ALEGERILE SEPARATISTILOR DIN UCRAINA: pretext pentru ruperea ARMISTITIULUI? (video)/ Ungaria sustine SOUTH STREAM, sfidand UE/ Generalul NATO pentru Europa vrea SUPLIMENTAREA TRUPELOR pentru Romania, Polonia si Tarile Baltice/ FBI si INTERPOL speculeaza “AMENINTARILE TERORISTE”

5-11-2014 12 minute Sublinieri

UPDATE:

Planificarea militară a Rusiei va ţine cont de suplimenarea forţelor NATO în Europa de Est, urmând să fie luate “toate măsurile necesare” pentru apărarea ţării, a declarat ambasadorul rus la Alianţa Nord-Atlantică, Aleksandr Gruşko, într-un interviu publicat miercuri în ziarul Kommersant. […]

Primul ministru georgian Irakli Garibașvili l-a demis, aseară, pe ministrul Apărării, prooccidentalul Irakli Alasania, declanșând o criză politică ce amenință existența coaliției la putere. […]

*

  • Digi24: 

ALEGERI în Donețk și Lugansk. Estul Ucrainei are doi preşedinţi separatişti

Regiunile Doneţk şi Lugansk au de acum înainte doi preşedinţi separatişti, după alegerile parlamentare şi prezidenţiale organizate duminică. Scrutinul este dezaprobat de puterea de la Kiev, care acuză Moscova că trimite în continuare echipament militar şi trupe în zonele controlate de rebeli. Poziţie susţinută şi de comandantul trupelor NATO din Europa, potrivit căruia în estul rusofon există în jur de 300 de consilieri militari ruşi care ii antrenează şi îi înarmează pe separatişti.

„Încă sunt în jur de şapte batalioane de trupe speciale la graniţa Rusiei cu Ucraina. O parte dintre aceste trupe au avansat mai aproape de graniţă. Credem că acest lucru s-a întâmplat probabil pentru a pune presiune şi a da asigurarea că alegerile se desfăşoară conform planurilor separatiştilor”, a spus Philip Breedlove, comandantul trupelor NATO din Europa.

Potrivit generalului american Philip Breedlove, acordul de încetare a focului din estul Ucrainei funcţionează numai pe hârtie. În realitate, conflicte sporadice încă există, mai ales în preajma aeroportului din Doneţk, disputat din primăvară de separatişti şi de armata ucraineană. În plus, oficialul NATO spune că alegerile organizate în estul rusofon încalcă de fapt acordul semnat de cele două părţi la Minsk.

Noii lideri ai regiunilor Doneţk şi Lugansk, aleşi din primul tur cu majorităţi confortabile, dau în schimb vina pe autorităţile ucrainene pentru impasul în care se află negocierile.

[…] Atât Kievul, cât şi Occidentul consideră nul scrutinul separatist, care subminează, în opinia lor, procesul de pacificare a estului Ucrainei. Rusia este în schimb singura ţară care a recunoscut alegerile. Potrivit unui reprezentant permanent la Uniunea Europeană, blocul comunitar ar trebui să recunoască votul din Doneţk şi Lugansk dacă este interesat de o rezolvare a conflictului ucrainean.

Președintele Ucrainei va propune abrogarea statutului special acordat regiunilor Doneţk şi Lugansk

Regiunile Doneţk şi Lugansk au noi preşedinţi separatişti, după alegerile parlamentare şi prezidenţiale organizate dumincă. Scrutinul nu este recunoscut de Occident şi nici de puterea de la Kiev care critică din nou Rusia pentru politica pe care o duce în estul Ucrainei. Liderii de la Kiev acuză Moscova că trimite în continuare echipament militar şi trupe în zonele controlate de rebeli.

„Ucraina nu va recunoaşte niciodată alegerile de pe 2 noiembrie. Vom schimba planul de acţiune luând în considerare atât o variantă optimistă, cât şi una pesimistă. Voi propune abrogarea statutului special acordat regiunilor Doneţk şi Lugansk”, a declarat Petro Poroşenko, preşedintele Ucrainei.

Separatiştii din estul Ucrainei au încălcat acordul de pace de la Minsk, care prevedea organizarea de alegeri locale pe 7 decembrie. Protocolul semnat în capitala Belarusului presupunea şi acordarea unui statut special pentru regiunea Donbas. Uniunea Europeană și Statele Unite au afirmat că acest scrutin nu are nicio valoare.

„Statele Unite condamnă şi nu recunosc aşa-numitele alegeri din regiunile separatiste din estul Ucrainei. Totodată, SUA nu recunosc pe niciunul din aceşti lideri aleşi în mod ilegal”, a spus Jen Psaki, purtător de cuvânt Departamentul de Stat.

Acordul de încetare a focului din estul Ucrainei semnat la Minsk, în septembrie, funcţionează numai pe hârtie. În realitate, conflicte sporadice încă există, mai ales în preajma aeroportului din Doneţk, disputat din primăvară de separatişti şi de armata ucraineană.

Noii lideri ai regiunilor Doneţk şi Lugansk, aleşi din primul tur cu majorităţi confortabile, dau, în schimb vina pe autorităţile ucrainene pentru impasul în care se află negocierile.

„Ucraina nu vrea pace, aşa cum susţine. În mod cert, face un joc dublu. Am ajuns să înţeleg cum face Kievul politică şi ce idei au prioritate. Suntem deschişi dialogului, dar vrem ca ei să se comporte normal şi corect”, a acuzat Aleksandr Zaharcenko, liderul rebelilor din Doneţk.

Oamenii din cele două regiuni separatiste îşi pun mari speranţe că rezultatul votului va stabiliza lucrurile. Alţii se tem însă că regiunea va deveni o nouă Transnistrie.

„Ştiţi cum este în Transnistria, când nu te recunoaşte nimeni. Ce rezervă viitorul? Nu ai acces la nimic. Şi mi-e teamă că asta se va întâmpla şi cu noi. Acesta e cel mai înfricoşător lucru”, spune un localnic.

„Sperăm că va fi pace şi prosperitate în regiune. Vrem ca totul să fie bine pentru noi şi ca nimeni să nu mai fie ucis”, a adăugat o altă persoană.

Rusia este singura ţară care a recunoscut alegerile. 

Liderul separatist prorus a învestit astăzi, oficial, în funcția de “președinte” al republicii Donețk, după ce-a fost ales la scrutinul de duminică, relatează AFP. În cursul unei ceremonii desfăşurate marţi, Zaharcenko, un fost mecanic în vârstă de 38 de ani, a depus un jurământ în favoarea “slujirii poporului din Republica Doneţk”, relatează mediafax.ro.

Aleksandr Zaharcenko, fost “premier” al republicii autoproclamate Doneţk, a fost ales “preşedinte” cu peste 81% din voturi, contracandidaţii săi obţinând câte 9%, potrivit unui sondaj realizat la ieşirea din secţiile de votare şi dat publicităţii de către şeful “comisiei electorale” locale rebele Roman Liaghin.

Acest fost mecanic şi om de afaceri, în vârstă de 38 de ani, care spune că şi-a vândut afacerea pentru a finanţa un grup militar rebel, a participat la luarea cu asalt a sediului Administraţiei Regionale de la Doneţk, pe 16 aprilie, de către separatişti. Acest eveniment fondator al revoltei faţă de Kiev a fost urmat de proclamarea independenţei “republicii” de la Doneţk şi a celei vecine, la Lugansk, iar după aceea de confruntări armate care s-au soldat cu peste 4.000 de morţi.

La Lugansk, “preşedintele republicii” rebele Igor Plotniţki a fost ales cu peste 63% din voturi. La fel ca Zaharcenko, a avut contracandidaţi aproape necunoscuţi.

Liderul autoproclamatei “republici populare Donetsk”, Aleksandr Zaharcenko, se declara deschis negocierilor pentru o reglementare pasnica a crizei din estul Ucrainei, inclusiv cu presedintele ucrainean Petro Poroshenko. Totodata, Zaharcenko si-a exprimat increderea in sprijinul economic oferit de Rusia si de “alte tari”, informeaza agentia Interfax, citata de Agerpres.

“Sunt gata sa ma intalnesc cu oricine, inclusiv cu (presedintele Ucrainei) Petro Poroshenko”, le-a spus Zaharcenko jurnalistilor.

Liderul separatist considera teritoriu al “republicii populare Donetsk” intreaga regiune Donetsk in granitele administrative ale acesteia.

De asemenea, Zaharcenko a declarat ca “republica” pe care o conduce spera la ajutor economic din Rusia si din “alte tari”. “Abhazia, Transnistria, Venezuela si Cuba ne vor sustine economic, speram ca si Rusia”, a spus liderul separatist.

Aleksandr Zaharcenko a “depus juramantul”, marti, in calitate de “presedinte” al republicii Donetsk.

In data de 2 noiembrie, in autoproclamatele “republici populare” Donetsk si Lugansk au avut loc asa-zise alegeri prezidentiale si pentru “consiliile supreme”. Luni au fost anuntate rezultatele acestora. “Presedinte” al republicii Donetsk a fost ales Aleksandr Zaharcenko, iar al republicii Lugansk, Igor Plotnitski.

Alegerile din regiunile separatiste ale Ucrainei nu sunt recunoscute de Kiev si de Occident, care le considera o piedica serioasa in calea procesului de reglementare a situatiei din Ucraina.

Parlamentul ungar a aprobat luni o lege care va deschide calea pentru construcţia gazoductului South Stream, o nouă sfidare a premierului Viktor Orban la adresa Uniunii Europeană, transmite Bloomberg.

Cu 132 de voturi pentru şi 35 contra, Parlamentul de la Budapesta a aprobat un amendament care permite unei companii să construiască un gazoduct chiar dacă nu are licenţele necesare pentru a-l opera.

‘Scopul acestui amendament este să dea un impuls South Stream şi să arate Rusiei că Ungaria ia în serios acest proiect’, a declarat Attila Holoda, expert în domeniul energiei.

Săptămâna trecută, directorul principalei companii ungare implicate în proiectul South Stream declara că Ungaria ar putea demara în următoarele şase luni lucrările de construcţie la secţiunea din conducta South Stream de pe teritoriul său şi să finalizeze proiectul în 2017.

Compania de stat MVM deţine 50% din acţiunile companiei mixte responsabilă pentru secţiunea din Ungaria a proiectului South Stream, cealaltă jumătate fiind deţinută de Gazprom. Compania mixtă nu are însă licenţa necesară pentru construcţia şi operarea conductei.

South Stream, un gazoduct destinat transportului gazului natural rusesc în Europa, ocolind însă Ucraina. Ungaria vrea să urgenteze acest proiect promovat de grupul rus Gazprom, dar se loveşte de rezistenţa exprimată de Comisia Europeană, care consideră că proiectul South Stream nu respectă decizia sa, care interzice furnizorilor de gaze naturale să controleze şi accesul la conductele care transportă gazele naturale.

“Orban testează limitele Uniunii Europene prin sprijinirea Rusiei. Însă Uniunea Europeană a oprit Bulgaria şi ne va opri şi pe noi”, a declarat analistul ungar Andras Deak.

În luna august a acestui an, ministrul bulgar al Economiei şi Energiei, Vasil Shtonov, a cerut grupului energetic naţional Bulgarian Energy Holding (BEH) să suspende toate operaţiunile în legătură cu gazoductul South Stream până când acest proiect va respecta standardele Uniunii Europene, scrie Agerpres.

Decizia autorităţilor de la Sofia vine la aproximativ o lună după ce Comisia Europeană a cerut Guvernului bulgar să suspende lucrările la gazoductul South Stream, un proiect condus de grupul rus Gazprom, în aşteptarea unei decizii referitoare la conformitatea proiectului cu legislaţia europeană. Executivul european susţine că South Stream nu respectă decizia sa care interzice furnizorilor de gaze naturale să controleze şi accesul la conductele care transportă gazele naturale, iar după anexarea Crimeei de către Rusia a pus procesul de aprobare în aşteptare.

Gazoductul South Stream va pleca din Rusia spre Bulgaria, pe sub Marea Neagră. În Bulgaria se va ramifica în două — spre nord, prin Serbia, Ungaria şi Austria, şi spre sud, către Grecia şi sudul Italiei. Secţiunea submarină dintre Rusia şi Bulgaria va avea 900 km lungime. Construcţia gazoductului a început în decembrie 2012, primele livrări spre Europa fiind programate pentru decembrie 2015. Acţionarii proiectului sunt Gazprom cu 50%, Eni (Italia) cu 20% şi Wintershall Holding (Germania) şi EDF (Franţa), cu câte 15%.

Philip Breedlove, comandantul forţelor NATO din Europa, susține că Alianţa Nord-Atlantică are nevoie de suplimentarea efectivelor în Europa de Est în contextul măsurilor de garantare a securităţii României, Poloniei şi zonei baltice, pe fondul intensificării presiunilor Rusiei şi a ameninţării islamiste, potrivit Mediafax.

Generalul Philip Breedlove, şeful Comandamentului european al armatei SUA şi comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică trebuie să suplimenteze, temporar, prezenţa militară în Europa de Est, din cauza zborurilor “provocatoare” efectuate de Rusia în apropierea spaţiului european şi în contextul ameninţării reprezentate de grupul terorist Stat Islamic în Irak şi Siria.

“Din cauza presiunilor intense pe care le resimţim acum în estul Europei şi în contextul măsurilor de garantare a securităţii aplicate în ţările baltice, în Polonia şi în România, avem nevoie de prezenţă militară suplimentară prin rotaţie”, a argumentat generalul Philip Breedlove, citat de publicaţia Stars & Stripes, denunţând manevre ale Rusiei şi riscurile reprezentate de grupul terorist sunnit Stat Islamic în Irak şi Siria.

Generalul NATO nu a precizat cum vor fi distribuite efectivele suplimentare care vor fi trimise în Europa de Est.

Alianţa Nord-Atlantică a interceptat săptămâna trecută numeroase avioane militare ruse, în apropierea spaţiului aerian european. “În opinia mea, cred că ruşii ne transmit un mesaj, acela că sunt o mare putere”, a precizat generalul Philip Breedlove. “Au fost efectuate zboruri în formaţii mari, cu traiectorii provocatoare”, a subliniat Breedlove.

“Am avut dreptate în privinţa menţinerii unei prezenţe permanente în Europa. Acum, pe fondul presiunilor intense resimţite în estul Europei (…), considerăm necesară o prezenţă militară suplimentară prin rotaţie, până când situaţia se va normaliza”, a subliniat Breedlove, citat de site-ul BreakingDefense.com.

De altfel, generalul NATO a precizat că 250-300 de consilieri militari ruşi sunt în continuare pe teritoriul Ucrainei.

Săptămâna trecută, Alianţa Nord-Atlantică a anunţat efectuarea a numeroase operaţiuni de interceptare în contextul intensificării activităţilor aeriene ale Rusiei în Marea Neagră, Marea Baltică şi Marea Nordului.

Criza internațională generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și-a găsit exprimarea în mai multe componente ale relațiilor internaționale. Statele mari și organizațiile internaționale s-au dovedit cu tot nepregătite când Rusia – un membru permanent al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și unul dintre statele-garante a integrităţii Ucrainei, în conformitate cu Memorandumul de la Budapesta din 5 decembrie 1994, nu numai că anexează Crimeea și desfășoară un adevărat război în regiunile de est ale Ucrainei, dar şi blochează instituțiile internaționale, care ar fi putut stopa agresorul. În general, agresiunea rusească a devenit o provocare nu doar pentru suveranitatea Ucrainei, dar, şi pentru principiile relațiilor internaționale stabilite în lumea postbelică. Moscova ignoră flagrant Carta ONU, marginalizează OSCE, accentuează slăbiciunile UE și SUA, și încearcă să suprime eficiența articolului 5 a Tratatului organizației Atlanticului de Nord.

Pe fondul creşterii îngrijorării internaţionale legată de pofta Moscovei, riscul de escaladare a situaţiei în Republica Moldova, Caucaz şi statele baltice, precum și de diverse incidente stârnite de provocările militarilor ruşi, se pare că  Rusia desfăşoară un război nu atât împotriva unui stat concret sau coaliție de state, cât un război împotriva normelor internaționale în general.

În primul rând pentru Washington comportarea Moscovei a fost neașteptată. Casa Albă, desigur, era conştientă de faptul că “reset” a fost un pas eronat în relațiile cu Kremlinul. Cu toate acestea, strategii americani, speriați de consolidarea Chinei și încrezători în raționalitatea lui Putin sperau că Moscova poate că ar accepta pierderea Ucrainei.

Mult mai surprinzătoare a fost comportarea Kremlinului pentru UE. Oficialii de la Bruxelles s-au obișnuit să fie “neliniştiţi” mai mult de crizele din regiunile îndepărtate ale lumii. Însă criza care a apărut la frontiera UE, începută chiar de la o Revoluția purtată sub steagul UE, care a întrat în istorie sub numele de “Euromaidan”, a fost un șoc pentru Bruxelles. Mecanismul greoi al structurilor europene, neobișnuit cu situaţii de forță majoră evident nu poate gestiona criza. Structurile europene, subminate din interior de corupția unor reprezentanți ai elitelor europene, în absența unității și solidarității statelelor UE, doar acum – cu o întârziere semnificativă – încep să reacționeze  adecvat la noile realități politice.

În orice caz, realizând amenințarea războiului, statele UE învecinate cu Rusia au început să-şi regrupeze forțele ș să-și corectează planurile de apărare. Statele Baltice se simt cele mai vulnerabile din acest punct de vedere – destul de mici, dependente de sistemele de securitate colectivă, ele apelează la NATO cu oferte de a găzdui bazele permanente ale Alianței (Estonia și Letonia), desfășoară exerciții comune cu NATO (Letonia), sau merg chiar mai departe și, ținând cont de incertitudinea ca Alianța Nord-Atlantică să-și îndeplinească obligațiile sale, inițiază alianțe noi. Pe acest drum a mers Lituania, care solicită din ce în ce mai mult reînoirea parteneriatului strategic cu Polonia şi participă la formarea unei brigăzi comune lituaniano-polonă-ucraineană (la 19 septembrie, la Varșovia a avut loc ceremonia de semnare a Acordului între guvernele Ucrainei, Lituaniei și Poloniei). Brigada va fi parte a forţelor contingente de menținere a păcii, precum și un mod de schimb de experiență, cunoștințe și abilități, nu numai între cele trei țări participante, dar va contribui și la interacțiunea armatei ucrainene cu forțele armate ale lumii.

România, țară vecină cu Rusia la Marea Neagră, se găseşte  într-o situație relativ favorabilă. În primul rând, România nu are nici o frontieră directă cu Rusia, și astfel, se simte relativ apărată în comparaţie cu statele baltice. În afară de aceasta, România  posedă rezerve proprii de hidrocarburi. Ea depinde într-o mică proporție, doar 1/5, de aprovizionarea cu gaze naturale rusești, ceea ce o face mai puțin vulnerabilă în plan economic. Totuşi, să spunem că separatismul din Donbas, inspirat de Moscova, și războiul ruso-ucrainean din anul 2014 nu au afectat situația din România sau relațiile româno-ucrainene, ar fi o exagerare.

În primul rând, acest context influențează evoluția evenimentelor din Moldova. Chișinăul este primul dintre statele Parteneriatul Estic care a reușit să obțină liberalizarea regimului de vize cu UE și rămâne un lider a reformelor în cadrul programelor europene. Însă aceasta nu-l salvează nici de problema conflictului “înghețat” din Transnistria, nici de riscurile de escaladare a tensiunilor în Găgăuzia. Nu mai puțin problematice sunt perspectivele politicii externe după alegerile din luna aceasta din Moldova, unde, după unele previziuni, la putere poate reveni Partidul Comuniștilor care are o orientare pro-rusă, și care a declarat nu odată preferința pentru integrarea eurasiatică.

România, în mod firesc, privește cu simpatie Ucraina, românii văzând în Euromaidan o reflectare a propriei revoluții din 1989. Dar Bucureștiul este mult mai preocupat de soarta Republicii Moldova. Deoarece Moldova e situată geografic între România și Ucraina – cooperarea între Kiev și București devine cheia, care poate influența semnificativ evoluția evenimentelor din regiune, de la intensificarea procesului  de soluţionare a conflictului transnistrean la promovarea unei dinamici pozitive de dezvoltare economică. Printre interesele primordiale ale Ucrainei sunt respingerea agresiunii militare ruseşti și menținerea controlului asupra regiunilor sudice. În acest caz, stabilizarea situaţiei în sudul Ucrainei este și în interesul Bucureștiului. Nu credem că României îi va fi mai ușor să gestioneze dosarele sensibile din zona Mării Negre, dacă Rusia lui Putin își va “săpa” un coridor terestru până în Transnistria și va ocupa toată coasta ucraineană a Mării Negre. Dimpotrivă, controlul Rusiei sau absența controlului pe segmentul  transnistrean al frontierei moldo-ucrainene va duce la faptul, că nu doar Transnistria, dar și întreaga Republica Moldova ar putea deveni parte a “lumii ruse”.

România dorește să-și consolideze pozițiile în organizațiunile internaționale, în special în NATO și UE. Pentru aceasta, astăzi a apărut o ocazie unică. NATO deja intenționează să creeze forțe suplimentare de reacție rapidă în Țările Baltice, Polonia și  România. Un interes special pentru România, este și crearea unui stat major internațional NATO în Europa de Est, ale cărui elemente vor fi aşezate în statele Baltice, Polonia și Românie. Mai mult, Alianța a aprobat cooperarea cu Ucraina într-un program  special, în care vor fi  create 4 fonduri de încredere dedicate problemelor de logistică, comunicații, criminalitate cibernetică, reabilitarea socială a răniților. România şi-a declarat deja disponibilitatea de a coordona activitatea unuia din acestea. În general, astăzi pentru România se deschide perspectiva de a-şi consolida influența  în  creionarea agendei regionale, preluând în acest fel ștafeta Grupului de la Vișegrad, care, din păcate, își pierde semnificația din cauza lipsei de solidaritate internă. Mai mult, pentru București se deschide o fereastră de oportunitate, la care nu pot pretinde alte state ale Alianței. România este avanpostul UE și NATO în regiunea Mării Negre, Bucureștiul putând fi un dirijor al intereselor de securitate ale statelor europene și pro-europene din regiunea extinsă a Mării Negre.

În afară de creşterea reputaţiei, consolidarea rolului Bucureștiului în luarea deciziilor care privesc regiunea, aceasta ar aduce și beneficii economice.

[…]/ integral pe revista22.ro

Statele Unite se confruntă, pe propriul său, cu un număr tot mai mare de extremişti care s-au radicalizat pe internet, mediu în care se inspiră de la jihadişti din Siria, şi care caută să comită acţiuni violente, a avertizat FBI.

Directorul poliţiei federale James Comey a afirmat luni că această ameninţare a fost trăită “în mod foarte real” în Canada, unde în ultimele săptămâni au avut loc două atacuri în care au fost ucişi doi militari, informează AFP, potrivit Mediafax.

Şeful FBI a declarat că urmărirea persoanelor care se inspiră după militanţii organizaţiei Statul Islamic (SI) în Siria este “extrem de dificilă, este un lucru la care lucrăm zilnic”.

Această ameninţare este prezentă pe tot teritoriul Statelor Unite şi poate fi reprezentată de oameni de toate vârstele, originile etnice şi meseriile, a precizat el într-o conferinţă privind lupta împotriva terorismului, la Fordham Law School.

“Este o problemă peste tot unde există spirite tulburate care au acces la internet, iar acest lucru se poate întâmpla oriunde în ţara noastră mare”, a insistat el.

Fără ca măcar să se întâlnească cu membri al-Qaeda, aceste persoane se radicalizează citind sau ascultând propaganda online şi devin “echipate să se angajeze în jihad, fără ca măcar să iasă din subsol sau dormitor”, a declarat el.

“Ele pot obţine tot ceea ce le trebuie pe internet pentru a comite o acţiune violentă aici, în Statele Unite”, a continuat şeful FBI, îndemnând americanii să avertizeze poliţia dacă observă comportamente suspecte sau periculoase ale unor indivizi.

Oficialul de rang înalt a apreciat că aproximativ zece americani luptă alături de organizaţii teroriste. “Îi urmărim dacă se întorc în Statele Unite. Dacă am dovada că ai luptat în vreuna dintre aceste organizaţii teroriste străine, ajungi după gratii”, a avertizat el.

Preşedinta Interpol, Mireille Ballestrazzi, a apreciat ameninţarea teroristă nu a fost niciodată atât de puternică. Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs susţinut la a 83-a Adunare Generală anuală a Organizaţiei, care se desfăşoară până vineri la Monaco.

Potrivit Mediafax, în total 88 de miniştri şi peste 1.000 de delegaţi reprezentând 166 de ţări membre asistă la această reuniune a poliţiilor din întreaga lume care urmează să desemneze un nou secretar general al Organizaţiei, în locul lui Ronald Noble, care a efectuat trei mandate.

Într-o scurtă ceremonie de deschidere a lucrărilor, luni, preşedinta Interopl i-a îndemnat pe poliţişti să marcheze “centenarul cooperării internaţionale în domeniul poliţiei”. În ultimii 100 de ani, populaţia mondială a crescut de patru ori şi au apărut noi tensiuni geopolitice, a subliniat ea. “Infracţionalitatea a prosperat pe acest teren fertil”, a apreciat Ballestrazzi.

“Grupări criminale s-au structurat ca multinaţionale ale crimei, iar flexibilizarea controalelor la frontiere le-a facilitat deplasarea”, a insistat ea, conform sursei citate. “Ameninţarea teroristă nu a fost niciodată atât de puternică, iar criminalitatea cibernetică se propagă în tot spaţiul virtual”, a adăugat ea.

Interpolul are în prezent o bază de date cu 155.000 de înregistrări cu infractori internaţionali cunoscuţi de serviciile de poliţie, persoane dispărute şi cadavre, între altele. Fişierul organizaţiei cu paşapoarte pierdute sau furate, creat după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, are 40 de milioane de intrări.

Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, spune că nu-şi va cere niciodată scuze în faţa preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, pentru că a spus că autorităţile de la Ankara i-au ajutat din greşeală pe luptătorii din Statul Islamic (SI) să pătrundă pe teritoriul Siriei.

Biden spun că vorbele sale au fost interpretate eronat şi a fost nevoie ca ele să fie clarificate şi oferite liderului turc.

Luna trecută, într-un discurs ţinut la Harvard, Biden a dezbătut elaborat problemele ridicate de SI şi a dat o parte din vină pe Turcia, Qatar, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, deorece “aceste naţiuni sunt în stare de orice ca să-l răstoarne de la putere pe preşedintele Siriei, Bashar al-Assad“.

Imediat după ce a auzit această opinie, Erdogan a solicitat scuze din partea oficialului american, care se presupune că ar fi fost făcută într-o convorbire telefonică dintre cei doi.

Nu i-am cerut niciodată scuze lui Erdogan. Îl cunosc bine, am mai avut de-a face cu el şi ne-am înţeles“, a spus Biden la CNN“Părerea mea rămâne neschimbată, nu-mi schimb opinia iniţial exprimată!“, a adăugat al doilea om din ierarhia administrativă americană.


Categorii

Rusia, Ucraina, Ungaria, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

13 Commentarii la “ALEGERILE SEPARATISTILOR DIN UCRAINA: pretext pentru ruperea ARMISTITIULUI? (video)/ Ungaria sustine SOUTH STREAM, sfidand UE/ Generalul NATO pentru Europa vrea SUPLIMENTAREA TRUPELOR pentru Romania, Polonia si Tarile Baltice/ FBI si INTERPOL speculeaza “AMENINTARILE TERORISTE”

  1. “Abhazia, Transnistria, Venezuela si Cuba ne vor sustine economic, speram ca si Rusia”

    Asta poate lejer sa ia premiul pentru cea mai ridicola afirmatie a unui rus! Consumul de vodca dauneaza neuronilor. Rusii fac intreceri la baut vodca si cel mai betiv este ales presedinte.

    Este totusi o mare provocare sa stabilesti care este cea mai ridicola afirmatie facuta de Zaharcenko. El a mai spus alegatorilor ca vrea ca pensiile sa fie mai mari decat in Polonia si ca pensionarii sa aiba dxestui bani pentru a calatori in Australia cel putiun o data pe an ca sa impuste o duzina de canguri in safari.

    In the campaign of the 2014 Donbass parliamentary elections Zakharchenko told potential voters that he wanted pensions to be “higher than in Poland” and that pensioners should have enough money to “travel to Australia at least once a year to shoot a dozen kangaroos on Safari”.
    http://en.wikipedia.org/wiki/Aleksandr_Zakharchenko

    Daca l-au ales pe asta, inseamna ca toata lumea este beata pe acolo.

  2. @Eu

    Nu neaparat, cele doua regiuni sunt de fapt “motorul economic” al Ucrainei, e exact zona cea mai industrializata si cea mai bogata in resurse.

    Pericolul cel mare este insa ca acolo sunt acum la putere comunistii. Nu comunistii “cu fata umana”, ci comunisti reali, stalinisti veritabili. Asa ca in Ucraina acum este, din pacate, un adevarat razboi intre comunisti, oligarhi si nazisti (la fel de veritabili si ei, din pacate). La mijloc, poporul ucrainean, ostatic intre interesele Americii si ale Rusiei.

  3. Pentru ca am fost sesizati: stirea despre ce ar fi zis Putin, la Valdai (Sochi) despre Turcia lui Erdogan e falsa (conform facaturii, Putin ar fi afirmat ca regimul lui Erdogan e o amenintare si ca Rusia va lua masuri). E adevarat ca Putin a zis multe si importante lucruri la Valdai, insa nimic asemanator despre Turcia. Discursul integral precum si interventiile de dupa pot fi urmarite, in engleza, aici: http://eng.kremlin.ru/transcripts/23137

  4. @Paul
    Cele doua regiuni au fost motorul economic, numai ca la volanul economiei se aflau oligarhi ca Rinat Ahmetov, fondatorul și președintele la System Capital Management (SCM) și președintele clubului de fotbal Șahtior Donețk. Nu cred ca el sau alti oligarhi le vor da bani pensionarilor din cele doua regiuni pentru excursii in Australia.
    Dupa cum vedem acum motorul nu mai are benzina si Zaharcenko vrea sa trimita pensionarii in vacante in Australia cu banii pe care spera sa-i primeasca din Abhazia, Transnistria, Venezuela, Cuba si Rusia. (rofl)

  5. Pensionarii din cele doua regiuni isi vor lua pensiile in ruble.

    Ukraine cuts finances to rebel region until ‘terrorists’ leave

    Kiev (AFP) – Ukraine’s prime minister said Wednesday that financial aid from the central government to the pro-Russian separatist eastern regions will be stopped until “terrorists clear out of there.”
    Yatsenyuk said the separatist leaders, who have declared independence and defied the government by holding their own elections on Sunday, should be left to fend for themselves.

    “We don’t want to finance imposters and conmen,” he said. “As soon as the terrorists clear out of there and we get back the territory, then we will pay every person the welfare payments they have the right to.”

    “To pay today is to directly finance terrorism,” he said. “The terrorists should get out of this territory and Russia should stop supporting them.”
    http://www.businessinsider.com/afp-ukraine-cuts-finances-to-rebel-region-until-terrorists-leave-2014-11

  6. @Eu
    Desigur, acum sunt praf si pulbere. Si dupa ce se reia razboiul probabil ca n-o sa mai ramana nicio cladire in picioare, dar resursele raman si pot fi exploatate. Probabil asta e “pastila” pe care o vinde Zaharchenko.

  7. Rubla este in cadere libera, iar timpul curge in defavoarea Rusiei!

    Russian ruble hits all-time low as sanctions bite
    In trading on the MICEX exchange, the ruble dropped to 44.9 to the US dollar late Wednesday — about a 3-percent fall for the day. The ruble has lost more than 25 percent this year.
    http://readingeagle.com/ap/article/russian-ruble-hits-all-time-low-as-sanctions-bite

  8. “Rubla este in cadere libera, iar timpul curge in defavoarea Rusiei!”…deci si a noastra.

    SUA si UE taind craca Rusiei:

    http://www.youtube.com/watch?v=RYHci_KYIT4

  9. Guvernul Orban a reusit performanta saracirii dramatice a ungurilor, asa ca are nevoie de un razboi ca sa evite o revolutie.

    Dramatic increase in poverty in Hungary

    Three years after the right-wing government of Viktor Orban came to power, social misery in Hungary has expanded rapidly.
    The report shows that four out of five households have no material reserves and would not be able to undertake repairs or pay other expenses amounting to 100,000 forints (around 330 euros). The difference in incomes between the top 10 percent and the bottom 10 percent on Hungary’s income scale has risen by 25 percent since 2009. The share of the lowest ten percent of total income has fallen from 3.1 to 2.6 percent.

    According to reputable estimates, more than 250,000 children in Hungary are not adequately nourished, with around 50,000 regularly suffering from hunger. The declining birth rate also provides a clear indication of the level of social misery. In the first half of 2013 there were 5.5 percent fewer children born than in the same period the previous year.
    http://www.wsws.org/en/articles/2014/01/11/hung-j11.html

  10. Pingback: Se rupe armistitiul in Ucraina? CONSILIER AL LUI PUTIN: RUSIA AR TREBUI SA BOMBARDEZE UCRAINA/ Victor Orban: singurul putinist din UE/ Newsweek: TURCIA COOPEREAZA CU STATUL ISLAMIC IMPOTRIVA KURZILOR/ Seful Statului Islamic ar fi fost RANIT de ATACURI AER
  11. Pingback: RUSIA VA DESEMNA EXPLICIT SUA SI NATO DREPT ADVERSARI IN NOUA DOCTRINA MILITARA?/ Ambasadorul Ucrainei la ONU: RUSIA PREGATESTE O INVAZIE IN ESTUL TARII/ Gagauzia: o noua TRANSNISTRIE SEPARATISTA instrumentata de Moscova impotriva MOLDOVEI? - Recomandari
  12. Pingback: GERMANIA NU VREA UCRAINA IN NATO/ Emil Hurezeanu: Daca Rusia invadeaza Estonia, nu se declanseaza Articolul 5 din TRATATUL NATO [video] - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare