ASUR: campanie de intimidare a directorilor de scoala pentru ora de religie. DEMONTAREA PUNCTUALA A DEZINFORMARILOR MILITANTILOR ATEISTI

• Mediafax: Patriarhia: ASUR ameninţă directorii de şcoală, cerând înscrierea la ora de religie pe bază de acord

Patriarhia Română cere MECTS să intervină pentru respectarea legislaţiei privind predarea religiei în preuniversitar, după ce, spun reprezentanţii instituţiei de cult, ASUR a ameninţat mai mulţi directori de şcoli, pentru a nu înscrie copii la aceste ore fără acordul explicit al părinţilor.

Potrivit Patriarhiei, în prima jumătate a lunii septembrie, Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) a trimis scrisori directorilor de la mai multe şcoli din ţară scrisori în care aceştia “sunt ameninţaţi cu dosare penale pentru abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, potrivit art. 247 din Codul Penal, dacă fac înscrierea elevilor la orele de religie, fără un acord explicit din partea părintelui şi/sau elevului”.

“În ziua de 10 septembrie 2012 preşedintele ASUR, domnul Atila Nyerges a trimis o scrisoare către directorii mai multor unităţi de învăţământ din ţară, al cărei conţinut este un amestec confuz de articole de lege, citate trunchiat şi tendenţios, fără legătură cu predarea religiei în şcoală, cu scopul vădit de a dezinforma şi de a intimida”, se mai arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, miercuri, de Patriarhie.

Reprezentanţii Patriarhiei subliniază că, potrivit prevederilor constituţionale şi legale care reglementează statutul orei de religie în învăţământul public, şcoala nu este obligată să ceară acordul părinţilor pentru participarea copiilor la ora de religie. Citând din legislaţia în vigoare, instituţia de cult menţionează, astfel, că: statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult; în şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege; în învăţământul de stat şi particular, predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute; planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun.

“Deoarece în mai multe şcoli din România reprezentanţii ASUR încearcă prin diferite metode crearea unei atmosfere ostile disciplinei religie şi intimidarea profesorilor de religie, Patriarhia Română solicită Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului să intervină pentru respectarea statutului disciplinei şi al profesorului de religie, conform legii. De asemenea, Patriarhia Română îndeamnă profesorii de religie să se adreseze organismelor abilitate ale statului, atunci când le sunt încălcate demnitatea şi statutul de profesori, garantate de Constituţia României şi de legislaţia în vigoare”, se mai arată în comunicat.

În scrisoarea care, potrivit sursei citate, ar fi fost trimisă mai multor directori de şcoală, ASUR invocă, la rândul său, mai multe articole de lege, în care se menţionează, printre altele, că “părinţii sau tutorii au dreptul exclusiv de a opta pentru educaţia religioasă a copiilor minori, conform propriilor convingeri” şi că “la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie”.

“Responsabilitatea privind respectarea tuturor prevederilor legale vă revine dumneavoastră, în calitate de director al unităţii de învăţământ. În mod specific, înscrierea elevilor la orele de religie fără un acord explicit din partea părintelui şi/sau elevului poate fi încadrată în prevederile art. 247 din Codul Penal“, se mai precizează în scrisoarea ASUR, în care este reprodus şi articolul de cod penal privind abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi.

Contactată de MEDIAFAX, Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei, a declarat că va analiza situaţia reclamată de Patriarhie şi va dispune măsurile care se impun.

De curând, tot ASUR a scris pe site-ul propriu că pe lista manualelor de religie aprobate de Ministerul Educaţiei continuă să se afle o serie întreagă de lucrări “ce promovează intoleranţa religioasă şi care agresează psihic copiii prin repetarea obsesivă a temelor despre «păcat», «iad» şi «diavoli», inducându-li-se acestora ideea că nerespectarea cu stricteţe a «poruncilor» îi condamnă la «osânda veşnică».

Totodată, potrivit ASUR, “îndoctrinarea religioasă devine şi mai periculoasă atunci când manualele de la alte materii, Istoria sau Biologia de exemplu, se transformă într-un fel de manuale de religie deghizate“. ASUR a solicitat Ministerului Educaţiei să retragă de urgenţă autorizarea acestor manuale şi “să ia toate măsurile care se impun pentru a preveni îndoctrinarea religioasă a elevilor”.

Patriarhia a reacţionat şi atunci, precizând că Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) a aprobat 45 de manuale de religie, dintre care doar 18 aparţin cultului creştin ortodox.

De asemenea, Patriarhia a arătat că ASUR îşi arogă în mod discutabil calitatea de reprezentant al societăţii civile şi deformează constant realitatea, promovând intoleranţa faţă de religie prin reluarea obsesivă la începutul fiecărui an şcolar a atacurilor la adresa manualelor de religie.

• Basilica: Răspunsul Patriarhiei Române la ultimele dezinformări ASUR

Întrucât comunicatul de presă postat în ziua de 24 septembrie 2012 de Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) pe site-ul propriu dezinformează grav în ceea ce priveşte sprijinul financiar de la bugetul de Stat pentru Culte, pentru corecta informare a opiniei publice şi mass-media, Patriarhia Română precizează:

1. În comunicatul ASUR se afirmă: Statul plăteşte salarii, impozite, asigurări de sănătate şi contribuţii sociale pentru aproximativ 56.000 de reprezentanţi ai cultelor (cca. 17.000 de preoţi, 19.000 aparţinând „personalului neclerical”, 10.000 de profesori de religie şi 10.000 de călugări) …

RĂSPUNS: Afirmaţia este inexactă. Statul român asigură doar o contribuţie (aproximativ 60%) la salariile personalului clerical şi neclerical al Cultelor. Restul salariilor (comparabile cu cele ale profesorilor din Învăţământul preuniversitar), impozitele, asigurările de sănătate şi contribuţiile sociale sunt plătite din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti.

Această situaţie este consecinţa secularizării averilor bisericeşti de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1863), atunci când Biserica a fost deposedată de sursele de întreţinere, iar Statul român şi-a luat angajamentul de a sprijini de la bugetul public salarizarea personalului deservent şi întreţinerea lăcaşurilor de cult. În prezent, cea mai mare parte a proprietăţilor bisericeşti nu au fost încă retrocedate proprietarilor de drept.

De remarcat faptul că sumele plătite de unităţile bisericeşti pentru plata impozitelor şi asigurărilor sociale aferente salariilor personalului deservent sunt aproximativ egale sau depăşesc valoarea contribuţiilor la salarii primite de la bugetul de Stat. De exemplu, în fiecare lună valoarea totală a contribuţiilor la salariile personalului din Administraţia patriarhală este de 557.472 lei, iar suma plătită de Patriarhia Română la bugetul de Stat pentru impozitele pe salariile integrale, asigurări de sănătate şi contribuţii sociale este de 575.087 lei. Oricine poate constata faptul că ceea ce se primeşte de la bugetul de Stat sub forma sprijinului salarial se întoarce la bugetul public prin plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale aferente.

Din cei 14.231 de preoţi şi diaconi ai Bisericii Ortodoxe Române, peste 1.000 sunt salarizaţi exclusiv din fondurile proprii ale unităţilor bisericeşti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizaţi neclericali sunt plătiţi integral de Biserică.

Precizăm că personalul bisericesc clerical şi neclerical se numără printre categoriile socio-profesionale din România cu cele mai mici salarii. În numeroase comunităţi din ţară, în special din mediul rural, din cauza sărăciei şi a migraţiei în străinătate, preoţii nu mai reuşesc să-şi completeze salariile din fonduri proprii, pentru majoritatea acestora sprijinul salarial de la bugetul de Stat reprezentând unicul venit sigur pentru întreţinerea familiei. De reţinut este şi faptul că anual sumele alocate în bugetul de Stat pentru cultele religioase reprezintă doar 0, 4 % din PIB, adică de peste 10 ori mai puţin decât sumele alocate pentru învăţământ şi sănătate.

Referitor la personalul monahal, precizăm că din cei aproximativ 8. 500 de călugări şi călugăriţe, numai stareţul/stareţa şi preotul slujitor din mănăstiri primesc contribuţie de la bugetul de Stat la salariu, adică doar câteva sute de persoane, iar nu 10.000 de călugări, aşa cum dezinformează ASUR.

În ceea ce priveşte cei aproape 7. 700 profesori de religie, menţionăm faptul că aceştia au acelaşi statut cu celelalte cadre didactice din învăţământul românesc şi sunt salarizaţi de Ministerul Educaţiei. În acest sens, considerăm că prezenţa religiei în programa de învăţământ din şcolile publice, care îi deranjează atât de mult pe reprezentanţii ASUR, este un drept câştigat de poporul român în Decembrie 1989. De altfel, potrivit sondajelor şi studiilor sociologice realizate în ultimii 15 ani, majoritatea românilor apreciază rolul orei de religie în formarea şi educarea tinerei generaţii.

2. În comunicatul ASUR se afirmă: Pentru activităţi de asistenţă socială folosesc doar o foarte mică parte a banilor primiţi de la stat; de exemplu, conform rapoartelor de activitate ale BOR, în 2009 şi 2010, Biserica Ortodoxă a cheltuit pentru „activitatea social-filantropică” doar cca. 5% din totalul subvenţiile bugetare primite.

RĂSPUNS: Afirmaţia ASUR este inexactă. Nu există subvenţii de la bugetul de Stat pentru opera social-filantropică a Bisericii! Cele aproximativ 55 de milioane de lei folosite în anul 2011 de Biserica Ortodoxă Română pentru susţinerea celor aproximativ 700 de instituţii social-filantropice destinate tuturor categoriile sociale defavorizate de care beneficiază în mod constant aproape un milion de români săraci provin exclusiv din fonduri proprii şi donaţii ale credincioşilor.

În acelaşi timp, Patriarhia Română şi alte eparhii din ţară derulează cu succes programe social-educaţionale la nivel naţional din fonduri europene (Hristos împărtăşit copiilor, Alege şcoala! etc.) ai căror beneficiari sunt zeci de mii de copii, adolescenţi şi tineri, iar la nivel local există numeroase proiecte sociale derulate de eparhii în parteneriat cu autorităţile locale şi alte ONG-uri.

3. În comunicatul ASUR se afirmă că Biserica Ortodoxă Română şi celelalte Culte religioase cunosc un tratament privilegiat.

RĂSPUNS: Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, potrivit Codului fiscal (art 15, alin. f), cultele religioase sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru: venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, venituri obţinute din chirii, alte venituri obţinute din activităţi economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Această prevedere din Codul fiscal se fundamentează pe art. 29, alin. 5 din Constituţia României, dezvoltat în Legea cultelor nr. 489/2006, unde se menţionează: Statul român recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale (art. 7 alin. 1); Autorităţile publice cooperează cu cultele în domeniile de interes comun şi sprijină activitatea acestora. (art. 9 alin. 3).

Trebuie menţionat că în momentul elaborării Codului fiscal, ţinând cont de faptul că cea mai mare parte a proprietăţilor bisericeşti nu a fost încă retrocedată Bisericii, legiuitorul a avut în vedere identificarea unor surse de finanţare pentru întreţinerea lăcaşurilor de cult şi a celorlalte clădiri bisericeşti, precum şi a lucrării social-filantropice şi educaţionale desfăşurată de Culte în beneficiul populaţiei care este incomparabil mai amplă şi eficientă decât cea a ONG-urilor. De altfel, în toate ţările europene există facilităţi fiscale pentru Culte condiţionate de folosirea fondurilor strict pentru activitatea specifică desfăşurată în societate.

În acelaşi timp, pentru activităţile economice desfăşurate prin societăţi comerciale, Cultele plătesc taxe şi impozite potrivit legislaţiei în vigoare asemenea tuturor agenţilor economici din ţara noastră.

4. În finalul fiecărui comunicat ASUR se afirmă: Să nu uităm: În România sunt 18.300 de biserici; doar 4.700 de şcoli generale stau la dispoziţia copiilor!

RĂSPUNS: Afirmaţia este falsă. În România, potrivit statisticilor oficiale, sunt 20.240 de şcoli cu personalitate juridică şi arondate, adică de peste 4 ori mai multe instituţii de învăţământ decât încearcă sistematic să dezinformeze ASUR. Dacă astăzi în România se închid spitale şi şcoli, aceasta se întâmplă nu din cauza Bisericii Ortodoxe Române, ci ca urmare a scăderii numărului populaţiei, inclusiv a celei şcolare.

În ceea ce priveşte celelalte afirmaţii din comunicatul ASUR, unele dintre acestea sunt ridicole, iar la altele au fost oferite răspunsuri explicite de către Patriarhia Română cu alte prilejuri.  În concluzie, şi de această dată se constată că ASUR dezinformează flagrant, deranjată probabil de prezenţa activă a Bisericii în societate şi a lui Dumnezeu în sufletele oamenilor.