update: Ce avem de inteles din cazul “Bolintineanu”?/ CUTREMURATOR: Unii procurori români de azi, cu nimic diferiti de anchetatorii-tortionari comunisti – CUM POATE FI DISTRUS UN OM NEVINOVAT SI FAMILIA SA DE UN “OM AL LEGII”

10-07-2013 8 minute Sublinieri

big_brother_award_f

Statul român este obligat să achite 1.350.000 de lei daune morale (peste 300.000 de euro) inspectorului Viorel Calmanovici, pentru trimitere nejustificată în judecată și condamnare fără probe. Decizia vine după ce acesta a executat doi ani și trei luni de închisoare, acuzat fiind de mită și sustragere de înscrisuri.

Statul român a fost condamnat de Curtea de Apel Bucuresti, la 26.06.2013, după ce nevinovăția lui Viorel Calmanovici a fost anterior recunoscută de aceeași instanță, la 10 februarie 2011, și de Înalta Curte, in recurs, la 7 octombrie 2011. Aceste decizii au venit ca urmare a unei reviziuiri admise ca afect al condamnării României de către CEDO de la Strasbourg în cauza „Calmanovici vs. Romania”.

De unde a pornit ancheta

Viorel Calmanovici a făcut parte, în anul 2000, din echipa de polițiști care ancheta mai mulți cetățeni chinezi din sectorul 2 al Capitalei, implicați în infracțiuni economice. Actele a circa 200 de societăți comerciale înființate de chinezi au fost ridicate, acțiune care i-a determinat pe unii dintre aceștia, care aveau nevoie de anumite documente pentru a-și prelungi vizele de ședere în România, să întreprindă demersuri pe lângă polițiști, pentru recuperarea acestora.

Un cetățean chinez a denunțat, la un moment dat, că i s-au cerut 2.000 de dolari pentru recuperarea actelor, de către un ofițer de Poliție coleg cu Calmanovici, pe nume Robert Paraschiv. Procurorul militar Nelu Ciobanu (în prezent procurorul general al Parchetului Curții Militare de Apel București) a preluat cazul și a organizat un flagrant cu bani marcați, moment în care inspectorul Paraschiv a fost prins luând banii. Acesta și-a recunoscut fapta, fără nicio legatură însă cu Calmanovici. Singura „proba” împotriva sa a constituit-o denunțul cetățeanului chinez, care a specificat că, din câte știa, banii trebuiau să ajungă și la Calmanovici.

Acesta a fost arestat timp de 12 luni, în perioada 2 august 2002 – 18 august 2003, și trimis în judecată de procurorul Nelu Ciobanu.

La acea vreme, inspectorul era tatăl unui copil de câteva luni, iar în arest a fost supus unor tratamente inumane, care l-au determinat să recurgă la tentative de suicid. Mai mulți membri ai familiei sale s-au îmbolnăvit ori au suferit infarcturi, iar soția sa a rămas profund marcată de cele trăite.

Detalii cutremurătoare din interiorul anchetei

Iată plângerea lui Viorel Calmanovici, referitoare la modul în care a fost tratat în timpul anchetei:

…In urma organizarii de catre procurorul militar a unui numar de trei operatiuni de flagrant pentru suprinderea luarii de mita – interval de timp in care promisiunea darii de mita a fost facuta repetat si insistent, cu aprobarea si monitorizarea Parchetului Militar, am fost citat de procurorul de caz si amenintat ca, daca nu voi colabora, trebuie sa ma astept la masuri extremeColaborarea presupunea sa admit ca suma de 2000 de dolari a fost pretinsa si primita de cel prins in flagrant pentru mine. Eram socat, de-a binelea! Nu pricepeam cum de s-a ajuns la o astfel de concluzie si de cine eram acuzat? Nu mi-am inchipuit ca se exercita santaj asupra lui P.R.F iar acesta, prins in flagrant si, evident, fara scapare, ar fi facut orice ca sa-si usureze situatia.

Am fost audiat la Parchetul militar de la orele 17,00 pana aproape de miezul noptii, intr-un birou in care, din cand in cand, aparea un ofiter de la UM0962, care ma avertiza sa ma grabesc si sa scriu “ce trebuie”ca sa plec acasa si sa imi vad familia…”. Eram proaspat casatorit si aveam un copil care nu implinise inca varsta de un an. Am simtit ca procurorul militar intentiona atragerea mea in scenariul “mitei”, si ca se tesea deja o poveste confuza in jurul flagrantului, asa incat sa se creada ca mai erau si altii implicati in luarea de mita… La fiecare intalnire cu procurorul militar de caz, acesta incerca sa-mi insufle un sentiment de culpabilitate facand aluzii la “ceasul scump pe care-l port la mana”, chiar daca era o marca accesibila “Casio”, autoturismul marca “Skoda Fabia” pe care-l conduceam, chiar daca era cumparat prin contributia baneasca comuna a socrilor si parintilor mei, la faptul ca veneam imbracat in costum, desi era un semn de decenta si respect din partea mea. Simteam ca acest joc “de-a soarecele cu pisica” era menit sa ma intimideze si sa ma umileasca, asa incat sa cedez si sa admit implicarea mea in activitatea infractionala a lui P.R.F.

La data de 02.08.2002 am fost citat la Parchetul Militar si am fost audiat, fara intrerupere, de la orele 08.00 pana la aproximativ 15.00. Pe tot parcursul audierii, procurorul a arborat un stil zeflemitor, intimidant si mi-a tot repetat, printre altele: “ai impresia ca la instanta militara o sa va asculte cineva?”, “declaratiile tale vor face deliciul salii de judecata, se va rade in hohote!”, sau “judecatorii militari sunt tot colegii nostri, crezi ca vor face altceva decat ceea ce spunem noi?” Totodata, pe durata celor aproape 7 ore de audiere, desi am solicitat de 3-4 ori sa merg la toaleta, acest lucru mi-a fost interzis, asa incat a trebuit sa-mi controlez nevoile firesti cu eforturi aproape inumane, ceea ce conducea si la scaderea capacitatii de concentrare. Desi avocatul meu si-a exprimat nemultumirea fata de tratamentul aplicat, s-a izbit de aceeasi aroganta a procurorului.

Tensiunea acumulata in orele de audiere, tonul si afirmatiile ironice ale procurorului si constiinta nevinovatiei mele mi-au indus o stare acuta de deznadejde, de neputinta, care s-a manifestat, ulterior, si la nivel fizic. Intrucat eram singurul intretinator al familei, anuntarea arestarii iminente mi-a creat o stare acuta de panica la gandul ca familia mea ramane “pe drumuri”, fara niciun sprijin.

La orele 15.00, dupa terminarea audierii, mi s-a adus la cunostinta ca s-a pus in miscare actiunea penala, si ca voi fi arestat preventiv, dupa care procurorul a solicitat telefonic sa fiu condus in arest de un politist de la arestul Directiei Cercetari Penale.

L-am rugat pe procurorul militar sa nu procedeze la aplicarea catuselor in fata familiei mele, dar acesta nu numai ca nu a tinut cont de rugaminte, dar chiar i-a invitat in biroul sau pe tatal si pe sotia mea. Scena incatusarii in fata lor a fost socanta pentru noi toti si a avut efecte traumatice grave asupra membrilor familiei mele. Tatal meu a facut o depresie grava si o perioada lunga de timp a revazut, cu ochii mintii, scena incatusarii mele iar sotia mea a suferit o cadere nervoasa care a fost inceputul unor stari de depresie si anxietate, care s-au manifestat repetat si s-au agravat de-a lungul anilor.”

Curtea de Apel l-a achitat, ÎCCJ l-a condamnat

Deși Curtea de Apel l-a achitat cu litera a) – fapta nu există -, cei trei judecători mai sus amintiți de la ÎCCJ l-au condamnat la trei ani și șase luni de inchisoare, din care a executat 15 luni, în perioada 30 iunie 2004 – 20 septembrie 2005, după care a fost eliberat condiționat.

Decizia CEDO

Viorel Calmanovici a făcut plângere împotriva Statului român la CEDO de la Strasbourg. La 1 iulie 2008, prin Hotărârea dată în cauza „Calmanovici vs. Romania”, judecătorii europeni au constatat că petentului i s-au încălcat, printre altele, o serie de drepturi ale omului:

– a fost arestat în mod arbitrar, fără indicarea motivelor;

– i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil prin faptul că a fost condamnat direct în recurs de ÎCCJ, fără a fi audiat și după ce fusese achitat de Curtea de Apel, fără a mai avea la dispoziție o cale de atac.

După alți doi ani de chinuri, nevinovăția lui Viorel Calmanovici a fost recunoscută și de instanțele din România. Achitarea a fost pronunțată pe litera c) – fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

În motivarea deciziei penale s-a arătat că înregistrarile dispuse abuziv de procurorul Nelu Ciobanu (care în 2002 a emis atât autorizația de interceptare, cât și rechizitoriul – fapt nepermis conform Convenției; judecatorii CEDO au statuat că procurorii români sunt agenți guvernamentali și nu pot aresta ori emite mandate, ei nefiind magistrați independenți în accepțiunea Convenției) au fost interpretate în mod de neînțeles ca probă de vinovăție, deși din ele nu reieșea fapta imputată lui Calmanovici.

Alte exemple cutremuratoare:

Nota noastra:

Bineinteles, pentru aceasta crima dovedita nu va plati nimeni, in afara “statului român”, adica… a noastra, a tuturor. In niciun caz noii tortionari cu numele de procurori, socotiti adevarati “eroi” ai “statului de drept”. Si nu doar atat: procurorii, indiferent de directie, dar in mod special cei de la DNA, sunt, de principiu, absolut intangibili si protejati perfect de legile sistemului, precum si de structurile cele mai puternice din afara (Comisia Europeana, Ambasada Americii etc.) si de cozile lor de topor de aici (Monica Macovei si oamenii ei). Au un statut de “zei” pe pamant si se poarta ca atare, fara vreun scrupul sau vreo frica de Lege, pentru ca stiu ca niciodata nu vor fi trasi la raspundere de nimeni. Dimpotriva, cine indrazneste sa-i puna in discutie, tocmai acela, fie jurnalist, fie politician, risca foarte mult…

Ne temem ca ceea ce s-a intamplat acestui politist nevinovat sau acelei familii (Popovici) care a avut nesansa sa fie prinsa intr-un cerc politic “periculos”, cazand victime colaterale (pentru ca Adrian Nastase era luat la tinta atunci de regimul lui Traian Basescu), nu este doar o exceptie si ca fenomenul, dupa toate semnele de proliferare alarmanta a abuzurilor si de extindere a lor pana la elevii de liceu si la bolnavii de cancer, deja “scapat de sub control”, beneficiind de astfel de oameni de “executie” care n-au niciun Dumnezeu, se inclina doar in fata puterii si sunt capabili sa zdrobeasca pe oricine, mai putin pe vinovatii reali sau pe mafioti, are aspectul unui APARAT REPRESIV pregatit deja sa functioneze similar cu Securitatea comunista, indeosebi cea a anilor ’50, si sa poata calca in picioare pe ABSOLUT ORICINE.

Daca, inainte, astfel de cazuri de abuz evident se intamplau mai degraba accidental, tinand doar de calitatea (in)umana a celor implicati, acum, insa, de cativa ani, am intrat, dupa toate indiciile, intr-o noua faza in care astfel de abuzuri sunt practicate sistematic, premeditat si “targetat” pe diferite categorii sociale sau chiar profesionale. Rand pe rand, asistam la desanturi de “mascati”, arestari preventive (o masura care ar trebui folosita doar in cazul infractorilor ce reprezinta pericol social, dar care, acum, este generalizata si folosita pe scara larga in astfel de cazuri) si implicari publice ale serviciilor secrete care, vezi Doamne, vin sa “salveze situatia” ca niste Super-Mickey Mouse ai bravei si noii lumi. 

Profitand de tare reale ale societatii noastre (complicitati, mite, spagi, toate, insa, avand o alta semnificatie sociala decat simpla “hotie“; de pilda, in cazul Bolintineanu, in spate se afla, in realitate, o complicitate intre profesori si elevi bazata pe faptul ca trebuie sa se descurce singuri si ca statul nu ii ajuta – pe profesori sa traiasca din salariu si pe elevi sa beneficieze in mod real de educatie. Acesta este motivul social fundamental al “spagilor de la BAC”, nu simpla “hotie”), de faima rea facuta unor astfel de categorii, un ochi-a-toate-veghetor pare ca alege, rand pe rand, diferite tinte impotriva carora tot acest aparat represiv, dublat de cel mediatic, este declansat. Uneori, motivele sunt si conjuncturale, cu impact imediat (sa zicem, starnesti o diversiune pentru a abate atentia opiniei publice de la un subiect), insa, in spate se gaseste o logica ce a fost sintetizata cel mai bine de un istoric “dilematic” (care, culmea, nici macar nu e din randul intelectualilor “basisti”):

„Singura manieră prin care îl poţi conduce este prin frică. Dacă nu reuşeşti să-l sperii, e foarte greu de condus. Poporul român a stat liniştit numai sub regim dictatorial“.

Multi nu inteleg perfidia acestei strategii, deoarece in spatele ei se afla si ceva studiu de psihologie sociala sau psihologie a multimii: da-i omului un motiv sa-si canalizeze ura, resentimentul, invidia catre cineva si el foarte probabil ca o va face. Nu o va face catre aparatul represiv, nici catre conducatorii acestuia, de multe ori nici macar catre conducatorii oficiali (daramite catre cei din umbra), ci o va face catre semenii sai, catre cei de langa el. Iata un exemplu:

Cam toti aprobau modul de actiune al “oamenilor legii” si, probabil, se simteau in siguranta gandindu-se cum au aparat aceia tara de „raufacatori”. Citatii? Nuuu! Drepturi? Da-le-ncolo, ca avem treaba! Sa prindem hotii!”. In opinia lor, pentru problema asta, oamenii legii trebuiau sa-i ia pe elevi ca din oala, pe nepregatite, ca sa poata obtine ceva de la ei, sa descopere „reteaua”. Colegii nu sesizau ca raportul dintre presupusa fapta si desfasurarea de forte, modul de a proceda si tot scandalul care, inevitabil, urma sa se produca, erau „cam” disproportionate. Bine le-a facut, domnule! Trebuia mai rau, ca se invata asa, de la 18 ani, sa fure?!” si „Ehe, daca se invata de acum sa fure, ce vor face mai tarziu?”.

Asadar, la mijloc avem o metoda nu doar de a speria lumea pentru a fi “linistita” si guvernata mai bine, ci si de a diviza societatea si de a o transforma in diverse grupuri sociale care se urasc si isi doresc raul reciproc.

Ce trebuie sa intelegem de aici?

In primul rand, ca nu trebuie sa inghitim aceasta galusca si sa ne lasam impresionati de filmul serviciile secrete, politia si procurorii sunt elementul de baza al “statului de drept”. Statul de drept nu rezida in aparatul represiv, ci tocmai in limitarea acestuia conform unor principii clare (prezumtia de nevinovatie, habeas corpus – apropo de arestul preventiv, ratiunea si nu resentimentul/sentimentul ca motivatie a actului de justitie, tribunalul si nu procuratura ca sediu si element decisiv al dreptatii sociale).

In al doilea rand, ca la mijloc nu este o chestiune de vinovatie sau incalcare a legii. Adevaratii vinovati, inclusiv cei din categoriile stabilite ca target, nu o sa plateasca niciodata nimic si, de regula, sunt complici ai represiunii. Cel mult se va gasi cate un tap ispasitor. Vezi si dosarul maternitatii Giulesti, unde o tanara asistenta devotata (culmea, cum rar gasesti!) si totodata mama a unui copil, plateste pentru nemernicia criminala a unui sistem intreg.

Obiectivul fundamental este, insa, intimidarea, deseori dublata si de o masura de tipul “sa facem cota de arestati si de dosare”. 

In al treilea rand, ca la mijloc nu se afla o masura de asanare a societatii sau de corectare a tarelor sale. Daca s-ar vrea acest lucru, s-ar merge la radacina. S-ar crea conditii reale pentru educatie, ca sa dam un exemplu din aceasta zona, s-ar gasi bani de salarii decente pentru profesori, s-ar crea un statut social respectabil. Lucrul nu e deloc greu de facut, ci depinde de focusul strategiei. Ganditi-va cum ar fi sa fie alocate toate fondurile bagate in aparatul represiv catre o astfel de reforma reala, cum ar fi sa fie folosite aceste strategii de comunicare bazate pe psihologie sociala in acest sens. Fiind vorba despre un potential usor de valorificat (totusi, avem o aspiratie, ca societate, catre dascali care sa fie respectati), in scurt timp problema ar fi rezolvata, mentalitatile gresite schimbate. Nu se vrea insa asa ceva, ci ce se vrea confuzie, frica, resentiment, ura.

In al patrulea rand, ca odata pornita, morisca represiva, asa cum este documentat istoric ca se intampla cu toate angrenajele cu tendinta represiv-totalitara din istorie, se va extinde, luand la rand toate straturile sociale, toate categoriile socio-profesionale, intr-o maniera sau alta. Nimeni sa nu fie scutit, fie macar prin asociere, simtindu-se macar vizat.

Si, in fine, in ultimul rand dar deloc cel mai putin important, ca maine poate fi oricine vizat, in functie de “targetul” pe care neo-aparatcikcii il vor stabili. Ca vor ajunge, dupa toate semnele, si la “categoria” crestin-ortodocsi “fundamentalisti” (bineinteles nu si cei care sunt “fratii mincinosi“, adica reprezinta agentii infilitrati in zona opiniei ortodoxe). 

Ce putem face?

Putem sa nu ne lasam infectati de minciuna si de rautatea acestei propagande si sa le aratam si altora de ce abuzul niciodata nu este justificat, indiferent de pretext sau scop. Sa nu fim nepasatori, nesimtitori, caci, daca suntem crestini, atunci stim ca judecata nedreapta este unul din cele mai mari pacate osandite in Sfintele Scripturi, ca profetii Vechiului Testament numarau abuzurile asupra nevinovatilor printre motivele care atrageau urgia devastatoare a lui Dumnezeu asupra lui Israel. Sa zicem, asadar, ca 2+2=4.

Si, mai ales, sa ne rugam unii pentru altii si pentru cei care sunt mai expusi acestui angrenaj diabolic.

Vezi si:

Legaturi:


Categorii

Justitie, Noile totalitarisme, dictatura si reeducare, Opinii, analize, Stat politienesc

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

19 Commentarii la “update: Ce avem de inteles din cazul “Bolintineanu”?/ CUTREMURATOR: Unii procurori români de azi, cu nimic diferiti de anchetatorii-tortionari comunisti – CUM POATE FI DISTRUS UN OM NEVINOVAT SI FAMILIA SA DE UN “OM AL LEGII”

  1. Pingback: Ce rost a avut tot show-ul de la Bolintineanu si cum ne raportam noi? | N-am cuvinte...
  2. http://www.hotnews.ro/stiri-international-15161388-ungaria-salariile-profesorilor-vor-marite-34.htm

    Ungaria va mari salariile pentru 150.000 de profesori incepand din septembrie, cu 34% in medie, si va continua cresterile salariale pana in 2017, a anuntat ministrul pentru resurse umane Zoltan Balog, potrivit Reuters.

    Masura ar putea sa ajute partidul Fidesz al premierului Viktor Orban sa isi cimenteze avansul pe care il are in sondaje, inaintea alegerilor din aprilie sau mai anul viitor.

    In septembrie 2014, salariile vor fi crescute din nou cu circa 10%, a mai precizat ministrul, intr-o conferinta de presa.

    Balog nu a precizat insa cat va costa aceasta crestere salariala din bugetul anual de anul acesta. Luna trecuta, UE a scos Ungaria de pe lista statelor membre care trebuie sa adopte masuri de reducere a deficitelor bugetare.

    Cum procedeaza ungurii cu profesorii…

  3. “A government afraid of its citizens is a Democracy. Citizens afraid of government is tyranny!”

    ― Thomas Jefferson

    Daca unui guvern ii este frica de cetatenii tarii,aceasta este democratie,daca cetatenii sint infricosati de guvern,aceasta este tiranie.

  4. @sherlock_holmes
    si cum de pe la 2007 (intrarea in ue) incoace guvernul nostru nu mai are nici o frica? Ce concluzie am putea trage?

  5. @ Adrian:

    Nu e nevoie sa facem deductii teoretice, ci doar sa privim viata noastra, lumea noastra si sa “mirosim” aerul care devine din ce in ce mai sulfuros si mai irespirabil.

  6. Ei… se intampla si in tari cu asa numita democratie de traditie cum este cea de bastina a lui Th Jefferson. In America s-au condamnat nevinovati si la peste 10 ani de temnita si asta cu sistem de jurors din randul cetatenilor de buna credinta. Iar a celor din statele cu pedeapsa capitala o stie numai Dumnezeu. Lumea asta a nostra moderna, democratica, etc., dar in fond plina de nimicuri, “is crushing” in toate aspectele ei, justitia este numai unul.

  7. Am citit integral…saracul om!

    Pe mine ma irita demult ne-modificarea legii in privinta raspunderii civile, penale asupra astora care dau verdicte dupa judecati urechesti (generate fie de incompetenta sau interese lumesti);

    De ce sa ”platim” noi, pentru abuzul in functie si-n serviciu, a unuia – fie ca este politist, procuror, judecator?!

    Foarte buna obs.voastra, admini..este explicat foarte bine fenomenul de la noi, prin canalizarea frustrarilor, nemultumirilor de tot felul, care ne afecteaza si la buzunar, implicit – trupeste, apoi sufleteste – prin suferinta fizica si morala – TOT asupra semenilor (tovarasi de suferinta) si NU asupra celor care genereaza astfel stari in fiecare din noi – indiferent de limita de rezistenta a fiecaruia, sau de banii depusi la banca pentru zile negre!

    Cred ca d-aia este atmosfera asta asa de tensionata intre noi, de priviri triste, pierdute ori ucigatoare “nu te uita la mine, ca ma dau la tine”, ajngand cu nervii intinsi la maxim pentru te miri ce, aratandu-ti incisivii – precum cainii…

  8. Pingback: Sebastian Ghita vrea ca serviciile secrete sa organizeze un PRISM ROMANESC. EXTINDEREA INTERCEPTARILOR TELEFOANELOR LA CARTELELE PRE-PLATITE - Recomandari
  9. Pingback: “Vor sa controleze tot”: PONTA SUSTINE PROIECTUL “PRISM” ROMANESC propus de Ghita-SRI! TERORISMUL – “BAU-BAUL ADULTILOR”/ Tara lui “SA TRAITI” si viitorul trasat de NOUA FRATIE A SECURITATII: “In
  10. Pingback: CSM e de acord ca JUDECATORII SI PROCURORII SA FACA PARTE DIN MASONERIE [VIDEO]. Un principiu al masoneriei spune ca “fratii se sprijina neconditionat intre ei”… - Recomandari
  11. Pingback: TORTIONARII SI DIVERSIUNEA VIŞINESCU. Crimele comunismului si marturii ale suferintelor cumplite ale fostilor detinuti politic (VIDEO) - Recomandari
  12. Pingback: Tortionarul ION FICIOR si gropile comune de la PERIPRAVA. Noi marturii ale fostilor detinuti politic (inclusiv ale actorului MITICA POPESCU) despre REGIMUL DE EXTERMINARE DIN LAGARELE DE MUNCA (video) - Recomandari
  13. Pingback: DOCTOR MENCI – “VICTIMA COLATERALA” A RAZBUNARII LUI BASESCU PE DAN VOICULESCU? Profesorul Gheorghe Mencinicopschi condamnat la 6 ani de inchisoare, in prima instanta! (VIDEO) - Recomandari
  14. Pingback: CROATIA. Exemplu de anticoruptie ”pe bune”: fost premier acuzat de SPAGA pentru CEDAREA CONTROLULUI COMPANIEI NATIONALE DE PETROL - Recomandari
  15. Pingback: Cazul asasinarii disidentului GHEORGHE URSU: Continuitatea nemuritoare a securismului, inainte si dupa 1989. CRIMINALII LIBERI, JUSTITIA COMPLICE - Recomandari
  16. Pingback: CONSTANTIN ISTRATE SAU “AL CINCILEA TORTIONAR”. Marturii despre IADUL de la GHERLA de la Paul Goma, Octav Bjoza si alti supravietuitori ai temnitelor comuniste - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare