BALENA ALBASTRA – un joc SUICIDAR declanseaza un val de victime in randul ADOLESCENTILOR/ Parintele Savatie: DE CE SE SINUCID COPIII?

• Observator.tv: Zeci de tineri, ucişi de “BALENA ALBASTRĂ”! Administratorul JOCULUI MORŢII, interviu HALUCINANT: “Mor fericiţi! Le dau tot ce nu pot avea în viaţa reală” (VIDEO)

Autorităţile moldovene sunt în alertă după ce, în ultimele zile, trei tineri şi-au luat viaţa, aruncându-se de pe blocuri. Doi dintre ei, un băiat şi o fată, minori, s-au sinucis, în noaptea de 8 martie, sărind în gol de la etajul 18 al unui bloc din Chișinău. 

Cei doi tineri erau destul de activi pe rețele de socializare, iar multe postări erau însoțite de hashtag-uri precum #goodbye, #suicide #nonsens, #transformation, #lucifer și cel mai important hashtag-ul #cинийкит (синий кит = balena albastră, n.r.), fapt ce ar putea demonstra că aceștia ar fi jucat în jocul “Balena Albastră”.

Jocul, extrem de periculos, a apărut în social media din Rusia, dar se răspândeşte rapid în toată lumea şi ar fi răspunzător pentru moartea a peste 130 de tineri. Foarte îngrijorător este că începe să capete o popularitate tot mai mare în rândul adolescenţilor din toată lumea.

Şi, din nefericire, nu este singurul joc online care îndeamnă la suicid. Pe lângă “Balena Albastră”, grupurile online “Casa liniștită”, “Trezește-mă la 04:20”, “Fugi sau mori”, “50 de zile până la..”, “f57-f58”, “Niapoca”, “Marea balenelor” impun jucătorilor să îndeplinească 50 de misiuni teribile începând cu tăiatul venelor și sfârșind cu aruncarea de pe acoperișuri.

Potrivit presei ruse, în luna noiembrie 2016, a fost arestat într-o suburbie a Moscovei unul dintre moderatorii grupurilor morții de pe rețeaua de socializare Vkontakte, Philipp Budeikin.

Acesta, în urma unei hotărâri emise de instanța din Sankt Petersburg, va fi deținut în izolator până în luna mai 2017. El a creat opt grupuri ale morții, în perioada decembrie 2013 – mai 2016, pentru a obține cât mai mulți followeri.

Cu două zile înainte de a fi arestat, Budeikin, care pe reţelele de socializare funcţiona sub pseudonimul Philip Fox, a acordat un interviu pentru St.Petesburg.ru.

Jurnaliştii au vorbit cu tânărul timp de două zile, de pe 13 până pe 15 noiembrie. În dimineaţa zilei de 15 noiembrie, Budeikin a fost săltat de poliţie şi, ziua următoare a fost arestat pentru două luni.

În interviu, administratorul grupurilor periculoase a admis că îndeamnă tinerii la suicid.

Reporter: “Chiar împingi tinerii să se sinucidă?”

Budeikin: “Da! Nu-ţi face griji, o să înţelegi. Toţi înţeleg. Mor fericiţi. Le dau tot ce nu pot avea în viaţa reală: căldură, înţelegere şi comunicare”.

Întrebat cum i-a venit ideea să creeze aceste grupuri ale morţii, Budeikin a răspuns:

“Totul a început în 2013. Am vrut să curăţ lumea de oameni care fac rău societăţii. Am creat F57. Şi a atras oameni. În 2014, a fost interzis. Ulterior, am gândit proiectul, conceptul, în diferite faze şi niveluri”.

În noiembrie 2015, Budeikin a creat zece grupuri asemenea celui numit F57. Prima victimă a fost o tânără de 16 ani, care avea pseudonimul Rina Palenkova. Fata s-a sinucis în 23 noiembrie 2015, devenind idolul mai multor adolescenţi. Budeikin a refuzat să răspundă la întrebarea: “Cu ce a greşit fata?”. A spus doar că era sectantă.

Apoi a explicat cum intră în mintea adolescenţilor şi cum îi convinge să recurgă la gesturi extreme.

“Jocul începe. Este necesar ca sarcinile să fie efectuate aşa că vorbesc cu ei despre ei înșiși, comunicăm. În cursul acestui dialog, devine clar cine este cine. Apoi iniţiez o conversaţie pe Skype ca să aflu mai multe lucruri din viața lor. După care iau decizia. Cu cât tânărul este mai obosit şi nu doarme noaptea, cu atât mintea lui devine mai accesibilă“, explică Budeikin.

În timpul interviului, tânărul şi-a amintit de un băiat care s-a sinucis.

“Era student. Nu avea decât un părinte, erau săraci, mama îl bătea, iar în timpul liber omora câini. Aşa că a fost mai bine pentru toată lumea, în special pentru el!”, a declarat administratorul grupurilor.

El a mărturisit că este o persoană bipolară şi că tot ce face are legătură cu faptul că a avut parte de o “copilărie dificilă”.

• A fi parinte: BLUE WHALE, jocul suicidar care face ravagii printre adolescenţi: Cum recunoşti semnele alarmante la copilul tău

Psihiatrul Gabriel Diaconu este absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, fost cercetător la McGill Group for Suicide Studies şi la Universitatea Québec din Montreal. Are experienţă de jurnalist, iar în prezent este Director Medical la Centrul de Psihiatrie şi Psihoterapie MindCare, consultant Medlife şi colaborator la publicaţia de specialitate „Viaţa Medicală”.

”Balena albastră” e un algoritm prin care, într-o comunitate de socializare din Rusia, persoanele care se înscriu într-un ”joc” sunt determinate, încurajate, să se sinucidă. Dacă participarea, inițial, este voluntară, foarte repede devine o capcană psihologică. Participantul este amenințat că, dacă se retrage din comunitate, sau din joc, va fi expus pe Internet (identitate, adresă etc), deci umilit, sau i se va face rău lui sau familiei. Amenințările nu au fost vreodată puse în practică, dar sunt folosite ca intimidare, pentru instilarea de frică și captarea loialității (psihologice) a victimei.  Majoritatea participanților sunt minori, adolescenți. Motivația creatorilor jocului (dintre care putem presupune că unii sunt adulți) este de-a demonstra ”la o scală largă” că oamenii sunt ”manipulabili”. Retorica lor e că moartea e o ”recompensă” la capătul executării a 50 de ”provocări”, zilnice, care demonstrează ”loialitatea” jucătorului și-i aduc ”cadoul”, care este moartea. Asta în condițiile în care ”tutorii”, cei care supervizează îndeplinirea sarcinilor/ provocărilor, spun că n-au nici o contribuție, pentru că e decizia participanților de-a se sinucide. Lucru de altfel fals.

Am să demonstrez în următoarele că #bluewhale e o comunitate infracțională, o bulă de propagandă și în același timp un instrument de destabilizare psihologică, respectiv o sectă/ cult în mediul online.

Am citit despre #bluewhale la cererea unor prieteni jurnaliști, alarmați de știrea că un nou ”joc” pe Internet a costat viața unui număr de adolescenți, după unele surse peste 100, majoritatea în Rusia dar, mai recent, și în R. Moldova. Există și utilizatori români care pretind că au jucat, joacă sau vor juca #bluewhale. Mai toate victimele decedate erau sub vârsta de 18 ani. Cel puțin o persoană, în Rusia, a fost arestată pentru organizarea unor astfel de ”comunități”, în care se discută, trafichează, și plănuiesc sinucideri potrivit unui anume algoritm. Prietenii mei, și ei părinți, văd în asta o reală amenințare. Și asta pentru că văd în ”balena albastră” o capcană în care o minte fragedă poate să cadă, la un moment fragil în viață. Drept urmare mi-am luat timp, cu o cafea lungă lângă mine, și-am cotrobăit prin sertarele Internetului.

Ca o precauție adresată oricui vorbește despre asta, cadrul în care scriu, și oricare dintre ceilalți implicați în diseminarea de comentarii pe marginea subiectului, este următorul. Prezentarea romanțată a fenomenului #bluwhale, propagarea lui, fie sub formă de publicitate, fie senzaționalism, fie în scopul de-a face trafic prin ”viralizare” intră sub potențiala incidența articolului CP 191, privind infracțiuni contra vieții, aici ”determinarea sau înlesnirea (n.m) suicidului”.

Prin determinare înțeleg constrângerea psihologică, emoțională sau fizică, de natură să împingă o persoană la un gest extrem. Prin înlesnire înțeleg facilitarea accesului la o metodă de-a pune în practică gândurile de sinucidere. Facilitare înseamnă orice acțiune, de la propunerea metodei, sau raționamente despre care metode sunt mai letale decât altele, până la procurarea metodei sau intermedierea accesului la metodă. Oricare dintre astfel de fapte sunt considerate crime, și sunt pedepsibile cu închisoare cu executare, de la 3 la 6 ani. Dacă victima este minor, mai mult, pedeapsa este de la 5 la 10 ani. Dacă minorul era mai mic de 13 ani, pedeapsa este de 20 de ani.

CE CATEGORIE E PREDISPUSĂ SĂ INTRE, SĂ PARTICIPE LA UN ASTFEL DE ”JOC”?

La primă vedere e vorba de adolescenți deja la risc de suicid, i.e. care au probleme emoționale sau de comportament, care petrec foarte mult timp la calculator (peste 3 – 4 ore/ zi), izolați social sau cu puțini prieteni în ”viața reală”, care trăiesc în medii familiale dificile, cu violență sau dezorganizate (părinte/ părinți plecați la muncă, sărăcie domestică etc).

Prevalența propusă (peste 130 de decese) arată o disproporție a victimelor în rândul fetelor, față de băieți. Cifra e greu verificabilă, și atipică pentru suicidolog, pentru că fenomenul suicidului la adolescenți nu are o balanță a genului înclinată înspre fete vs. băieți (raportul de morbiditate de 1:1, iară la vârstă adultă e spre 4:1 / bărbați vs. femei). Cifra propusă e, pe de altă parte, mai degrabă tipică societății/ culturilor asiatice, unde rata de deces a femeilor prin suicid e mai mare decât la bărbați. Aici #bluewhale intră în aceeași categorie cu alte curente ”pseudo-rituale” de sinucidere descrise de-a lungul timpului, folosind – la indigo – o anumită metodă sau mijloc.

CUM PUTEM RECUNOAȘTE SEMNALELE LA COPIII NOȘTRI SAU AI ALTORA?

”Balena albastră”, ca psihodinamică de grup, are o structură simplă:

Folosești, pe profilul tău facebook sau echivalentul rusesc al rețelei, un hashtag (”etichetă”) de tip #bluewhale

Toate ”provocările” trebuie ”probate” prin trimiterea de fotografii cu îndeplinirea lor către ”tutore”, în timp real, la o oră particulară (4:20 a.m.).

Provocările includ, dar nu sunt restrânse la, scarificarea (scrijelirea) corpului, îndeosebi antebrațe, cu diverse simboluri, multe dintre ele legate de, sau în relație cu, jocurile pe calculator, conformații hardware pentru gaming (e.g. unul din tutorii de joc are avatar numele unei console performante de gaming, semn al ”privilegiului” lui de-a fi ”potent” în raport cu alți useri)

Drept urmare, dacă ai un copil care are acces nesupravegheat la un terminal, fie el telefon mobil, tabletă, calculator, la orice oră din zi/ noapte, sau dacă are cont ne-monitorizat pe o rețea de socializare, sau dacă ai observat că-și zgârie corpul cu diverse simboluri, oricare poate fi indicativă pentru curiozitatea, sau participarea lui în Blue Whale.

Deja în online-ul românesc, în comunitățile de adolescenți se discută liber de ”balena albastră”, la fel cum se discută și despre alte lucruri cum ar fi deep web (partea de Internet ne-indexată de motoarele de căutare), ”red-rooms” (website-uri private unde, contra cost, poți participa la alte jocuri morbide, de obicei cu violență). Ai nevoie să te educi. E motivul pentru care și scriu acest articol.

CUM ACȚIONĂM ÎN ASTFEL DE CAZURI?

E foarte important să înțelegi că #bluewhale nu înseamnă că participantul se va sinucide. Participarea, sau contemplarea ”balenei albastre” sunt, în schimb, indicatori de potențial risc. E posibil că e curios. E posibil că se simte singur, că are probleme de relaționare, poate cu tine, sau cu prietenii, sau e pur și simplu într-un impas.

Nu te grăbi să pedepsești, să judeci, să forțezi autoritatea. Sunt tocmai aceste atitudini autoritare ale părintelui, sau educatorului, care l-au împins, probabil, spre refugiul virtual de pe Internet. De vreme ce face parte dintr-o comunitate cu organizare tip cult, e important să-i asculți argumentele, dar și angoasele, motivele, rațiunea lui de-a fi mers în direcția respectivă.

”Balena albastră” se bazează pe vulnerabilitatea psihică a potențialelor victime, dar și pe nevoia lor de adeziune, de loialitate, de comunitate. Am cunoscut de-a lungul timpului tineri care-și făcuseră vieți foarte complexe în online, fie că era vorba de un univers al jocului de rol (World of Warcraft, Second Life), fie unul al reputației, că era gaming (League of Legends/ LOL, Defense of the Ancients / DOTA), fie că era comerț (în oricare dintre sistemele anterior menționate). Toți găsiseră ”prieteni”, persoane cu care partajau informații, schimbau opinii, dar și ecou empatic la problemele lor. Blue-whale e o (altă) comunitate, una în care o minoritate se angajează în act/ joc, dar majoritatea se uită, contemplează, au fascinație morbidă. Face parte din creștere, la adolescență, să forțezi emoții, și frica, furia, oroarea sunt doar câteva dintre ele. Dacă te simți depășit, vorbește cu un psiholog informat. Apelez, aici, către toți colegii mei profesioniști să se informeze despre asta, fie din rândurile mele ori alte resurse informaționale.

Ce vor cei care organizează, ori coordonează astfel de ”jocuri”?

Orice ”creator” de conținut caută un singur lucru: faimă, popularitate, expunere. Deci și creatorii #bluwhale. Fiecare dintre ele servește scopului secundar, ”manifestul”. Manifestul e mesajul creatorului, de obicei o persoană cu atitudini anti-sistem, anti-sociale, anti-conformitate. Mesajul conține gânduri de reformă a lumii, de apocalipsă, de revenirea la anumite valori sau îmbrățișarea unora noi. Spre exemplu, pentru cei implicați în #bluewhale manifestul pare a fi că ”jocul” e un algoritm spre suicid demn, sau ca tratament al suicidalității (”cu cât mai mulți se sinucid, cu atât rămân mai puțini de sinucis”). Manifestul hrănește nevoia unei comunități de-a îmbrățișa o cauză anume. Prin asta #bluewhale e o sectă, un cult născut și crescut pe Internet. Avem exemple anterioare în literatură cu organizații utopiene, sectariene, suicidare: Jim Jones, spre exemplu, a creat o organizație numită Templul Oamenilor. Scopul era să recreeze ”grădina Raiului” pe pământ. În noiembrie, 1978, aproape peste 900 din discipolii, inclusiv Jones, s-au sinucis, în Georgetown, Guyana. David Koresh, alt ”guru” charismatic, a format o sectă neo-protestantă, ramura ”davidienilor”, al cărui ultim urmaș era chiar, în viziunea lui, Koresh. În 1993, după un asediu de aproape 2 luni ale FBI-ului, sediul lui Koresh din Waco, Texas a fost mitraliat de agenții federali. Dintre cei baricadați, 80 de persoane au murit, inclusiv David Koresh. Douăzeci de victime erau adolescenți, cu vârste sub 17 ani.

Balena Albastră respectă, în linii mari, schematica de cult a celor două organizații, cu deosebirea că nu are lider charismatic, ori altă ideologie decât algoritmul de ”joc”. Toate celelalte ”reguli” (chemarea la loialitate, moartea ca recompensă etc) fac parte din același bazin psihopatologic.

Observațiile mele:

–          Statul român, prin DIICOT, MAI, Ministerul Sănătății, al Educației, Colegiul Medicilor, Asociația Română de Psihiatrie & Psihoterapie, Asociația Română pentru Prevenția Suicidului, Colegiul Psihologilor din România, trebuie să acționeze pro-activ privind #bluewhale. Acțiune pro-activă înseamnă:

o   Formarea unei echipe complexe de lucru

o   Informare corectă profesională și comunitară, i.e. discuții în școli, educarea profesorilor, consilierilor școlari, autorităților teritoriale (poliție, inspectorate școlare, colegii psihologice, etc)

o   Monitorizarea activităților potențialilor admini, „tutori” sau alte persoane care împing în online conținut care trimite către #bluewhale

o   Identificarea zonelor de risc crescut, respectiv categorii vulnerabile, mergând până la restricționarea din ISP (Internet Service Provider) a website-urilor legate de #bluewhale. Din punctul meu de vedere ”Balena albastră” ține de crimă organizată în mediul online, deci e asimilabilă altor forme de cyber-criminalitate (trafic cu pornografie online cu minori, bullying sau crime financiare online)

• Adevarul: „Balena Albastră“, jocul care-i împinge pe adolescenţi la sinucidere. Reportaj incognito printre tinerii români atraşi în schema sinistră

Sute de adolescenţi din România sunt în pericol de moarte din cauza unui „joc“ online pătruns recent şi pe piaţa autohtonă, al cărui scop final este sinuciderea. Oricât de greu ar părea de crezut, există zeci de cazuri documentate în spaţiul ex-sovietic ale unor tineri care şi-au pus capat zilelor din cauza unei nebunii intitulate „Blue Whale Challenge“ (n.r. – Provocarea „Balena Albastră“).

Flagelul a pornit în Rusia. Între 2013-2016, iniţiatorul său, un rus cu numele Phillipe Budeikin, a creat opt grupuri dedicate pe reţeaua socială VKontakte (n.r. – varianta rusească a Facebook). Din noiembrie 2015 până în aprilie 2016, 130 de tineri ruşi s-au sinucis aruncându-se în gol sau în faţa trenului.

Jocul în sine mizează pe o provocare psihologică: cu un anunţ pe una dintre paginile oficiale ale jocului de pe VKontakte, potrivit căruia sunt interesaţi să joace „Balena Albastră“, tinerii pot adera la grupurile care promovează conceptul. Adolescenţii sunt contactaţi imediat după înscriere de „călăuze“. Ulterior, timp de 50 de zile, primesc câte o sarcină de îndeplinit, una mai sinistră decât alta: li se cere, de exemplu, să se automutileze pe antebraţ, unde să deseneze o balenă cu o lamă de bărbierit. Mai sunt provocaţi să se trezească la ora 4.20 şi să vizioneze un film de groază sau să se plimbe, în echilibru, pe marginea unei clădiri. Ultima sarcină este sinuciderea, prin metode diverse.

Jocul morţii s-a răspândit puternic atât în spaţiul ex-sovietic, cât şi în Estul Europei sau în Occident. Ucraina, Letonia şi Republica Moldova au înregistrat cazuri recente de sinucideri la adolescenţi care şi-au postat pe conturile personale de pe platformele sociale simbolurile provocării. Deşi diverşi lideri de opinie sau părinţi avertizează asupra implicaţiilor deosebit de grave, avertismentele sunt aproape ignorate în prezent.

Un reporter „Adevărul“ a petrecut câteva zile, sub acoperire, în mijlocul adolescenţilor de pe VKontakte (VK) care încearcă „Blue Whale Challenge“. În spatele unui cont fals, am făcut cunoştinţă cu adolescenţii români sau străini care se declară ajunşi la capătul puterilor în viaţa de zi cu zi şi care spun, pur şi simplu, că vor să moară.

„Mama e plecată din ţară, tata e un beţivan“

„I want to play Blue Whale“, am anunţat pe contul proaspăt înfiinţat pe VK. În mai puţin de o oră, o aşa-zisă călăuză ne-a scris în privat. După o conversaţie scurtă, un utilizator cu numele Tristan B. ne-a trimis cele 50 de sarcini şi ne-a avertizat că la finalul lor trebuie să ne sinucidem, că aşa este regula impusă de „creator“. Ca să fie sigură că jucăm, călăuză cere şi câte o fotografie în care să surprind faptul că am îndeplinit sarcina primită.

„Vreau să mor. De asta vreau să joc Balena Albastră“, ne-a spus Wika M, una dintre tinerele din reţea, cu care am conversat. De la începutul lui martie, fata care apare ca având vârsta de 19 ani este în căutarea unui balene călăuze care să o însoţească spre moarte şi zilnic postează anunţuri de intrare în joc: „I want to play Blue Whale“, „I’m looking for a guardian“, „I’m in the game“, cuplate cu hash-tagurile #bluewhale, #f57, #iminthegame,  #морекитов #тихийдом #разбудименяв420 #f57 #f58. Un utilizator care se declară călăuză i-a răspuns pe 12 martie. De atunci Wika n-a mai răspuns mesajelor private.

Paul P., un băiat de 18 ani dintr-o localitate din Nordul ţării, ne-a spus că vrea să intre în joc pentru că nu mai are nimic de pierdut. „Mama este în Italia de 15 ani, tatăl este un beţivan, deci nu am nimic de pierdut“, a mărturisit tânărul. Paul lucrează într-o benzinărie şi tot acolo locuieşte în lipsa unei situaţii decente acasă. Vrea să intre în jocul „Balena Albastră“, dar n-a găsit o călăuză. Şi-a pus pe profil chiar o fotografie din care reiese că a îndeplinit prima sarcină şi şi-a notat pe mână f57 (un alt nume simbolic al jocului), sperând că va fi contactat de un ghid al morţii.

Tentative pe Facebook

În ultimele luni, au apărut şi pe Facebook tentative de a promova jocul morţii sau de a afla informaţii, dar acestea par a fi înăbuşite din faşă. De exemplu, administratorii grupului „Eşti din Iaşi dacă…“ au exclus din comunitatea online mai mulţi tineri utilizatori care au pomenit despre acest flagel. Pe de altă parte, părinţii unei eleve de 12 ani din Iaşi, care au preferat să-şi păstreze anonimatul, ne-au explicat că Balena Albastră nu mai este demult o noutate pentru şcolari. Adolescenta le-a povestit părinţilor că jocul este la modă printre colegii ei, unii dintre ei tăindu-se cu lama pe mâini pentru a-şi desena celebra balenă.

Motivaţia cinică a iniţiatorilor

Potrivit Novaya Gazeta, o mamă psiholog, a cărei fiică a jucat „Balena Albastră“ şi s-a sinucis, a studiat ulterior nebunia, încercând s-o înţeleagă. Femeia a găsit pe unul dintre grupuri un slogan care ar fi influenţat-o şi pe fata ei de 12 ani să se considere grasă: „Niciodată nu vei înţelege cum să trăieşti fiind aşa mare şi impunătoare. Balenele niciodată nu se gândesc cum arată. Balenele sunt mai înţelepte decât oamenii, ele sunt frumoase. Eu am văzut cum balenele zboară, este de necrezut. Ştii de ce balenele se aruncă pe mal? Pentru că sunt disperate“.

În plus, psihologul rus a descoperit că diverse „călăuze“ promovau pe aceste grupuri o carte intitulată „50 de zile până la sinuciderea mea“, un bestseller scris de Stace Kramer. Autoarea încearcă, de fapt, să convingă prin cartea ei cât mai mulţi oameni să nu-şi ia zilele. Cu toate acestea, titlul a a fost răstălmăcit, iar cele 50 de sarcini pentru utilizatori par a fi insipirate din acest volum. Pe aceleaşi comunităţi online, se explică unele simboluri ale jocului cunoscute de utilizatori: f57, f57-58, f58, 4:20 prin trimiteri biblice. „Casa liniştită”, un alt nume al jocului, ar reprezenta Iadul, iar balenele doar nişte cadavre. Pe unul din grupuri, mama psiholog a găsit şi o postare a lui Philipp Budeikin – administrator – care anunţa că intenţionează să-şi lanseze un album cu versuri sataniste şi ar fi creat comunităţile online să-şi adune admiratori. În momentul în care psihologul a intrat în joc, grupurile erau urmărite de peste 230.000 de utilizatori ai platformei VK.

„Jocul acesta este un fel de isterie în grup”

Platformele pe care se joacă „Balena Albastră“ trebuie să blocheze conturile care se arată interesate de provocare, susţine Gabriel Crumpei, medic primar psihiatru, doctor în psihologie. „Jocul acesta este un fel de isterie în grup pe care o întâlneam altădată în cămine sau în leagăne, acolo unde, dacă se sinucidea un puber, mai apăreau încă un caz-două. Dacă atunci se putea controla situaţia, pentru că ştiai cu cine se însoţeşte copilul tău, acum, în mediul online, nu prea mai este această posibilitate. Totuşi, autorităţile trebuie să facă un apel public, să anunţe ce se întâmplă, şi acolo unde e cazul să blocheze aceste platforme, aceste conturi“, a arătat dr. Gabriel Crumpei.

Până în prezent, autorităţile române nu au luat nicio atitudine vizavi de jocul care face victime printre adolescenţi. În comparaţie, pe 6 martie 2017, Poliţia Naţională Franceză a transmis pe contul oficial de Twitter un mesaj scurt. „Nu vă lăsaţi influenţaţi, pentru nicio provocare nu merită să vă riscaţi viaţa“.

Adolescenţa este o perioadă de schimbări intense, schimbări care sunt normale, dar care generează angoasă şi anxietate în grade variate, subliniază Anca Hardulea, consilier şcolar, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Iaşi. „Pentru a aborda aceste schimbări, adolescentul apelează adesea la un grup pe care-l percepe ca fiind solidar în explorarea provocărilor specifice vârstei. Nu întotdeauna însă alegerea grupului este adecvată şi, în multe situaţii, spre exemplu în cazul socializărilor în mediul online, grupul la care aderă copilul nu este cunoscut de către părinţi. Apartenenţa la un grup periculos este indicată de comportamente precum: comunicare deficitară, impulsivitate, tăinuirea unor relaţii sau fapte“, a subliniat profesorul ieşean.