“BISERICA ELECTORALA” sau… cat de mult costa PRESTIGIUL SI VERTICALITATEA BISERICII banii dati cu taraita de oamenii politici?

8-12-2011 10 minute Sublinieri

  • Gandul:

Biserica electorală de Marian SULTĂNOIU

[…] Nu spun nicio noutate susţinând că acela care va avea Biserica în 2012 va câştiga o parte însemnată a electoratului. Cum va alege această instituţie între morală şi interes rămâne de văzut. Bartolomeu Anania spunea cândva că Biserica trebuie să fie pregătită să se implice electoral în alegeri, deşi aceasta nu face şi nu va face politică. Şi totuşi, adăuga el, “îşi poate permite ca, din patru în patru ani, să sfătuiască alegătorul, astfel încât politica să poată fi făcută de cei mai buni”. “Alegatorii sunt împărţiţi în cei care sunt membrii unor partide politice – cu ei nu vom avea treabă – şi indecişii. Or, preotul este sfătuitorul dintotdeauna al enoriaşilor lui. Şi atunci dacă această categorie, indecişii, îl întreabă pe preot: părinte, cu cine crezi că trebuie să votez? el nu are voie să ridice din umeri şi să spună că Biserica nu face politică”, susţinea Bartolomeu Anania.

Poate că o atare observaţie ar fi fost absolut corectă în măsura în care Biserica se dovedea a fi o instituţie independentă. Dar Biserica depinde de banii şi bunăvoinţa guvernului în aceeaşi măsură în care depind, într-un fel sau altul, toate celelalte instituţii mirene ale statului. Consecinţa – o optime din cele aproximativ 9000 de amendamente depuse de parlamentari la Proiectul Legii Bugetului pe 2012 au avut în vedere alocarea unor sume importante Bisericii. Marea majoritate a iniţiatorilor – reprezentanţi ai tuturor partidelor parlamentare – au fost conştienţi că nu vor avea sorţi de izbândă; “dar dacă n-am fi făcut-o, am fi fost criticaţi de neimplicare” mai spun ei, în calitate de lobby-şti ai “bisericilor electorale”.

Politicienii au mirosit, încă o dată, prada, conştienţi fiind că electoratul sărăcit îşi va căuta echilibrul, cu tot mai multă disperare, în faţa altarului, mesajul preoţilor devenind astfel, crucial. În opinia acestora, Biserica ar fi preluat rolul social al statului, mai ales la sate şi în oraşele mici, ocupându-se asiduu de problemele “enoriaşului-elector”. Statul nu mai face faţă cerinţelor sociale, iar biserica a preluat acest rol, spune unul dintre iniţiatorii de amendamente, dând exemplu unui centru de îngrijire a bolnavilor aflaţi pe patul de moarte, trimişi acasă de stat.

Aşa stand lucrurile, personal nu înţeleg de ce, din 576 de amendamente respinse de comisiile parlamentare reunite pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, doar trei cer bani pentru spitale “bisericeşti”, două pentru săli de mese, iar una pentru o comunitate de surdo-muţi din Slatina, restul referindu-se la bani pentru construcţia, reabilitarea, şi pictarea bisericilor, precum şi a altor dependinţe şi acareturi. Dacă biserica a preluat rolul social al statului incapabil, atunci n-ar fi mult mai bine ca politicienii conştienţi de o atare situaţie să ceară bani pentru dezvoltarea unui sistem paralel de unităţi spitaliceşti, şcoli, centre de cultură şi artă, aşa cum a existat el între războaie? Să ceară totodată, bisericilor, pentru a dispune de banii necesari îndeplinirii acestui rol, să contribuie corect, cu taxe şi impozite, la bugetele statului? Să fixeze un salariu decent, de bugetar, preoţilor şi sancţiuni corespunzătoare pentru şarlatanii în sutană care nu vor să le îngroape morţii enoriaşilor care nu ies la zar “cu cât vrea popa, că el e şefu’“?!

Abia atunci politicienii ar dovedi că targhetul lor este nu Biserica, pe care s-o manipuleze, ci enoriaşul şi problemele lui. Şi, tot atunci, Bierica ar putea redeveni măsura justă a lucrurilor.

BUGET 2012. Parlamentarii lui Dumnezeu vor banii lui Boc.Eu sunt în relaţii bune cu Divinitatea, urmăriţi-mi cariera politică”

Când vine vorba de Biserică, parlamentarii se dovedesc a fi largi la pungă. La punga lui Boc însă căruia senatorii şi deputaţii i-au amendat bugetul pentru 2012 de nu mai puţin 1.640 de ori pentru a obţine fonduri pentru investiţiile în lăcaşurile de cult. Practic, 20% din cele peste 9.000 de amendamente depuse la bugetul pentru anul viitor au avut în vedere bisericile. Cele mai multe propuneri au venit din partea liberalilor şi social-democraţilor, care au semnat la pachet zeci de cereri pentru direcţionarea fondurilor către parohiile din teritoriu. Parlamentarii susţin că au acţionat la cererea comunităţilor locale, a cetăţenilor, dar şi a feţelor bisericeşti, iar unii dintre ei nu se feresc să spună că “relaţia cu divinitatea” i-a ajutat în cariera politică şi tot cu ajutorul lui Dumnezeu vor reuşi să scoată banii de la Boc.

Câmpanu (UNPR): “Mie îmi place Malraux. Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc. Sunt credincios”

“Mie îmi place Malraux”, spune senatorul UNPR, Liviu Câmpanu, amintindu-şi unul dintre citatele sale preferate: “Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”.

“Sunt credincios. Mă duc la biserică cel puţin o dată pe lună şi măcar o dată la trei luni merg la mănăstire”, precizează Câmpanu pentru gândul, enumerând investiţiile pe care şi le doreşte: repararea acoperişurilor bisericilor din satele botoşănene Darabani şi Ivancăuţi şi împrejmuirea Mănăstirii din Păltiniş. În total, 800.000 de lei pe care îi solicită din fondurile guvernului: “Eu mă duc la aceste biserici şi văd cum stă să cadă acoperişul. Sunt lucruri pe care le văd cu ochii mei. Ce să facem, să aşteptăm ca reparaţiile să s efacă din banii credincioşilor? Omul dacă dă doi lei pentru el e mult”.

Chiar şi aşa, amendamentele din acest an sunt mult mai modeste decât la dezbaterea bugetului de anul trecut. În 2010, Liviu Câmpanu a semnat peste 50 de amendamente ce vizau lăcaşele de cult: “Anul trecut nu a trecut niciunul. De data asta sunt mai realist”.

Nicula (PSD): “Divinitatea poate mă va ajuta să trec şi aceste amendamente”

Senatorul PSD, Cosmin Nicula, crede că divinitatea îl va ajuta să treacă amendamentele depuse. “Eu sunt în relaţii bune cu Divinitatea, urmăriţi-mi cariera politică. Divinitatea poate mă va ajuta să trec şi aceste amendamente. Am depus amendamente pentru toate bisericile din Hunedoara, nu doar pentru cele din colegiul meu”, a declarat, pentru gândul, Nicula. El a adăugat că a depus în total 300 de amendamente, marea lor majoritatea fiind legate de ministerul condus de Elena Udrea şi de cel al Sănătăţii.

Amendamentele pentru lăcaşurile de cult le-a făcut la recomandarea episcopului, care i-a trimis o scrisoare. “Puteţi să-l sunaţi pe episcopul judeţului Hunedoara, care a trimis o scrisoare tuturor parlamentarilor pentru a susţine anumite lăcaşuri de cult”, a precizat Cosmin Nicula.

Almăjanu (PNL): “Am trecut prin greutăţi legate de sănătate şi m-am apropiat mai mult de credinţă”

Problemele de sănătate l-au făcut pe deputatul liberal Marin Almăjanu să vadă cu alţi ochi relaţia cu biserica. “Amendamentele au venit după discuţiile cu primarii şi preoţii din judeţul Teleorman, dar a fost şi iniţiativa mea. Să zic a fost 50 % – 50%. Sunt credincios, am trecut prin greutăţi legate de sănătate şi m-am apropiat mai mult de credinţă, am ţinut şi post”, a explicat deputatul PNL pentru gândul. El a adăugat că nu crede că aceste amendamente vor trece, aducându-le aminte colegilor de la PDL că liberalii le mai acceptau câte un amendament în legislatura trecută.

Liberalul Titi Holban a depus aceleaşi amendamente şi anii trecuţi fără mare succes. “Aceste amendamente mi le-au cerut oamenii, au venit preoţii din localităţile respective la mine. Comunităţile sunt sărace şi nu mai pot contribui la refacerea sau continuarea lucrărilor la aceste biserici şi de aici încerc din bani de la buget să finanţăm aceste lucrări. Numărul de amendamente ţine de necesităţile care sunt, eu am depus pentru bisericile din tot judeţul Buzău, din 89 de comune, iar într-o comună sunt 2, 3, 4 biserici”, a povestit istoria amendamentelor sale deputatul PNL.

Senatorul PSD Alexandru Cordoş susţine că în perioada crizei economice Biserica a luat rolul social de la stat. “În ultima vreme, în această sărăcie, mai ales la sate şi în oraşele mici biserica se ocupă foarte mult de problemele oamenilor săraci. Statul nu mai face faţă cerinţelor sociale şi biserica a preluat acest rol. Spre exemplu, la Cluj Napoca, biserica are un centru de îngrijire a bolnavilor aflaţi în ultimele zile de viaţă pentru că statul îi trimite acasă. De asemenea, există cantine pe lângă biserici. Biserica a luat rolul social de la stat în ultima perioadă”, a declarat, pentru gândul, senatorul PSD.

Belancurecu (PSD): În Tulcea, “a fost o invazie a diverselor curente, secte. O întărire a Bisericii Ortodoxe în zonă este binevenită”

Colega sa de partid, senatorul Doina Silistru a cerut suplimentarea sumei prevăzută la capitolul “Susţinerea cultelor” cu 920.000 de lei pentru următoarea unităţi de cult din judeţul Vaslui. Împreună cu senatorul PSD, Cristea Victor a mai cerut suplimentarea sumelor pentru unităţile de cult din Vaslui cu încă 180.000 de lei. Doina Silistru a declarat, pentru gândul, că nu ştie dacă aceste amendamente vor fi aprobate, dar că “aceste lăcaşuri de cult trebuie terminate”.

Nici senatorul PSD Elena Mitrea nu se aşteaptă ca amendamentale sale să aibă succes. “Am un amendament pentru biserici, dar nu este ceva politic. Sunt nevoile comunităţii locale pe care noi circulând în teritoriu, este evident că le ştim. Este vorba şi de construcţia unor grădiniţe, de amenajarea unor biblioteci nu sunt doar biserici. La cum se pune problema şi la ce deficit avem nu se aşteaptă cineva ca aceste amendamente să treacă, dar dacă nu am fi făcut critica ar fi fost pe partea aceasta de dezinzeres. Este un exerciţiu pe care trebuie să-l facem””, a precizat, pentru gândul, senatorul Mitrea.

Senatorul PSD, Trifon Belancurecu, susţine că a depus amendamente pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe în lupta cu sectele. “Amendamentele mele vizează şi domenii precum educaţia şi cultura, nu le-am făcut de papară, ci cu bună intenţie. Judeţul Tulcea şi spaţiul nord-dobrogean a avut de suferit în anii 90 sub aspectul investiţiilor pentru Biserica Ortodoxă. A fost o invazie a diverselor curente, secte, care au încercat să profite de o anumită stare de lucruri în zonă. O întărire a Bisericii Ortodoxe în zonă este binevenită”, a subliniat, pentru gândul, senatorul PSD.

Din lumânări și calendare, din pelerinaje și cherestea, dar și din donații și sponsorizări publice și private, în vistieria cultelor din România intră, anual, o sumă cu opt zerouri

În 2010, Patriarhia Română a raportat la ANAF venituri de peste 68 milioane lei. În același an, Mitropolia Moldovei și Bucovinei a avut încasări de 48,5 milioane lei, Arhiepiscopia Tomisului – 43 milioane lei, Arhiepiscopia Bucureștilor – 34 milioane lei, iar Eparhia Reformată din Ardeal – 29 milioane lei. În total, eparhiile principalelor culte (fie ele mitropolii, episcopii, dioceze, uniuni de biserici etc.) au avut, anul trecut, venituri de circa 450 de milioane de lei (aproape 110 milioane de euro).

La acestea se adaugă încasările entităților mai mici (protopopiate, parohii, mănăstiri etc.), precum și ale companiilor deținute de biserici. Acestea totalizează și ele, cu siguranță, zeci, dacă nu sute de milioane de euro anual. O cifră reală nu știu nici autoritățile, având în vedere că multe entități religioase nu-și depun bilanțurile.

Arhiepiscopia Ortodoxă de Cluj, de pildă, nu a raportat datele financiare pentru 2010. În 2009, însă, a avut venituri de 6,5 milioane de lei și un profit de 0,85 milioane. „Banii provin din minima activitate comercială pe care o desfășurăm“, explică diaconul Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al instituției. El spune că excedentul după plata tuturor cheltuielilor de funcționare este dedicat fie operei caritabile, fie procesului de construcție și renovare a lăcașurilor de cult. „În plus, funcționarea postului de radio «Renașterea», de exemplu, costă circa trei-patru sute de mii de lei pe an“, a mai afirmat Ivanov.

Potrivit părintelui Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, problema profitului realizat de entitățile religioase este una falsă.Totul pornește de la faptul că Ministerul Finanțelor folosește aceeași formă de raportare pentru toată lumea. În cazul nostru, așa-zisul profit nu se distribuie sub formă de dividende, ci se folosește în anul următor pentru activitățile curente ale bisericii. Așa că banii care apar drept profit sunt, de fapt, investiți, cu precădere în acte de caritate ori în construcția ori renovarea de biserici”, spune preotul.

„Ochiul dracului“

Pe lângă sumele trecute în acte, este aproape unanim acceptat că în lumea bisericii se învârt și destui bani negri. Potrivit statisticilor Ministerului Culturii, există în România 18.425 de lăcașuri de cult (71% din acestea, respectiv circa 13.100, sunt biserici ortodoxe). Dacă luăm în calcul încasări nedeclarate medii de 500 de lei pe lună pentru fiecare, rezultă venituri ascunse de peste 100 de milioane de lei anual.

Iar estimarea de mai sus este binevoitoare, fiind foarte posibil ca suma reală să fie, de fapt, mult mai mare. „Am avut de-a face cu biserici și preoți din toate zonele, cu diverse ocazii – nuntă, botez, înmormântare, sfeștanii. Doar de câteva ori am primit chitanță și, în marea majoritate a cazurilor, pe aceasta erau trecute sume mai mici decât cele achitate“, povestește un om de afaceri din centrul României. Un preot dintr-o parohie din Dâmbovița recunoaște că așa stau lucrurile, dar încearcă să se justifice: „Dacă declar toți banii pe care îi primesc, cresc pretențiile protopopului și ale arhiepiscopiei. Vor spune că am enoriași înstăriți și vor crește cotele la lumânări, ziare și cărți“. Pentru că o bună parte din venituri sunt obținute pe seama credincioșilor, care, mai mult sau mai puțin voluntar, cumpără lumânări, calendare, icoane, cărți etc. În zonele unde nu există bani sau interes pentru astfel de produse, pentru a atinge cota stabilită, preoții ajung să plătească din propriul lor buzunar.

„În parohiile mari lucrurile se vând fără probleme. Dar în satele sărace și depopulate, unde veniturile preoților sunt oricum mici, dacă nu reușești să le bagi oamenilor pe gât candele și abonamente la «Lumina» (publicația oficială a Patriarhiei – n.r.), trebuie să le achiți tu, povestește Andrei T., fost student la teologie în Alba Iulia, azi angajat al unei fundații creștine.

Drumul spre autofinanțare

Dar bisericile nu câștigă doar din taxe, donații ori vânzarea produselor de cult. La Iași, de pildă, Centrul de Conferințe „Providența“ al Mitropoliei este închiriat pentru diverse evenimente, iar mănăstirea din Techirghiol și-a deschis hotel și bază de tratament. Parohia Romano-Catolică Sfântul Mihail din Cluj deține un hotel de patru stele, un restaurant şi o autoservire, în timp ce alte entități religioase dețin acțiuni în firme din industria lemnului (prin care exploatează, în general, pădurile ce le-au fost retrocedate), în benzinării sau în companii de leasing. Pe lângă acestea, sunt deja celebre afacerile bisericii din domeniul pelerinajelor sau al pompelor funebre. Multe din clădirile retrocedate sunt acum închiriate, iar terenurile agricole aduc și ele bani buni.

Nu în ultimul rând, cultele obțin sume deloc neglijabile de la stat. În 2011, de exemplu, fondurile alocate de la buget s-a ridicat la 317 milioane lei, din care 246 milioane lei pentru salariile personalului clerical. Proiectul de buget pe 2012 păstrează la fel contribuția statului la lefurile preoților, dar reduce restul finanțărilor acordate, astfel încât suma totală va scădea la circa 261 milioane lei.

„La aceste fonduri se adaugă finan­țările acordate pe plan local. Apoi, nu trebuie să uităm că există circa 10.000 de profesori de religie, din care mulți sunt preoți, plătiți din bugetul Educației, precum și preoți plătiți din bugetele MAI, MApN sau din cel al Sănătății“, spune Toma Pătrașcu, vicepreședintele Asociației Secular-Umaniste din România (ASUR). În opinia sa, cultele ar trebui să se autofinanțeze. „Dacă au cu adevărat credincioși și prestează un serviciu util, ar trebui să obțină și venituri. Noi am solicitat adoptarea modelului german, unde statul doar colectează, în schimbul unui comision, taxele pentru biserică. Dar acolo autoritățile nu forțează pe nimeni să plătească pentru culte“, explică Pătrașcu.

350
de milioane de lei
au fost veniturile raportate pentru 2010 de Patriarhie și de episcopiile, arhiepiscopiile ori mitropoliile din cadrul BOR

80
milioane de lei
a fost profitul brut total înregistrat în 2010 de principalele eparhii din România (ortodoxe, catolice, protestante și neo-protestante)

18.425 de lăcașuri de cult există în România, peste 70% dintre ele fiind ortodoxe. Conform recensământului din 2002, 86,8% din români sunt ortodocși, 4,5% catolici, 3,7% reformați, 1,5% penticostali și 0,9% greco-catolici

PERFORMANȚĂ
Mitropolia Moldovei și Bucovinei a avut, în ultimii ani, încasări care ar face invidioase multe firme autohtone.

Nota noastra:

Trebuie precizat din capul locului ca aceste campanii mediatice pe tema banilor Bisericii sunt profund nedrepte si instrumentate, deseori, in mod premeditat si interesat. Tocmai de aceea s-ar fi cuvenit, din partea oficialilor Bisericii, o doza infinit superioara de realism si de adecvare la context.

De fapt, cele descrise in articolele de mai sus nu fac parte din aceeasi categorie, insa pentru media ele sunt acelasi lucru (cum acelasi lucru sunt, de pilda, Biserica si cultele sau confesiunile catolice si protestante!). Tema “profiturilor” pe care le face Biserica este doar o tema de atac. Ea este folosita pentru a pune in contrast faptul ca Biserica este sustinuta de bani de la bugetul public desi are profituri uriase si nu este impozitata. Insa si aceasta finantare publica este la doua nivele: cel al parlamentarilor care, deseori, au oarecare legaturi cu cei de pe plan local si finantarea este punctuala si menita unor lucruri concrete, si cel al guvernului, directionat catre salariile preotilor si, marea problema, catre mega-Catedrala. Logica atacului e simpla: daca Biserica “face profit” si este si slab fiscalizata, de ce sa platim salariile preotilor, sa dam bani ca sa se carpeasca clopotnitele si sa sustinem un cler cu misanscena luxurianta?

Cu bugetul supus constrangerilor malthusiansite ale FMI, cu dezastrul din sanatate si educatie, cu “lupta de clasa” impotriva evazionistilor de pretutindeni, era de asteptat ca Biserica sa devina “tinta de razboi” in acest razboi de instaurare a unei noi ordini institutionale. Problema, insa, grava si reala, dincolo de acest angrenaj mediatic, este alianta mult prea vizibila intre unii ierarhi, dintre care cel dintai e Patriarhul, si reprezentantii puterii. Asediat cu diplome, medali, onoruri si cu noi sarbatori (Sfantul Andrei) devenite zile de odihna legale, asigurat de sprijinul statului pentru ridicarea Catedralei, Patriarhul nu mai are timp sa vada ca, in realitate, aduce un imens deserviciu Bisericii, vulnerabilizand-o in fata campaniilor satanist-ateiste de tip ASUR si facandu-i o imagine dezastruoasa de institutie parazitara, decuplata de la urgentele zilei si ale neamului.

Ca Biserica este atacata intr-un astfel de context nu trebuie sa mire. Dimpotriva, era chiar de asteptat. Se intampla si in Grecia si se intampla oriunde influenta ortodoxiei este puternica la nivel social. Departamentul de Stat al SUA, imperiul a carui colonie umil(it)a suntem, nu rateaza niciun an pentru a isi expune obsesiile anti-ortodoxe. Insa mai depinde si de cum stiu oficialii Bisericii sa raspunda acestui context provocator si care este, pana la urma, o capcana. In care, desigur, Biserica trebuie redusa ca influenta sociala autonoma, conservatoare si critica fata de nedreptatile flagrante ale puterii – nationale si supranationale. In Grecia Biserica a stiut sa isi ridice glasul – ramanand, in acelasi timp, neutra politic – si sa aiba o puternica implicare sociala, chiar daca acolo austeritatea a afectat mult mai putin decat la noi.

Aici, autismul negutatoresc (zis pragmatic, dar un pragmatism cu castiguri exclusiv pe termen scurt, si cu pagube imense si ireparabile pe termen lung) si cu puternic iz megalomanic in care s-a inchis cineva intr-un anume Deal nu face decat sa alimenteze sentimentele anti-Biserica si anti-ortodoxie. Care vor creste tot mai mult si mai mult… 🙁

Pana unde se intampla (deja) si astfel de lucruri oribile:

Revolutionarii au ars pozele parlamentarilor si ale preotilor [ierarhilor] in centrul Timisoarei. I-au urat presedintelui Basescu sa iasa cu picioarele inainte din spital



Categorii

1. DIVERSE, Opinii, analize, Razboiul impotriva Bisericii/ crestinismului

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la ““BISERICA ELECTORALA” sau… cat de mult costa PRESTIGIUL SI VERTICALITATEA BISERICII banii dati cu taraita de oamenii politici?

  1. Pingback: Scandal in Bulgaria, unde un EPISCOP a aparut la slujba CU LIMUZINA. MEDIA ROMANA PUNE TUNURILE PE PATRIARHUL DANIEL
  2. “Astazi, sub presiunea acelei parti a opiniei publice care nu cunoaste cu exactitate taina si lucrarea Bisericii, se aude din toate partile ideea ca “Biserica Ortodoxa nu se implica in social”, ca si cum aceasta ar fi misiunea dintotdeauna a Bisericii. Dar si in acest caz, credinciosii nu trebuie sa se lase influentati de “gura lumii”, ci de glasul Duhului, Care prin sfintii contemporani ne arata cum trebuie sa slujim Biserica. Si pentru a sluji in chip bineplacut Domnului Biserica Sa, nu este nevoie de inventarea unei “gandiri sociale a Bisericii”, ca si cum aceasta nu ar fi existat, ci mai intai de toate e nevoie de sfintirea noastra, dupa mestesugul bimilenar al Ortodoxiei. Si apoi, devenind purtatori de Duh sau macar ascultandu-i pe acei care s-au invrednicit de indumnezeire, vom putea sti cum sa aplicam in prezent “gandirea sociala” a Sfintilor Parinti, mai vechi si mai noi, pe care o gasim din belsug in vietile si in scrierile lor, incepand cu Sf. Apostol Pavel si Sf. Vasile cel Mare pana la Sf. Ioan de Kronstadt (cu ale sale fabrici pt. saraci), Sf. Ioan Maximovici (cu grija sa pt. emigranti), si alti sfinti ai sec XX. Asadar, noi armate de teologi trezvitori trebuie sa cerceteze formele de “asistenta sociala” din trecut si de la Sfintii contemporani, sa extraga principiile pe care se bazau acele activitati precum si DUHUL IN CARE ERAU SAVARSITE si sa le puna fata in fata cu noua “gandire sociala” care se impune Bisericii din afara ei, spre a nu primi nici o influenta exterioara fara o prealabila “cercetare a duhurilor” ei(…)
    Concluzia este ca, in nici un caz, Biserica nu trebuie sa se lase atrasa in aceasta cursa a unei misiuni exclusiv sociale, intrand intr-un fel de concurenta cu organizatiile umanitare ale lumii. si in acest caz trebuie sa ne plecam intelepciunii bimilenare a Bisericii si Sfintilor ei si sa invatam si in acest caz echilibrul, ierarhia si “unitatea dintre Liturghie si filantropie”, dupa cum se exprima un ierarh ortodox.
    (Zeul tolerantei si descrestinarea crestinismului)

  3. “Despre acest fapt a vorbit mai mult Mitropolitul Hierotheos Vlachos aratand ca, in invatatura ortodoxa, cele doua traiesc in deplina armonie si deplina ierarhie. Adica niciodata aspectul social nu se asaza mai presus de cel duhovnicesc. Implinirea poruncilor duce in mod firesc la ajutorarea aproapelui. Biserica nu are nevoie de o alta asa-zisa “teologie sociala”. Daca Biserica n-ar fi avut o “teologie sociala”, ar mai fi aparut in Biserica acei sfinti numiti “cei milostivi” (Ioan cel Milostiv, Filaret cel Milostiv, Iuliana cea Milostiva)? (…) “Asociatia umanitara” este inclusa de la inceput in insasi definitia Bisericii: “Cel ce are doua haine sa dea celui ce nu are si cine are bucate sa faca asemenea” (Luca 3;11).”

    “Lumea contemporana nu mai lupta pe fata impotriva Bisericii cum a facut pana acum. Inteligenta diavolului a sugerat o cale mai amgitoare: aceea de a-i pastra carcasa, negandu-i continutul si mesajul. De a folosi institutia Bisericii incercand deturnarea ei spre implinirea propriei agende.”
    (Zeul tolerantei si descrestinarea crestinismului)

  4. Pingback: Campania BANII BISERICII. ”Profitul” Patriarhiei Romane, comparat cu cel al McDonald’s. JINDUIESTE CINEVA LA O NOUA SECULARIZARE? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  5. Pingback: MANAGERUL UNEI IMAGINI DEZASTRU A BOR? Cererile Patriarhiei de finantare a CATEDRALEI MANTUIRII NEAMULUI starnesc un val de contestare a BOR si a FINANTARII PUBLICE a bisericilor - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare