult mai mare a candidatului, fie printr-o mobilizare structurala pregatita in timp si mai eficienta. Principala lectie a votului ortodox de la aceste alegeri este confirmarea statutului de marginali al ortodocsilor activi, interesati, prezenti in viata Bisericii si a societatii. Din punct de vedere strict tehnic, nu este un dezastru, in conditiile in care e prima tentativa de acest fel si a fost facuta intr-un mod destul de improvizat. Strict teoretic, se poate construi ceva de aici, insa e limpede ca pentru acest lucru ar fi nevoie de o implicare sociala structurala a Bisericii (sustinere substantiala a ONG-urilor, sustinerea unor platforme de comunicare publica reala, dinamica – trustul patriarhal fiind o lectie de cum sa NU se faca o mass-media ortodoxa) si de o prezenta in spatiul public mai consistenta a personalitatilor ortodoxe, de influentarea dezbaterilor etc. Alta lectie este data de comportamentul ortodocsilor ”de duminica” – adica a celor care umplu bisericile duminica, mai ales in marile orase. E clar ca acestia nu sunt cuplati la tensiunile si preocuparile nucleului dur. Nu e cazul sa ne dezgustam elitist de aceasta pasivitate si de acest dezinteres, ci sa incercam sa-i intelegem cauzele. Exista foarte multi oameni care merg la Biserica si, totusi, nu participa la durerile si framantarile acesteia. Oare asta se intampla si pentru ca durerilor nu li s-a dat glas de catre cei in drept pana acum?
Legaturi:
- Reflectii despre Romania ascunsa. Semnificatiile adanci ale BRUTALULUI ATAC DE LA PUNGESTI/ Dan Puric despre CUM SE DISTRUGE SUFLETUL UNEI TARI: “De 25 de ani, suntem bagati intr-un malaxor de reeducare. Mecanismele internationale sunt foarte bine puse la punct” (VIDEO)
- “Declaratiile de neconceput anunta ACTIUNILE de neconceput”. DESPRE SFIDAREA CELOR PUTERNICI, “spiritul civic” si BUBOIUL COPT AL “MODERNIZARII”
- Adancirea problemelor sociale si economice, in paralel cu INTARIREA AUTORITATILOR CENTRALE EUROPENE. Catre ce poate sa duca asta?/ SUNTEM UN “POPOR GRESIT” CARE TREBUIE MODERNIZAT FORTAT?(2010)
- UN SCUIPAT PE OBRAZUL UNUI POPOR. Despre ticaloasa propaganda a poporului betiv si nemuncitor si “efectul lucifer” la scara nationala
- INTRE CINISM SI RAZVRATIRE. Scurta cugetare despre modelul austeritatii, ”miracolul” maghiar si saracia romaneasca
***
- SFANTUL SINOD despre alegerile europarlamentare si sustinerea AGENDEI FAMILIEI TRADITIONALE/ Renate Weber – cea mai agresiva promotoare a AGENDEI LGBT. Majoritatea candidatilor: PRO-AVORT, PRO-EDUCATIE SEXUALA si PRO-GAY/ Opinii in favoarea candidaturii lui IULIAN CAPSALI (video)
- NEOCULTURNICII EURO-ATLANTICI l-au luat la tinta pe IULIAN CAPSALI. Cum reactioneaza agentii propagandisti si gardienii ideologici ai Noilor Stapani in fata primelor manifestari politice ale curentului ortodox
- DISOLUTIA PRIN SUSPICIUNE SI MAREA FRAGMENTARE sau despre starea natiunii la ceas de cumpana
- Raportul Lunacek: FOAIE DE PARCURS PENTRU HOMOSEXUALIZAREA EUROPEI/ Cu pasi repezi catre HETEROFOBIE si CRESTINOFOBIE: “BIG BROTHER bate iarasi la usa istoriei”/ Cernea revine cu parteneriatele civile in Parlament
- Parlamentul European a adoptat RAPORTUL LUNACEK: ”Nu mai trebuie sa toleram homofobia in Europa!”/ Un cunoscut PUBLICIST ORTODOX doreste sa candideze la ALEGERILE EUROPARLAMENTARE
- LUNACEK = HUXLEY + ORWELL
- Pr. Constantin Sturzu: “HOMO LUNACEK” sau cand “TOTUL DEVINE POSIBIL, ORICE CRIMA, ORICE NEDREPTATE STRIGATOARE LA CER”
- PERICOLUL DICTATURII GAY IN EUROPA
- EUROVIZIUNEA “FEMEII CU BARBA” – LUMEA DE COSMAR care huiduie normalitatea si exalta grotescul pervers. COREGRAFIE LUCIFERICA, CU SIMBOLISTICA APOCALIPTICA. Legatura dintre Raportul Lunacek si Conchita Wurst
- Cum lucreaza alianta intre EUROCRATI si lobby-ul homosexual. RAZBOIUL EUROPARLAMENTARILOR ROMANI IMPOTRIVA FAMILIEI
Doneaza pentru filmul "Scrum"
@Sluga netrebnica
Da-i cezarului ce este al cezarului si Domnului ce este al Domnului.
Daca gandesti precum glasuiesti,de ce nu te gasesti acum departat de cele ale lumii acesteia si sa cugeti doar la cele ale Lui Dumnezeu , in loc sa postezi aici ?
Este multa mandrie la noi romanii care nu se bazeaza de fapt pe nimic.
De aceea nu suntem azi in stare sa mai facem nimic cu cap si coada,Dumnezeu le sta impotriva celor mandri…
Lasati-L in pace pe Dumnezeu,ca asa doreste El,cum ca el nu vrea sa votam s.a.m.d.
Dumnezeu nu vrea sa murim ,ci sa fim vii,chiar avand mintea in iad !
Cum putem sa fim sinceri cu Dumnezeu,cand facem bascalie de cele ale vietii si-i zemflemisim cu superioritate pe altii ?
Este tragic la noi cum orice incercare a cuiva de a face ceva este daramata sau chibitata cu mult dispret si venin.
Egoism si mandrie teribile…
Schimbarea noastra launtrica este o lupta grea pe care trebuie s-o ducem pana ce ochii ni se inchid peste aceasta lume.
Hai sa dam atentie celor mai mici , sa le facem pe cele usoare,ca de exemplu sa si votam !
Bineinteles,in cunostinta de cauza…
Partea cu Iulian Capsali. Sigur, ca e bine si cu: Nu a fost voia lui Dumnezeu. Dar probabil ca ar trebui sa ne mai si intrebam totusi cam DE CE. Pentru ca Dumnezeu ajuta dar nu baga in traista.
Adica de ce comunitatea sau grupul sau…nici nu stiu cum sa-i zic este totusi inca atit de lipsit de coerenta, de voce si de forta in comparatie cu alte tari majoritari ortodoxe cum este cazul Greciei. Si probabil ca ar trebui sa iesim din defetistele si paralizante module de gindire care s-au sclerozat la cit au fost folosite de genul: pai aia n-au avut comunism, si “asa sintem noi romanii” (pe care-l folosesc si eu din pacate de multe ori.)
Si ar trebui sa mai vedem si CE ar trebui facut, chiar asa, in situatia data cu mijloacele pe care le avem. Sigur, ar fi absurd ca lucurile sa se observe pe un blog si mai ales nu sub lupa securista prezenta oricum aici. Vorba aia, dracul nu trebuie sa stie ce vrei tu sa faci…. (parca din Sfintii Parinti).
Scuzati greselile de tipo. Nu mai am timp sa corectez
Vroiam sa spun: sigur ca ar fi absurd ca lucrurile sa se REZOLVE” nu observe….scuze, dar am creierii facuti pilaf de atita calculator . Cred ca se intelge ce vreau sa spun totusi….
Fratilor
Mi-a placut nespus schimbul de idei pe tema alegerilor.
Uneori ne plangem cand credem ca suntem tari, ne plangem ca nu ne inteleg ceilalti. Daca am fi tari ma gandesc ca eu ar trebui sa incerc sa-l inteleg pe celalalt si nu m-as supara oricate ar spune. Nu as cauta motive de suparare si nu as cauta acuze printre randurile celorlalti.
Daca as fi un bun crestin as aplica macar regula sociala a polemicii civilizate (http://www.erepublik.com/en/article/regulile-polemicii-civilizate-rules-of-civilised-polemics-730836/1/20).
Daca as fi un practicant as cauta la pacea celuilalt si nu m-as indreptati pentru ca m-am simtit jignit. Nici n-ar fi trebuit sa ma simt jignit.
Daca sunt in cautarea pocaintei trebuie sa caut si pacea. Pacea izovoraste din iubire, care nu cauta ale sale, pe toate le rabda, nu se trufeste si nu se plange cat de mult a fost jignit.
Cei ce ne simtim jigniti sa nu ne mai simtim jigniti. Cei ce cautam mantuirea sa fim cinstiti fata de ceilalti si sa-i iubim. Cei ce suntem slabi sa-i ascultam, sustinem si promovam pe cei mai deschisi la minte. Cei ce vrem sa fim cinstiti sa-i identificam in jurul nostru pe cei mai dotati decat noi si sa-i sustinem.
Dragilor, numai uniti putem razbi. Singuri nu facem decat sa dam drept mandriei sa ne intunece caile.
Hristos a Inviat
petra:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2014/05/22/biden-la-bucuresti-sacrosante-asigurari-de-securitate-ascutirea-luptei-anticoruptie-gaze-de-sist-si-homosexuali-tacerea-suspecta-a-rusiei-si-megacontractul-incheiat-de-gazprom-cu-china/#comment-271535
@Aurel:
Frate, e bine sa ai un ego fara mari exigente si sa nu te simti jignit cu una cu doua, nu zic nu.
Dar cand vezi ca ALTUL e jignit, mi se are ca trebuie sa intervii.
Cand ne-a spus sa intoarcem si celalalt obraz, Domnul se referea la obrazul NOSTRU, nu al unui tert.
Adevarat a inviat!
inca ceva:
eu una cd spun ‘jignit’ ma refer si la tonul ala didactic – da, stiu, mea culpa-mea culpa-mea culpa! – cand il tratezi pe celalalt de parca ar fi un scolarel, cu indignari gen: ‘e inadmisibil’, ‘dar tu nu vezi ce spui??’ etc.. Vino domle cu ARGUMENTE cand contesti ceva, nu cu exclamatii de educatoare comunista aflat in pragul pensionarii! Te adresezi unor adulti, nu unor copii!
(si apropo: stiu ce vorbesc! Tema mea actuala de studiu este demnitatea umana in jurisprudenta instantelor de prin lume. Ati fi uimiti sa aflati pt ce ‘fleacuri’ primesc aia amenzi pprin lumea civilizata!)
@Sluga, doroteea:
E vorba de o inselare. Am spus, votul este o instrumentalizare a alegerii. Deci problema este alegerea, sau daca vreti, liberul arbitru. Sa nu alegi nu este o alegere, este o non-alegere. Arbitrul ramane dar nu mai este liber, pentru ca aleg altii pentru voi.
Asta e! Lumea este imprefecta datorita noua. Traiti in ea, asumati-v-o! Nu incercati sa fiti caldicei, ca nu merge. Toti, si eu si voi punem umarul la imperfectiunea asta zi de zi prin pacatele si greselile noastre. Vreti sa aveti pe cine sa votati? Adica sa fie cineva pe care sa il considerati demn de alegerea voastra? Atunci cu rugaciune, ca Domnul sa il ajute sa iasa la iveala. Credeti ca sunt situatii in care nu exista cineva care sa merite votul vostru? Poate ca este dar nu il stiti, informati-va. Altfel nu stiu cum sa o numesc decat mandrie, doar nimeni nu va merita atentia…
Apropo, nu e vorba de nici o “litera” din lege. In toata Sfanta Scriptura alegerea este a Domnului, oameni sau locuri. Dar in dreptul canonic, consiliile eparhiale sunt alese. Oare de ce Biserica a considerat aceasta formula? Poate pentru ca e semnul egalitatii intre frati si e vorba de recunoasterea de care ne putem bucura intre noi.
Intervin şi eu cu o scurtă precizare pentru că am impresia că se alunecă într-o direcţie greşită. Sunt sigur că există persoane care au semnat pentru participarea domnului Capsali la alegeri, dar care ulterior şi-au pierdut încrederea în acesta, pentru diverse motive, pe care fiecare astfel de ortodox le consideră suficient de întemeiate.
Mi se pare nedrept modul în care sunt proferate aceste acuzaţii împotriva celor care au ales să nu-l voteze pe domnul Capsali şi modul în care aceşti creştini sunt încondeiaţi. Nu orice rezervă exprimată (sau neexprimată) este invidie, venin şi altele şi procedând în acest fel nu prea mai există diferenţe între creştinii militanţi supăraţi pe cei care nu l-au votat pe domnul Capsali şi elitiştii noştri supăraţi pe cei ce au lăsat PSD-ul să câştige prin neparticipare.
Există până la urma urmei o libertate de conştiinţă asociată votului, libertate pe care unii dintre cei mai înflăcăraţi susţinători ai domnului Capsali o încalcă fără tresărire. Înţeleg şi entuziasmul şi dezamăgirea, până în punctul în care sunt pus la colţ pentru alegeri pe care le-am făcut analizând temeinic, calm, la rece, toate aspectele ce mi s-au părut esenţial de avut în vedere.
Să vorbim mai mult despre ce facem noi şi să nu ne mai grăbim să judecăm pe cei ce au procedat după conştiinţa proprie, chiar dacă unii sau alţii suntem convinşi că dreptatea este de partea fiecăreia dintre tabere. Iertaţi-mă! Doamne, ajută!
@Titus L.
cd am vorbit de ratarea ‘spiritului legii’ ma refeream STRICT la TONUL mesajelor de raspuns. Si nu e era vorba de tine. Raspunsul tau mi s-a parut nu doar bine argumentat, ci si decent.
In rest, citeste cu atentie mesajul.
Si pana una alta, ei bine, nu prea mai gasesc pe cineva f demn de ‘nasul’ meu in vant, recunosc :). Iar daca este, zi-mi si mie cine, ca sa stiu. Chiar te rog, nu glumesc! (atentie – vorbeam de oferta electorala interna, nu europeana).
@utzu:
‘Există până la urma urmei o libertate de conştiinţă asociată votului, libertate pe care unii dintre cei mai înflăcăraţi susţinători ai domnului Capsali o încalcă fără tresărire. Înţeleg şi entuziasmul şi dezamăgirea, până în punctul în care sunt pus la colţ pentru alegeri pe care le-am făcut analizând temeinic, calm, la rece, toate aspectele ce mi s-au părut esenţial de avut în vedere.’
Exact. Despre asta e vorba. Aviz marilor aparatori ai exercitarii drepturilor democratice. LIBER arbitru nu inseamna sa votez nici macar cum vrea fratele meu crestin de pe RIC… ei bine, chiar asa!
(ps: am votat cu Capsali)
@geo:
Nu mai posta off-topic pentru ca nu te mai aprobam. Exista atatea postari cu Ucraina, totusi.
@utzu:
Insa au existat astfel de “rezerve”, motivate de chiar mai rau decat invidie, uneori, au fost vizibile, agresive, ceea ce in sine constituie o vulnerabilitate pentru publicul nostru. Comparativ cu alte metehne din alte locuri, nu am observat o punere la colt asa drastica a celor care nu au votat. Pana la urma, a te intreba de ce nu votezi, cand te-ai mai si implicat, nu e asa anormal. 🙂 Si raspunsul nu e intotdeauna unul care sa inspire incredere in discernamantul respondentului (unul citat pe-aici de pe facebook care adunase semnaturi pentru IC dar nu-l votase “lamurea” ca, de fapt, nu voia ca votul lui sa ajunga la redistribuire, asa ca totusi a votat, insa anti-PSD).
Evident, trebuie sa fie foarte clar ca avem dreptul la opinie pe aceasta tema si inclusiv la a actiona cum credem de cuviinta (vot, nevot, etc.). Tocmai asta trebuie sa fie nota diferentiatorie fata de alte locuri/siteuri/grupari: a nu il “anatemiza” pe celalalt daca gandeste diferit in aceasta speta, cat timp motivele sale nu sunt derizorii, meschine, etc. Pacat, caci intr-un fel, reusim sa facem din acest subiect nu unul de dezbatut pragmatic, ci unul de tip partizan, chiar si atunci cand discutia e la nivel teoretic, general (sa votam, sa nu votam, sa avem treaba cu PE, sa nu avem treaba cu PE etc.).
Revenind la sustinatorii lui IC, as gasi deranjant mai degraba modul in care se auto-percep si descriu: oameni frumosi care bla-bla. Nu, nu trebuie gandit astfel. Nu suntem nici frumosii, nici desteptii care am putea salva Romania dar nu suntem lasati de cei urati si prosti. Suntem ortodocsi, nu excelam noi in mai nimic, nici macar (desi ar trebui sa primeze) in cele duhovnicesti, dar avem o problema, printre multele – reprezentarea publica si politica a segmentului nostru, problema care trebuie abordata rational si pragmatic, nu emotional si sloganistic (fie si fara intentie).
@doroteea.
Imi cere iertare, am scris la viteza, nu altfel, insa graba de multe ori seamana cu altceva.
Stai linistita, toti suntem “muste-n lapte” intrucatva pe aici.
explicatia pt lipsa de mobilizare cred ca sta in urmatorul fapt:
RIC are multi cititori si trafic intens, nu neg. Dar cititori constanti, consecventi, si nu sporadici – nu sunt asa multi cred. Daca stam sa ne gandim bine, noi astia care dezbatem pe-aici nu suntem asa multi.
Bref, nu cred ca RIC e reprezentativ ca optiune politica, nici macar pt comunitatea ortodoxa.
Nu cred ca noi cei de pe-aici nu am votat cu Capsali – sunt sigura ca la nivelul cititorilor de site a existat mobilizare si unitate. Dar mai sunt si altii, ortodocsi seriosi ca si noi, care n-au citit RIC si nu stiu ca a fost o chestie de demers colectiv. Sau, poate, cum spune si Utzu, pur si simplu nu i-a convins Capsali – e dreptul lor! Poate au gandit ca dand voturi lui Capsali (cu sanse mai mici), iau voturile lui Diaconu (si el baiat de treaba si cu respect fata de Biserica, dar cu sanse mai mari). Nu stim. Adevarul e ca, asa cum a zis si admin pe undeva, Capsali a fost un inceput. Si pt un inceput, nu e rau. Cu o batalie n-am pierdut lupta.
Cat priveste sustinerea lui Capsali e catre Biserica, eu vreau sa cred ca a avut loc discret. Daca Biserica incepe sa ne impuna optiuni politice, apai e de rau. La noi, de ex., studentii de la teologie din cor aveau la indemana niste liste, dar nu ti le baga nimeni sub nas. Iar preotii nu s-au bagat, chiar daca amintesc la slujbe de derivele ideologice cu care suntem confruntati. Si, Doamne, le multumesc pt aceasta intelepciune!
‘Revenind la sustinatorii lui IC, as gasi deranjant mai degraba modul in care se auto-percep si descriu: oameni frumosi care bla-bla.’
‘a nu il “anatemiza” pe celalalt daca gandeste diferit in aceasta speta, cat timp motivele sale nu sunt derizorii, meschine, etc. Pacat, caci intr-un fel, reusim sa facem din acest subiect nu unul de dezbatut pragmatic, ci unul de tip partizan, chiar si atunci cand discutia e la nivel teoretic, general (sa votam, sa nu votam, sa avem treaba cu PE, sa nu avem treaba cu PE etc.).’
DA-DA-DA! Cu toata inima de acord! Si eu cred ca tr depasit subiectivismul abordarilor!
Mi-amintesc de o analiza a unui englez. Subiectul era auto-perceptia nationala in Franta si Anglia, comparativ. Studiul vizase doua grupuri de elevi cu varstele cuprinse intre 10 si 16 ani, parca, francezi si englezi. Intrebarea: de ce sunteti patrioti?
Francezii au raspuns cu stereotipii, gen: ‘La patrie..’, ‘Franta este frumoasa’, ‘Franta este cea mai frumoasa!’, ‘Istoria noastra e mareata’ etc. etc..
Pustimea engleza – cu totul alt tip de reactie: ‘Imi place tara mea pt ca:…’ si urma o lista de argumente concrete, la obiect (‘ca exista toleranta’, ‘ca suntem inventivi’, ‘ca muzica noastra e buna’, ‘ca se joaca fotbal de calitate’, ‘ca suntem calmi si avem umor’, ‘ca in razboi am luptat singuri’ etc.). Mai spuneau insa si nu le place (‘vremea’, ‘arhitectura urbana’..in fine, nu mai tin minte).
Cred ca tr sa iesim si noi din tiparul asta de reactie usor inflamabil si sentimentalist, si sa o dam pe analize mai reci, centrate pe fapte. Zic si eu. (nu ca eu as fi aia ‘nemuritoare si rece’, desigur..)
@admin,
da, mulţumesc pentru lămuririle oportune. Comparativ, poate că nu pare atât de vehementă încondeierea, dar cam în aceeaşi direcţie bate. Fiecare este liber să-şi exprime votul său în funcţie de convingere şi de interesul colectiv la care achiesează. Ai subliniat foarte bine şi sunt şi eu împotriva partizanatului pur subiectiv de orice parte, a invidiei, făţărniciei şi a veninului camuflate în poziţionări abstracte. Voiam să atrag însă atenţia asupra faptului că nu toţi ceilalţi trebuie să fie băgaţi în aceeaşi oală, din raţiuni nedemne. În fine, e doar o precizare fără importanţă pe care o consider acum pe deplin lămurită. Iertaţi-mă. Doamne, ajută!
Observ o placere aproape sadica a multora de a bate apa in piua, de a desface firul in 44 s.a.m.d
Pentru binele natiunii, dar mai ales al domniilor voastre, get over it, asa cum ar spune prietenul nostru Nigel UKIP. S-a votat, s-au tras concluziile, o idee buna ar fi sa iesiti din malacsorul asta sfatos-isteric si sa avansati catre meandrele concretului. In acest context mai practic, intrebarea nu este ce a facut Captain Capsaliot pentru voi ca sa il votati sau nu ci ceea ce puteti face voi pentru sprijinirea unei voci ortodoxe in spatiul public al cetatii.
Sunt incredintat, de altfel, ca atunci cand va opriti din levitatie, puteti intinde o mana de ajutor, arunca un cuvant realmente gandit sau chiar o intreaga propozitie construita pe un prealabil rationament bine intemeiat. Votul, daca vreti, n-a fost decat un pretext pentru a dezvalui inca o data – daca mai era nevoie – starea natiunii ortodoxe dar, mai ales, pentru a da un impuls si dramul de nadejde necesar celor multi care au uitat ca pasivitatea si indiferenta ucid.
Nu doresc sa mai continuez tirada pentru ca am senzatia ca multi obosesc foarte repede; duhovnicia, din cate am auzit, ii stoarce de energie, rugaciunea, ii implineste si ii ridica la cer dar ii si consuma ca pe lumanari. Acu’, as zice ca totusi conteaza si unde ard lumanarile aistea, la vii sau la niste morti.
@admin
V-as ruga sa ii transmiteti dlui Capsali doua chestiuni:
– pentru prima data in istorie am votat cu adevarat un catindat care am simtit ca ma reprezinta. Si, pe barba mea, nu doar pentru barba!
– pentru prima data de-a lungul campaniei am avut un semn de intrebare in ceea ce priveste reusita in momentul in care, la o emisie pe Digi, Iulian declara extrem de increzator ca este ca si ales in PE.
Desi, in opinia mea, a evoluat destul de serios de-a lungul ultimelor luni si a avut un staff de campanie si PR bun, am realizat in acel moment ca, pe de o parte, naivitatea se vindeca greu dar si ca, pe de alta parte, in randul sfatuitorilor sai lipseste un cap limpede, o mana de fier si o inima cercata. Asa, ca mine, cand ma uit in oglinda.
Sau, poate, persoana cu pricina exista pe acolo, insa, in mijlocul entuziasmului si forfotei generale a fost uitata, nebagata de sama, undeva, in penumbra ultimului rand.
Razboiul e lung iar aceasta prima batalie purtata la vedere mi se pare un castig prin chiar infrangerea suferita la vot. Pentru ca, ma gandesc, nu votul era chestiunea primordiala in acest moment ci posibilitatea unui inceput bun in ceea ce priveste inchegarea unei comunitati si unei voci unite si unitare (d)in zona ortodoxa. Lipsa acesteia se simte de ani buni desi incercari timide au mai fost.
Amu, om vedea ce va fi, suntem totusi 5o.ooo.
@ Alin-7
Dar ce fel de oglinda ai tu Aline ? Hai ca mina de fier se poate vedea ,dar capul limpede si inima incercata prin ce minune ?
De acord cu tot mesajul tau!
@ sluga netrebnica
vezi la toti cei care iti contrazic opiniile agresivitate, reactia ta mi se pare foarte asemanoatoare celor care vad peste tot si striga cat ii tin baierele : ANTISEMITISM NU ma intereseaza ca nu ai votat cu cine am votat eu Dar Dumnezeu ne-a dat sa ne nastem oameni Si nu intamplator In neamul acesta !
ca idee, in acest moment, cred ca e mai bine ca Mircea Diaconu merge in PE iar Iulian Capsali, acest aproape Pericle al nost’, merge pe linia interna pe care a aratat-o deunazi.
@sherloq:
uite, ca sa risipesc curiozitatea matale precum vantul risipeste norii, i-am facut o poza: http://imgur.com/iQZvRg7 (oglinzii).
Este posibil ca printre motivele mai putin importante (ce-i drept) pt care Iulian Capsali nu a strans mai multe voturi sa se fi aflat si “neclaritatile” cu care s-au confruntat unii votanti dintre cei care il “alesesera” ca intentie de vot.
Astfel, trebuia sa fi “inteles” ca Iulian Capsali nu era (logic pt multi, neclar pt altii, in special dintre cei influentati de “nucleul dur” al votantilor, chiar daca auzisera si cuvantul asociat “independent”…) trecut pe listele partidelor. Tocmai de aceea cred ca, si IC dar si alti candidati, au mentionat in zilele precedente votarii, ca se afla la “pozitia X” de pe buletinul de vot. Am o cunostinta, cu destula carte, care credea ca IC era trecut la Forta Civica, de aceea a si votat-o… Deci, trebuia sa treci de paginile cu partidele si sa ajungi cu stampila unde trebuie – pe ultima pg a buletinului de vot – unde aici abia il gaseai pe independentul “Capsali Pericle-Iulian” (si nu simplu “Iulian Capsali”, dupa cum s-a mai spus aici pe site). Sa mai adaugam si lipsa de rabdare a votantului grabit de azi (specifica vremurilor noastre…) in a citi si rafoi buletinul de vot pt a se asigura ca pune stampila unde intentiona.
Oamenii grabiti ai zilelor noastre pot face usor confuzii si greseli neintentionate. Spun asta bazandu-ma si pe experienta din relatile interumane de pana in prezent.
DA, sa fim optimisti pentru viitor! “Tata-i la carma!”
Doamne, ajuta!
Comentariile 27 si 37 ar trebui scoase din “subsol” si puse sus la vedere ca sa le citeasca tot mai multi utilizatori, sa se lumineze si sa mediteze asupra lor.
Domnul avocat George P. a punctat extrem de pertinent dimensiunea fatarnica, tragica, nefericita a dezinteresului cu care multi trateaza ceea ce se intampla cu propria tara si propria cetate. Tara si cetate pentru care unii au murit in ’89 pentru ca noi acum sa avem dreptul de a vota liber. Tara si cetate pentru care multi au murit in inchisorile comuniste (si) pentru ca astazi noi sa avem demnitatea de a alege liber, de a organiza referendumuri, de a sanctiona democratic derapajele dictatoriale, pentru ca astazi noi sa avem demnitatea de a nu fi indiferenti sau relativi, de a nu ne “urina” pe vot si pe toate drepturile democratice castigate de ei cu sange si jertfa.
V-as ruga sa nu va mai jicniti intre voi, ci sa folositi exclusiv argumente si atat. M-am simtit foarte rau, cand s-au folosit cuvinte agresive, fara rost, prostesti, exagerate, fata de fratii nostrii care scriu aici, in loc sa fie adus un argument.
Aici suntem de aceeasi parte a baricadei, dar unul tine cont mai mult de propriile greseli, altul observa necesitatea actiunii in aceasta lume si isi vede in acelasi timp si propriile greseli.
Din pacate in aceasta lume daca nu faci ceva sa te opui raului, vei fi prigonit prin intermediul legilor, legi neimaginat de agresive la adresa crestinilor, mergand pana acolo, incat sa ti se interzica sa dai educatie crestina copilului tau.
Este clar ca noi culegem roadele unei neimplicari in viata cetatii.
Ceilalti s-au ocupat inca de la inceput sa fie sustinuti de televiziuni, ziare, prin care sa isi propage ideile, in timp ce pe noi nu ne interesa asa ceva. Acum vedem disproportia… Mai rau este ca unii nici nu vad grozavia in care ne aflam, cum suntem tot mai inconjurati de dusmani declarati. In trecut invatatura crestina era cautata de oameni, azi poate nu e la fel si cei care nu cauta adevarul trec de partea celor care dau legi anticrestine.
Este posibil, ca gandindu-ne exclusiv la ce greseli avem, sa pierdem din vedere ce fac altii care vor cu ura neampacata sa ne submineze. Vedem doar pe eretici dar pe cei care vor sa indemne spre pacat generatiile viitoare nu-i vedem. Pe cei care vor sa schimbe orele de scoala in instrumente ale depravarii, nu-i vedem? De astia nu vorbim? De ce, pentru ca sunt chiar conducatorii votati democratic… si vrem sa nu se supere… Noi nu ne suparam cand ei ne fac rau. ASA CEVA CONSTITUE OARE UN ARGUMENT LA INFRICOSATOAREA JUDECATA?
Se poate face o comparatie intre gravitatea faptei de a transmite o erezie si cea de a transmite o multime de pacate de moarte? Pe prima o vedem iar pe a doua nu.
De eretici vorbim, iar de cei din ue care ne indeamna sa pacatuim de moarte, noi si urmasii nostrii, de astia nu vorbim.
Poate ar trebui sa vorbim in mod egal, democratic si de ereticii de acum 16 secole si de cei de acum 2 saptamani, care urasc crestinismul si cauta sa-l submineze, asa, SUBVERSIV fara sa vorbeasca pe fata, ci sa te faca sa te trezesti peste noapte, cu o lege contrara invataturii tale. Dar pentru noi crestinii o lege rauvoitoare si indemnatoare la pacat, nu trebuie implinita pentru ca atunci, cadem sub judecata ca am pacatuit, chiar daca la indemnul unei legi… Poate sa se indreptateasca cineva pe sine, ca a pacatuit din cauza unei legi.
Sfintii parinti i-au vazut si oprit pe cei care “duceau poporul in ratacire”
CU MULTA BUCURIE AM VOTAT IULIAN CAPSALI.Dupa ce trecusem 2 optiuni,rewspectiv si Mircea Diaconu.Mi-i s-a anulat foaia si am fost bucuros sa-i dau votul lui I.C.
Aceasta era de mult optiunea mea, chiar daca nu am gasit o lista de sustinere a candidaturii dinsului,insa am semnat pentru candidatura lui Mircea Diaconu.
Duminica,la slujba a venit parintele Iustinian din Sfintul Munte si a indemnat sa mergem la vot,spre a indeplini datoria fata de Dumnezeu,tara si neam.A avut un cuvint dirz si luminator pentru cei prezenti in biserica.Asadar participarea este importanta.
Av. George P.,
Turma e mica. 🙁
Sus sa avem inimile!
Sint unul din multi care citesc RIC,si sint citiva ani buni,zi de zi.Constat ca sint cu sufletul pe aceeasi lungime de unda chiar daca nu intervin prea des.Fiti siguri ca sintem mai multi in tacere care va urmarim si sintem cu voi,chiar si in cuget dar si in rugaciunile de la Psaltire si in Paraclisul Icoanei Maicii Domnului de la Mihai-voda.Cu adminii si cititorii RIC.
Doamne ajuta!
@ daniel:
Bogdaproste!
Sa ne vedem cu totii in vesnicie,dupa rodul faptelor noastre in timpul ce ni-i s-a dat,in lucrarile noastre.
@cititor (#68):
Noroc ca existati voi, cei putini, angajati pe calea ingusta a mantuirii!Iar noi ailalti,de alte pareri, vai, ne vom pierde. 🙁
@ admin
Nu prea am inteles la ce te refereai cu sintagma “oameni frumosi care bla-bla..”, cand vorbeai despre sustinatorii lui I.C.
Iar pentru ca uitandu-ma pe comentarii am vazut ca expresia aceasta de “oameni frumosi” am folosit-o eu intr-un comentariu, ma simt vizata oarecum, desi nu prea cred ca te-ai referit la ceea ce am spus eu in mod special. Sau poate ca da.
Eu am descoperit in urma campaniei lui Capsali, o mana de oameni frumosi. Aici m-am referit in special la cei care au participat vizibil la campania lui, pe internet. Spre exemplu m-a impresionat dedicatia autentica a unui Eduard Dumitrache, a unei invatatoare din satul din Suceava, a mai multor oameni care si-au prezentat sprijinul si au muncit pe branci pentru aceasta campanie. Cine mai asculta si din filmuletele celor care l-au sustinut, poate inteleg si la cine ma mai refer.
Pentru mine oameni frumosi sunt aceia care merg intr-o lupta pana la capat, sunt autentici, sinceri si voluntari. Iar totul il fac cu credinta in Dumnezeu. Acest lucru il spun si ca urmare a unei dezamagiri mari privind personaje publice din sfera ortodoxa ca Ovidiu Hurduzeu si Claudiu Tarziu, care nu au avut decenta, marinimia de suflet, nobilitatea sufleteasca macar sa stea in banca lor, in tacere, chiar daca nu au uitat/iertat problemele pe care le-au avut cu I.C.
Nu stiu daca a inteles cineva ca eu m-as fi referit la toti votantii lui I.C. ca sunt mai cu mot, asa si pe dincolo. Nici gand. Votantii lui I.C. au meritul ca s-au urnit din loc, si au mers la vot.
Cam atat am avut de clarificat.
@Sim:
Nu m-am referit in mod special la tine, ci la un anume mod, care partial e si incurajat, de cum se percep oamenii implicati in acest proiect. Se marseaza mult pe ideea asta de oameni deosebiti, frumosi. Dupa mine nu-i o idee prea buna, acest narcisism ortodox nu prea are cum sa dea roade.
Mda, se poate ca tu/voi sa cunoasteti lucrurile mult mai indeaproape decat mine.
Din proprie experienta vorbesc si poate se aplica ceva si aici, atunci cand “lancezesti” o bucata mare de timp, fara sa faci sau sa fii implicat in nimic deosebit, atunci cand dintr-o data se intampla sa participi sau sa fii initiatorul a ceva iesit din comun, apare ispita foarte puternica a unui fel de “parvenire” duhovniceasca. Saltul de la a nu face nimic la a face ceva extraordinar si foarte vizibil in comunitate, te lasa fara aparare in fata multor patimi legate de slava desarta, de mandrie… Fara aparare, pentru ca nu ai constructie duhovniceasca caramida cu caramida sau nu ai exercitiul implicarii in viata cetatii sau al infapturii de fapte bune (sa le spunem normale).
La chestiunea cu incurajarea, partiala sau nu, a acestei stari duhovnicesti daunatoare…. nu ma bag, e prea mult pentru mine. Oricum… sunt obosita de atata despicare a firului in 40.
@Sim:
Nu e vorba de asta, de a cunoaste lucrurile mai indeaproape, ci de o simpla observatie generala, legata de perceptii, de lucruri care circula in “aer”, atat.
doroteea,
nu mi-ati inteles mesajul.
Intamplator, stiu cine este dl Av. George P. si cunosc cata durere sufleteasca pune in comentariile domniei sale. Pe viitor cititii comentariile pe care le face cu mai multa atentie.
De altfel, nu cred despre mine ca ma numar cu oile, ci mai degraba cu caprele.
Am vrut doar sa ii amintesc cuvintele Domnului Iisus, chiar daca sunt sigura ca le stie.
Va rog sa ma iertati, in nici un caz nu am vrut sa supar pe cineva!
Pana la urma, implicarea Bisericii in viata cetatii ii da spasme lui Antihrist. Vroia ca doar el sa fie lider politic, fara concurenta, iar Biserica sa fie “politic corecta”. I s-au cam incurcat iţele si acum nu mai stie cum sa ne puna “cu botu’ pe labe”. De aceea nu merg ortodocsii (o parte din ei) nici la “Marsul pentru viata” fiindca pierd “pacea chiliei (digitale)” daca isi parasesc confortul si li se vede chipul la lumina, neascuns dupa ochelari de soare. Exista un soi de rusine, o sfiala de a nu fi vazuti noi bisericosii in viata publica. Traim in catacombele mintii noastre intimidate de pericolul pierderii slavei lumesti, cunoscute si sub numele de slava desarta. Cei care au impartit “material de propaganda” cunosc lupta cu gandul slavei, care iti spune sa nu te expui public ca nu cumva sa stie lumea ca esti PRO Capsali sau mai rau – PRO Dumnezeu. E greu sa incepi demersuri reale cu oamenii ancorati in virtual, dar pana la urma trebuie sa iesim din chilie ca sa devenim luptatori adevarati (eventual incununati ca mucenici). Pornirea e mai grea, pana ne dam seama ca merita si ca: “Cu noi este Dumnezeu, intelegeti neamuri si va plecati, caci cu noi este Dumnezeu!”
@cititor si @av. George P.:
Stimata doamna si stimate coleg de barou si dragi frati intru Hristos (ma adresez si dv, domnule avocat, pt simplul motiv ca nu vreau sa va comentez postarile ca si cum n-ati fi de fata), nu ma indoiesc de cumsecadenia fundamentala a fiecaruia dintre noi. Iar durere pt tara avem cu totii.
Comentariul dl-ui avocat l-am citit cu mai mare atentie decat au facut-o altii. Este un comentariu frumos argumentat si, in general sa zicem, pertinent…cu o singura si remarcabila exceptie: formula de inceput, de adresare fata de interlocutor. S-o revedem:
‘Către cel ce cu adââncă smerenie se numește pe sine în văzul tuturor „sluga netrebnică” dar caută să-i „dovedească” pe toți care nu-i cântă-n strună (Apropo! Te simți bine acoperit în anonimitate fără să-ți spui numele real?)’
Asta este partea care, personal, ma deranjeaza teribil. Chiar nimeni nu vede ca e vorba de o judecata crancena a aproapelui, care n-avea NICI O legatura cu discutia de fata?? Chiar nu se putea sa furnizati argumentele – altfel serioase, nu neg – fara acest debut jignitor si inutil?? De cand a devenit pt noi, ortodocsii, ma importanta logica si exprimarea caustica decat sufletul aproapelui si porunca de a nu judeca?? Inteligent e si diavolul – si inca cum – nu e nici o scofala sa fim destepti, un dar care oricand ni se poate lua si care n-are legatura cu sfintenia. Dar inima buna numai sfintii o au. Iar o inima buna ‘nu judeca la un om cele ce n-a vazut la el’ (nu eu am zis-o, Filocalia!). Efectiv nimeni n-a cerut in discutie o analiza psihologica a interlocutorului, in speta @sluga netrebnica. Nimeni! Si nici cursul insusi al discutiei! De unde atunci atata ‘sfanta manie’??? Mai ales in conditiile in care comment-ul lui @sluga nu facea chiar nici o referire la o persoana anume, ci la un principiu. Nici mie nu-mi plac in mod deosebit nick-urile de acest gen, dar asta nu inseamna ca trebuie sa o spun sus si tare, asa, hodoronc-tronc, ori de cate ori nu sunt de acord cu posesorul nick-ului respectiv! Si nici nu inseamna ca ma grabesc sa trag concluzii despre persoana si treapta duhovniceasca a interlocutorului in public, supunandu-l unei radiografii duhovnicesti de fata cu toata lumea, de parca ar fi omul in fata Judecatii de Apoi! Cu atat mai mult cu cat Domnul meu mi-a dat porunca FERMA sa nu o fac, spunandu-mi cat se poate de limpede – vai, ce des uitam!! – ca JUDECATA E LA EL, NU LA NOI! Fara in schimb sa imi dea o porunca similara sa particip la viata cetatii. Ba din contra, viata cetatii pe Domnul meu L-a interesat prea putin. Adica deloc.
Draga @cititor, cred in acest context ca DV sunteti cea care nu ati citit cu atentie mesajul! Pt ca daca ati fi facut-o si continuati sa va declarati adeziunea deplina, nu inteleg cum de acceptati sa ‘va ascundeti in anonimitate’ in mod asa las, ca sluga-netrebnica si ca inca 80% din cei ce posteaza aici??
Iar in legatura cu subiectul propriu-zis – un punct de vedere:
Noi oamenii suntem f f diferiti. Nu suntem din acelasi aluat, si fiecare are darurile lui. Nu toata lumea e facuta sa participe la viata cetatii si sa priceapa cum sta treaba cu politica – asta e o aiureala. Eu am avut o Bunica – Dumnezeu s-o odihneasca! – absolut remarcabila. O rugatoare si o postitoare formidabila, o femeie trecuta prin multe (ca sa ma exprim modest: a pierdut 2 dintre copii in niste conditii teribile, unul dintre ei fiind extraordinar de dotat), o femeie pe care n-am inteles-o niciodata atat de bine ca dupa ce s-a stins din viata…din pacate. Nu se baga in viata nici unuia din copiii ei, nu critica,vorbea f putin, ajuta si muncea f mult si ne intampina pe toti cu un zambet vesel intotdeauna (apropo: a trait pana la 101 ani, cd am declarat decesul mi-au zis aia la telefon ca o sa o treaca cu 99 pt ca nu au 3 cifre in sistem). Nu a cerut ajutorul nimanui si pana la finalul vietii a stat pe picioarele ei si s-a descurcat singura. Ma frapa ca desi a suferit mult din cauza comunistilor (i-au luat tot iar Bunicul a scapat printr-un accident fericit de inchisoare), n-o interesa politica nici cat negru sub unghie. Pur si simplu, o lasa total rece. Mi-amintesc ca imediat dupa revolutie, eu – o mucoasa la vremea respectiva, inflamata de evenimente si care habar n-avea pe ce lume traieste – veneam la ea si ii tineam teorii: ca nu e vorba de politica aici, ci de morala, si ca e inadmisibil sa nu se bage mai ales cd a trecut prin ce a trecut etc. etc.. Pe scurt, tampenii. Bunica zambea usor misterios, usor amuzata, si in timpul asta imi mai punea un platou cu placinte sau cu cate o ‘bunatate’ pe masa. Eu atunci uitam de politica si de suparare, ma puneam pe balotat placinte si treceam la alt subiect. Iar Bunica continua sa ramana pt mine… un mister.
Abia acum, dupa atatia ani, am realizat semnificatia vietii ei si faptul ca pe noi ne-au tinut de fapt rugaciunile ei, alea multe al caror sens pe vremuri nu-l intelegeam. Oameni ca ea sunt f multi. Amintiti-va, de ex – pastrand, evident, proportiile – de acel cizmar despre care Domnul i-a dezvaluit lui Antonie cel Mare ca e mai mare decat el. Omul ala sunt aproape sigura ca nu participa la viata cetatii nici un milimetru. Prin adunari si agora se afirmau altii, nu el.
Repet: nu toti suntem din acelasi aluat, suntem grozav de diferiti! Asa cum exista milioane de specii de flori, exista milioane de tipuri de oameni. Sunt unii cu vocatie si misiune sociala. Sunt altii facuti pt familie. Altii pt meditatie si interiorizare. Altii pt exprimare artistica si sensibilitate. Etc etc etc. Fiecare cu darurile lui si cu stilul lui. Nu dragilor, politica nu e o obligatie. Unii sfinti au fost implicati, altii nu. Depinde de sarcina pe care a trasat-o Domnul fiecaruia.
Cat despre remarca lui @Mircea Bogdan: ‘Pana la urma, implicarea Bisericii in viata cetatii ii da spasme lui Antihrist.’ (urmata, evident, de o suita de deductii adanci despre adevarata personalitate a celor care au alta parere…fireste, ca doar suntem ortodocsi, ce..Doamne iarta-ma!), personal o contrazic cu toata puterea. Este EXACT ce vrea Antihrist! Asa a inceput Biserica Catolica. Si de-aici i s-a tras caderea.
(ps: ceea ce nu inseamna ca nu tr sa mergem la vot. Sper ca s-a inteles)