DECLARATIILE PATRIARHULUI DANIEL la plecarea in Creta, afirmand IMPORTANTA DREPTEI-CREDINTE si A SINODALITATII: “Pentru noi este important sa formulam textele in asa fel incat la ele sa adere cu usurinta toate bisericile care n-au putut fi prezente”/ PATRIARHIA SERBIEI SE VA RETRAGE DACA PUNCTELE DE VEDERE ALE “ABSENTILOR” NU VOR FI LUATE IN SEAMA/ Concluziile conferintei “SFÂNTUL ȘI MARELE SINOD – Mare pregătire, fără rezultate”
- Basilica:
Patriarhul României a ajuns în Creta
Astăzi, în jurul orei 14:30, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, împreună cu ceilalți membri ai delegației Bisericii Ortodoxe Române, au aterizat pe aeroportul internaţional Ioannis Daskalogiannis din Chania, Creta.
Delegația română a fost întâmpinată de Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Cretei, şi de o delegație a Bisericii Cretei: Înaltpreasfinţitul Părinte Amfilohie, Mitropolit de Kissamos şi Selinon, Înaltpreasfinţitul Părinte Damaschin, Mitropolit de Kydonia şi Apokoronos, şi Arhim. Chiril Diamandakis, Secretarul general al Sfântului Sinod al Bisericii Cretei.
Patriarhul României a adresat un cuvânt în care și-a exprimat bucuria de a ajunge în Creta şi a subliniat că participarea delegației Bisericii noastre are ca scop aducerea unei contribuții pentru unitatea Bisericii Ortodoxe universale:
Kalimera!
Dumnezeu să vă binecuvinteze pe voi și pe toți cei prezenți aici. Suntem bucuroși ca am ajuns în Creta şi speram ca scopul nostru să fie unul binecuvântat pentru unitatea Bisericii şi prietenia între popoarele care sunt aici.
Dumnezeu să vă binecuvinteze!
Ani mulți și buni şi foarte buni!”
Delegația Bisericii Ortodoxe Române a plecat în Creta
În această dimineață, 16 iunie 2016, Delegația Patriarhiei Române care participă la Sfântul și Marele Sinod, condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a plecat în Creta.
Înainte de plecare a fost rostită o rugăciune de călătorie în Paraclisul istoric al Reședinței Patriarhale cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.
La final, Patriarhul României a vorbit despre importanța și responsabilitatea întâlnirii din Creta. Totodată, Preafericirea Sa și-a arătat regretul că nu toate Bisericile Ortodoxe vor participa la Sfântul și Marele Sinod.
Lucrările Sfântului și Marelui Sinod vor începe mâine și se vor încheia în data de 26 iunie 2016.
Transcriere declaratii PF Daniel:
Este un Sinod pastoral-misionar, care nu va formula noi dogme, noi canoane, insa va afirma, in comun, credinta ortodoxa intr-o lume secularizata, intr-o lume framantata. Si acolo vom marturisi impreuna importanta credintei adevarate si, in acelasi timp, vrem sa aratam ca dreapta credinta este temelia mantuirii noastre. Noi pastram dreapta credinta, o marturisim si o transmitem, pentru ca dreapta credinta inseamna dreapta legatura, vie, a noastra cu Dumnezeu Tatal, Fiul si Duhul Sfant, cu Maica Domnului si cu toti sfintii Bisericii, incepand din aceasta viata si continuand in vesnicie.
In programul acestei întruniri, a Sinodului, Sfânt și Mare, din Creta, este scoasă în evidență importanța postului, ca susținător al rugăciunii și importanța familiei creștine, care astăzi este expusă multor provocări, și trebuie să arătam că familia tradițională este binecuvântarea lui Dumnezeu pentru întreaga umanitate. De asemenea, este important să mărturisim împreună importanța lucrării misionare a Bisericii, mai ales într-o vreme în care foarte mulți ortodocși au plecat din țara lor de baștină în afara, în alte țari – ceea ce numim astăzi diaspora ortodoxă. Si aceasta diasporă este foarte importantă, deoarece ea nu trebuie redusă la aspectul ei economic, ci trebuie văzută în această prezență a diasporei ortodoxe o șansă de a mărturisi dreapta credință, de a mărturisi valorile eterne ale Ortodoxiei și de a lucra împreună pentru a contribui la iluminarea sufletelor și la mântuirea oamenilor.
Noi, desigur, regretam faptul ca nu toate bisericile ortodoxe surori vor fi prezente in Creta, dar vom incerca sa lucram ca si cand ele sunt prezente, deoarece si-au exprimat punctele de vedere, au facut propuneri de imbunatatire pentru textele existente si aceste propuneri vor fi luate in seama, chiar daca fizic ele nu sunt prezente acolo, astfel incat hotararile Sfantului si Marelui Sinod din Creta sa fie usor acceptate si de catre Bisericile Ortodoxe surori care nu sunt prezente in Creta.
Pentru noi este important sa formulam aceste texte in asa fel incat la ele sa adere cu usurinta toate bisericile care, din motive diferite n-au putut fi prezente. Avem in memoria, prezenta, nevoia de comuniune, deci nu lucram intr-o forma de uitare a celor ce sunt absenti fizic, ci intr-o comuniune spirituala, pentru ca sinodalitatea, comuniunea de gandire si de faptuire este esenta Ortodoxiei.
***
Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, împreună cu delegaţia Patriarhiei Constantinopolului a ajuns astăzi, în jurul orei 13.30 p.m. pe aeroportul din Chania, Creta, anunţă neakriti.gr.
Sanctitatea Sa a ţinut un scurt discurs chiar pe pista aeroportului internaţional Ioannis Daskalogiannis, spunând că decizia celor care nu vor participa la Sinod îi va împovăra pe ei înşişi.
Câteva minute după aceasta, s-a anunţat faptul că Biserica Ortodoxă a Serbiei va participa la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod, împreună cu Întâistătătorul ei, Patriarhul Irineu. Mitropolitul Amfilohie de Muntenegru, care se află deja în Creta, l-a anunţat pe Arhiepiscopul Cretei Irineu că sosirea delegaţiei sârbe va avea loc mâine, 16 iunie 2016.
- Roman Ortodox in Franta: Patriarhul Ecumenic ajuns in Creta declara: “decizia celor care nu vor participa la Sinod îi va împovăra pe ei înşişi”. Comunicatul oficial al Bisericii Ortodoxe Sârbe cu privire la participarea sa la Sinod.
Cu dragoste frățească, în mod responsabil și cu nădejde, pregătindu-se pentru venirea la Sfântul și Marele Sinod, care va avea loc, Dumnezeu voind, la Academia Ortodoxă din Creta, între 17 și 26 iunie 2016, Sfântul Sinod [al Bisericii Ortodoxe Sârbe n.n.], în cadrul reuniunii sale extinse din 15 iunie 2016, convocat la Patriarhia Sârbă din Belgrad, având în vedere situația creată în urma reuniunii ordinare a Adunării Episcopilor Bisericii Sârbe, a hotărât următoarele:
Pe de o parte, conștientă de mărimea și importanța Sinodului, Biserica noastră dorește să își aducă contribuția într-un spirit constructiv eclezial, astfel încât acest Mare și Sfânt Sinod să îndeplinească condițiile și măsurile adevăratelor Sinoade din istoria Bisericii Ortodoxe și astfel sa își justifice titlul acestuia.
Pe de alta parte, Biserica noastră cere ca problemele și chestiunile puse nu numai de către Biserica Ortodoxă Sârbă, ci de asemenea de către toate celelalte Sfinte Biserici care au anulat participarea lor la Sinod, să fie discutate în acest Sinod.
În acest scop, Sfântul și Marele Sinod, trebuie să dureze până când sunt discutate toate problemele, și nu ar trebui să fie prizonieri Regulamentelor scrise și stabilite în prealabil. Nu va fi, decât dacă vom ajunge la un deplin consens, că acest Sinod va putea fi considerat ca Mare și Sfânt Sinod.
În cele din urmă, Biserica noastră insistă asupra faptului că această întâlnire de pe insula Creta să fie începutul unui proces sinodal, și că chestiunile puse să fie discutate în cadrul ședinței sale în spiritul tradițional al sobornicității Bisericii lui Hristos.
Dacă Bisericile prezente la Sinod, și în frunte cu Patriarhul Ecumenic, persistă să considere că Bisericile absente boicotează fără motiv valabil lucrările Sinodului și dacă ele refuză să ia în considerare chestiunile, problemele și dezacordurile [lor n.n.], reprezentanții Bisericii Ortodoxe Sârbe vor fi, din păcate, obligați să părăsească Sinodul și așa să se alăture Bisericilor absente.
Aceasta nu este o amenințare și nici un șantaj, ci o punere în aplicare coerentă a poziției și a hotărârii Adunării Episcopilor Ortodocși ai Bisericii Sârbe din 7 iunie.
Într-un spirit de responsabilitate eclezială și pastorală, vom prezenta pozițiile noastre cu speranța în acțiunea sfințitoare a Duhului Sfânt.
Traducere Roman Ortodox în Franța, după Orthodoxie.com, Déclaration de l’Église orthodoxe serbe du 15 juin au sujet du grand et saint Concile
Cotidianul libanez Al-Nahar a publicat în ediția din 11 iunie, 2016 o reflecție asupra Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, elaborat de George Ghandour, autorul cărții Calea către Sfântul și Marele Sinod (în limba arabă), editată de către Patriarhia Antiohia. El este specializat în drept canonic antiohian.
Marele Sinod ortodox între Rodos și Creta: cerința unei amânări pentru a evitarea prealabilă a diviziunilor și slăbirea rolului Patriarhiei Ecumenice
În momentul în care privirile se îndreaptă spre Creta, în perioada 19-26 iunie 2016, unde s-a hotărât să se reunească Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, după aproximativ 60 de ani de lucrări pregătitoare inaugurate de Patriarhul Athenagoras I în 1961 pe insula Rodos, au intervenit evoluții care prevestesc fie amânarea Sinodului, anularea lui sau tinerea lui doar cu cei care sunt prezenți. Biserica din Bulgaria a cerut Patriarhului Ecumenic să amâne organizarea Marelui Sinod, pentru o dată ulterioară, altfel ea nu va participa la data programată. Patriarhia Antiohiei a decis să nu participe până când “predomină relațiile irenice între Bisericile Autocefale și se asigură unanimitatea ortodoxă, cu privire la agenda[Sinodului n.n], regulile și procedurile executive și practice” și “pană cad vor fi eliminate toate motivele care împiedică participarea la Euharistie în timpul lucrărilor Sinodului”, cu alte cuvinte, până când se găsește o soluție în ceea ce privește încălcarea de către Patriarhia Ierusalimului a teritoriul său [a Patriarhiei Antiohiei n.n]. În mod similar, Biserica Sârbă a anunțat că nu va participa la lucrările Sinodului la data fixată din cauza diferendelor asupra temelor de pe ordinea de zi a Sinodului și în absența Bisericilor autocefale. Cât, în ceea ce privește Biserica Rusiei, dacă nu și-a precizat încă poziția sa finală cu privire la participarea sa la Sinod, acesta a subliniat “necesitatea respectării principiului consensului prin participarea tuturor Bisericilor Autocefale la acest Sinod” pentru ca să fie în măsură de a fi prezentă în Creta.
Este demn de remarcat nici una dintre Bisericile mai sus numite nu au solicitat anularea Sinodului, ci toate au propus amânarea lui pentru o dată ulterioară, până la eliminarea obstacolelor. În acest sens, fiecare dintre ele a formulat propuneri pentru Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic, astfel încât să fie evită anularea Sinodului mult-așteptat. Biserica din Bulgaria a propus continuarea lucrărilor pregătitoare ale Sinodului, fără a propune un mecanism. Patriarhia Antiohiei a acționat în mod similar, propunând ca perioada premergătoare tinerii Sinodului să fie folosită pentru a ajunge la un consens, fără a specifica în detaliu un mecanism pentru acest lucru. Patriarhia Moscovei, între timp, a propus o invitație să fie lansată pentru a avea loc o “Conferință pregătitoare înainte de data stabilită pentru adunarea Marelui Sinod”, în timp ce Biserica Sârbă a propus să fie transformată viitoarea reuniune din Creta “într-o reuniune de consultare presinodală sau în sesiune preliminară procesului sinodal”.
Dimpotrivă, Patriarhia Ecumenică a insistat asupra faptului că Marele Sinod va avea loc la data stabilită și a cerut Bisericilor Autocefale să fie prezente în Creta, în conformitate cu programul convenit, pentru a examina toate chestiunile în cadrul Sinodului. Biserica din România a spus că va lua parte la Sinod, în timp ce Biserica din Albania a considerat că este de neconceput ca fiecare Biserică, sa ceara amânarea în mod individual, adăugând că decizia amânării sau anularea nu poate să fie luată decât de Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe care au decis să lanseze invitația la Sinod, în unanimitate, cu excepția unuia dintre membrii săi (adică Biserica Antiohiei). Arhiepiscopul Ciprului a emis o declarație în care a cerut tuturor Bisericilor să participe și să lase deoparte diferențele lor secundare, precizând că Sinodul ar putea să trateze direct problemele controversate. Biserica Greciei nu și-a exprimat în mod oficial poziția sa, dar episcopul responsabil pentru tinerea dosarului Marelui Sinod a menționat că tot ceea ce se întâmpla era un plan de a slăbi rolul Patriarhului Ecumenic și de a conferi Bisericii Ruse rolul unui arbitru care ia parte la deciziile din lumea ortodoxă.
Nu există nici o îndoială că toate de mai sus arată că, chiar înainte de organizarea acestuia, Marele Sinod poate deveni un factor de dezacord și de dispersare [dezbinare n.tr.] printre ortodocși. Dacă Sinodul ar fi ținut doar de Bisericile prezente, acest lucru ar duce la o despărțire a lumii ortodoxe, iar deciziile sale nu vor fi acceptate de către Bisericile absente. Toate acestea ar oferi, printre altele, ocazia mișcărilor de opoziție în interiorul Bisericilor participante, de a respinge și ele, de asemenea, aceste decizii și să conducă în mod inevitabil la slăbirea rolului Patriarhului Ecumenic, care nu ar mai fi în măsură, pentru o lungă perioadă de timp, de a prezida reuniunile Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe. Toate acestea inaugurează o nouă etapă în istoria Bisericii Ortodoxe, care nu va fi lipsită de dificultăți, certuri și diviziuni. Dar, cel mai grav este faptul că ținerea acestui Sinod, fără participarea tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale la activitatea lui ar sfârși trist și dezamăgitor pentru promisiunile făcute Patriarhului Atenagoras I în 1961, când a fost în măsură să unifice lumea ortodoxă cu ocazia primei Conferințe la Rodos, care a inițiat lucrările de pregătire pentru Marele Sinod bazat pe regulei de aur pe care el însuși și colaboratorii sai au numit-o “unanimitate sfântă”. Prin această unanimitate, înțelegea să evite diviziunile Bisericii Ortodoxe similare celor pe care lumea Ortodoxă le-a cunoscut după Soborul panortodox, care a avut loc la Istanbul, în 1923, în absența unor Biserici. De-a lungul patriarhatului său, Patriarhul Athenagoras a rămas atașat acestei reguli de aur și a lucrat din greu pentru a păstra un acord unanim ortodox și a asigura unitatea lumii ortodoxe în circumstanțe istorice dificile și complexe. Această regulă a primit mai apoi consacrarea sa în Statutul intern al Conferințelor pregătitoare ortodoxe, Statut care a fost acceptat unanim de către Bisericile Ortodoxe Autocefale în 1986 și care au exprimat “practica tradițională ortodoxă și validarea in scris”.
Cu toate acestea, reluarea pregătirilor pentru Marele Sinod în 2014, anumite lucruri indică faptul că Sanctitatea Sa, actualul Patriarh Ecumenic, nu aplică această “practica ortodoxă tradițională” susmenționată și că înclină spre o reuniune a Marelui Sinod care să se bazeze pe principiul “consensului” între Bisericile participante și nu pe “unanimitatea tuturor Bisericilor Autocefale.” Biserica Antiohiei a respins acest proiect și a propus, în cadrul lucrărilor Comisiei competente pentru stabilirea Regulamentului intern al Sinodului, să se adauge o clauză care prevede că: “Anunțul deschiderii sesiunilor Marelui Sinod ortodox are loc în prezența tuturor Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale. Participarea Întâistătătorilor Bisericilor sau a reprezentanților acestora trebuie să fie asigurată pe tot parcursul lucrărilor Sinodului. În caz contrar, lucrările Sinodului vor fi suspendate până când prezența tuturor Întâistătătorilor Bisericilor Autocefale este din nou posibilă”. Cu toate acestea, propunerea antiohiană a fost obiectul unei opoziții acerbe din partea președintelui ședinței, reprezentantul Patriarhului Ecumenic, care a respins această formulare, conform căruia “Patriarhul Ecumenic trebuie să asigure participarea tuturor Întâistătătorilor Bisericile Autocefale Ortodoxe recunoscute de toți sau a reprezentanților lor în toate procedurile și deliberările sinodale”. Acest lucru a condus la suspendarea reuniunii care trebuia să stabilească statutul intern și a transmite chestiunea la Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe care a avut loc la Chambésy în 2016 și unde s-a format un Comitet însărcinat să alcătuiască Statutele interne, Sinaxă în cursul căreia Patriarhia Ecumenică a refuzat încă o dată să includă regula unanimității în textul Statutului. Abandonarea de către Patriarhia Ecumenică, a regulii de aur pe care s-au bazat toate lucrările de pregătire ale Marelui Sinod, a forțat Patriarhia Antiohiei să se abțină de la semnarea Statutului[Regulamentului n.tr.] intern și deciziile Sinaxei amintite, a pierdut unanimitatea Bisericilor Ortodoxe.
Cu toate acestea, contrar tuturor uzanțelor care guvernează lucrările ortodoxe în comun, Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I a luat inițiativa de a convoca Marele Sinod. Acest lucru a adus Biserica Antiohiei să ia în unanimitate o decizie sinodală reafirmându-și poziția sa anterioară de a nu participa la Marele Sinod, “atâta timp cât nu există nici un acord” cu privire la toate mecanismele și temele, astfel încât Sinodul va deveni cauza fragmentărilor și disipărilor tuturor lucrărilor comune construite în ultimii ani, mai ales că Marele Sinod va avea loc în umbra neînțelegerilor cu privire la documentele care i-au fost transmise, și încălcarea comuniunii dintre cele două Biserici apostolice (adică, Antiohia și Ierusalim).
Experiența istorică a secolului trecut demonstrează ca Sinaxa de la Istanbul, convocată de Patriarhul Meletie (Metaxakis), în 1923, a condus la împrăștierea ortodocșilor, căci s-au luat acolo importante decizii sinodale în absența Bisericilor apostolice. Lumea ortodoxă a suferit rezultatele acestei Sinaxe până când Dumnezeu a trimis pe Athenagoras I, care a lucrat fără grabă sau sa se precipite, pentru a construi unitatea și respectând situația specifică tuturor Bisericilor Autocefale. El a lucrat cu răbdare pentru a ajunge la un acord ortodox cu privire la toate subiectele Marelui Sinod. Procesul inițiat în 1981, a avut rezultate concrete, atât în ceea ce privește unitatea lumii ortodoxe cât și în dialogul cu restul lumii creștine.
Astăzi, totodată, pentru ca Biserica Ortodoxă să poată păstra unitatea, trebuie ca Patriarhul Ecumenic să citească în mod clar semnele timpului, în special rigiditatea și agitația cu care Patriarhia Ecumenică a condus etapa finală de pregătire, în timpul căreia pozițiile altor Biserici au fost tratate de sus și ignorate.
Ceea ce este, probabil, de asemenea, necesar, astfel încât Marele Sinod ortodox din Creta să nu devină o alta Sinaxă de la Istanbul, care distruge ceea ce Conferința de la Rodos a construit și ar distruge orice lucrare comună care a urmat între Bisericile Ortodoxe este faptul ca Patriarhia Ecumenică să revină înapoi la experiența Patriarhului Athenagoras. Și anume, să nu înțeleagă Primatul său ca un conducător rigid și să vadă în patriarhatul său un “primul între egali”, și nu “paribus sine primus”!
Poate momentul potrivit nu a venit încă pentru ca Patriarhul Bartolomeu el însuși să fie acest salvator.
Traducere Cuvântul Ortodox realizata de Român Ortodox in Franța
Comunicare susținută în cadrul Simpozionului «SFÂNTUL ȘI MARELE SINOD» Mare pregătire, fără rezultate organizat de Sfintele Mitropolii ale Gortinei și Megalopoleos, Glifada, Chitira, Pireu și Sinaxa Clericilor și a Monahilor la Stadionul ” Pace și prietenie”, Sala „Melina Mercuri” Pireu. Miercuri, 23 martie 2016, orele 9-22.
Cu harul și cu binecuvântarea Sfântului Dumnezeu Treimic, azi, miercuri, 23 martie 2016, a avut loc, la Stadionul Pace și Prietenie, în sala ”Melina Merkouri”, din Neo Faliro, conferința teologică științifică intitulată: ”Sfântul și Marele Sinod: Mare pregătire, fără așteptări”.
Conferința, organizată de Sfintele Mitropolii a Glifadei, Gortinei și Megalopolei, Kithirelor și Pireului, precum și de Sinaxa Clericilor și Monahilor, a fost onorată de prezența unor cinstiți ierarhi, stareți și starețe de sfinte mănăstiri, părinți aghioriți, clerici, președinți de asociații și organizații creștine, profesori de la Facultățile de Teologie și teologi și în jur de 1000 de credincioși. De aspectele concrete ale organizării s-a ocupat o Comisie Științifică alcătuită din cinci membri: a) Înaltpreasfințitul Mitropolit al Pireului, Serafim, b) Protopresviterul Gheorghios Metallinos, Profesor Emerit al Facultății de Teologie a Universității Kapodistriene din Atena, c) Protopresviterul Theodoros Zisis, Profesor Emerit al Facultății de Teologie a Universității Aristoteliene din Tesalonic, d) domnul Dimitrios Tselenghidis, Profesor de Dogmatică al Facultății de Teologie a Universității Aristoteliene din Tesalonic. La conferință a fost de față și a adresat un cuvânt de salut Episcopul de Bănceni, Longhin, al Bisericii Ucrainei, de asemenea, și Proistamenul Sfintei Mari Mănăstiri a Marii Lavre a Sfântului Munte, Părintele Savva. De asemenea, Mitropolitul de Loveci, al Bisericii Bulgariei, Gavriil, a fost reprezentat de părintele Matei Vulcănescu, cleric al Mitropoliei Pireului, care a citit salutul acestuia.
Tema generală a conferinței a fost dezvoltată în patru sesiuni de către următorii vorbitori: Mitropoliții Serafim al Pireului, Ierothei al Nafpaktosului și Sfântului Vlasie, Pavel al Glifadei, Serafim al Kithirelor, Ieremia al Gortinei și Megalopolei, profesorii universitari, protopresviterul Gheorghios Metallinos, protopresviterul Theodoros Zisis și domnul Dimitrios Tselenghidis, preacuviosul Arhimandrit Sarantos Sarantis, doctor al Facultății de Teologie a Universității din Atena, preacuviosul Arhimandrit Athanasios Anastasiou, protopresviterul Peter Heers, doctor al Facultății de Teologie a Universității Aristoteliene din Tesalonic, protopresviterul Anastasios Gotsopoulos, teolog (MA Teologie), paroh al Sfintei Biserici a Sfântului Nicolae din Patra, preacuviosul Arhimandrit Pavlos Dimitrakopoulos, teolog (MA Teologie), Director al Biroului pentru Erezii al Sfintei Mitropolii a Pireului, domnul Stavros Bozovitis, teolog, autor, membru al Frăției Teologilor ”Sotir”, și protopresviterul Anghelos Anghelakopoulos, teolog, cleric al Sfintei Mitropolii a Pireului.
Din comunicări și din dialogul care a urmat, au rezultat și au fost aprobate în unanimitate următoarele concluzii:
Teologia Bisericii noastre este rod al Dumnezeieștii Revelații, experiență a Cincizecimii. Este de neconceput o Biserică fără teologie și o teologie în afara Bisericii, așa cum a fost exprimată teologia de Proroci, Apostoli, Părinți și Sfintele Sinoade. Când un Sinod nu teologhisește ortodox, nu poate fi un Sinod Ortodox autentic, acceptat de pliroma ortodoxă. La situația aceasta se poate ajunge atunci când participanții la Sinod nu au experiența Părinților îndumnezeiți, și nici nu le urmează acestora fără să îi răstălmăcească. În acest caz, membrii sinodali exprimă învățături eretice sau sunt influențați de interese politice sau de altă natură. Realitatea bisericească contemporană a dovedit că în ziua de azi multe persoane sus-puse ale ierarhiei bisericești sunt influențate, așa cum nu s-ar cuveni, de anumiți factori politici. De asemenea, în multe cazuri, s-a ajuns la rivalități în relațiile inter-bisericești sau predomină interese naționale și politice.
După o lungă istorie de pregătire a convocării Sfântului și Marelui Sinod, pregătire care durează de 93 de ani, constatăm din catalogul de subiecte, din textele presinodale și declarațiile organizatorilor, că există o mare lipsă de sinodalitate, o lipsă a deplinătății teologice, a clarității și acurateței textelor propuse spre dezbatere și încă o mai mare lipsă în ce privește corectitudinea teologică a formulării acestora.
Mai concret:
Neparticiparea tuturor episcopilor la Sinodul care urmează a fi convocat, ci doar a 24 de episcopi din fiecare Biserică Autocefală Locală, este străină de Tradiția noastră Canonică și Sinodală. Datele istorice existente nu atestă principiul reprezentativității, ci o participare cât mai mare cu putință a episcopilor din alte eparhii ale Bisericii din toată lumea. De asemenea, faptul că Sinodul nu poate fi definit ca ecumenic, pe baza afirmației că nu pot participa la acesta ”creștinii Apusului”, vine în totală contradicție cu Sfinții Părinți, care se întruneau la Sfintele Sinoade fără prezența ereticilor. Prin urmare, este inadmisibil ca organizatorii acestuia să aibă pretenția ca acest Sinod să aibă un prestigiu egal cu al Sinoadelor Ecumenice. Dar nici ca panortodox nu poate fi convocat respectivul Sinod, pentru că, evident, este exclusă participarea tuturor Episcopilor Ortodocși.
De asemenea, fără precedent și fără atestare în Tradiția noastră Canonică și Bisericească, și de aceea inadmisibilă, este schema: un vot – o Biserică, fiind obligatoriu consensul tuturor Bisericilor Locale. Fiecare episcop are dreptul la propriul său vot, iar în hotărârile asupra chestiunilor care nu țin de dogmă să fie valabil principiul: ”să se impună votul celor mai mulți”. De asemenea, considerăm că este inadmisibil să se hotărască în prealabil subiectele și modul de organizare a Sinodului, fără ca Ierarhii Bisericilor Locale, în majoritatea lor, să-și fi exprimat sinodal poziția asupra acestor subiecte.
Dialogurile Inter-creștine care au avut loc până acum între ortodocși și eterodocși au sfârșit într-un tragic eșec, pe care îl mărturisesc astăzi înșiși protagoniștii acestora. Așa-zisul ajutor oferit prin intermediul Dialogurilor spre întoarcerea eterodocșilor la adevărul în Hristos și la Ortodoxie este dezmințit și se dovedește inexistent. În definitiv, Dialogurile au servit și au promovat scopurile Noii Epoci și ale Globalizării. Un neajuns important pe care îl prezintă textele presinodale ce urmează a fi dezbătute la Sinodul viitor este acela că, paradoxal, lipsește din aceste texte evaluarea critică a evoluției de până azi a Dialogurilor Teologice bilaterale dintre Biserica Ortodoxă și celelalte comunități creștine, precum și a participării acesteia la Mișcarea Ecumenică și la Consiliul Mondial al Bisericilor, care exista în textele celei de-a V-a Conferințe Presinodale.
Textul presinodal cu titlul ”Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine” prezintă o serie întreagă de inconsecvențe teologice sau și de contradicții. Astfel, articolul (1) proclamă conștiința de sine bisericească a Bisericii Ortodoxe, considerând-o pe aceasta, foarte corect, ca ”Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolică”. Însă, la articolul (6) prezintă o formulare care vine în contradicție cu articolul (1) de mai sus. Se menționează în acest sens că ”Biserica Ortodoxă recunoaște existența istorică a altor Biserici și Confesiuni Creștine, care nu se află în comuniune cu aceasta”. Aici se naște întrebarea teologică justificată: Dacă Biserica este ”Una”, potrivit Simbolului de Credință și conștiinței de sine a Bisericii Ortodoxe (art. 1), atunci, cum se vorbește despre alte Biserici Creștine? Este clar că aceste alte Biserici sunt eterodoxe. Însă ”Bisericile” eterodoxe nu pot fi în nici un caz numite ”Biserici” de ortodocși, pentru că, dacă luăm în considerare lucrurile din punct de vedere dogmatic, nu se poate vorbi de o mulțime de ”Biserici” cu diferite dogme și cu multe probleme teologice. Prin urmare, atât timp cât aceste ”Biserici” stăruie în ereziile credinței lor, nu este corect din punct de vedere teologic să recunoaștem – și asta la nivel instituțional – caracterul eclesial al altor ”Biserici” în afara ”Bisericii celei Una, Sfinte, Sobornicești și Apostolice”.
La același articol (6) există și o a doua contradicție teologică. La începutul acestui articol se semnalează următorul lucru: ”Potrivit naturii ontologice a Bisericii, unitatea sa nu poate fi distrusă”. Însă la sfârșitul aceluiași articol, se scrie că Biserica Ortodoxă, prin participarea sa la Mișcarea Ecumenică are ”scopul de a netezi calea spre unitate”. Aici se pune întrebarea: De vreme ce unitatea Bisericii este un dat, atunci ce fel de unitate a Bisericilor se caută în cadrul Mișcării Ecumenice? Oare se subînțelege întoarcerea creștinilor occidentali la Biserica cea UNA și unică? Așa ceva însă nu transpare din litera și duhul textului în întregul său. Dimpotrivă, chiar se dă impresia că divizarea Bisericii este un dat, iar cei ce dialoghează urmăresc să restabilească unitatea destrămată a Bisericii.
6) Textul de mai sus se mișcă în cadrele noii eclesiologii ecumeniste, care a fost exprimată deja la Conciliul II Vatican. Această nouă eclesiologie are ca bază recunoașterea botezului tuturor confesiunilor creștine (teologia baptismală). Redactorii textului, urmărind să acorde valabilitate canonică și legalitate sinodală acestei eclesiologii eretice, invocă Canonul VII al Sinodului II Ecumenic și Canonul 95 al Sinodului VI Ecumenic. Cu toate acestea, sfintele Canoane respective reglează doar modul de intrare în Biserică a ereticilor care s-au pocăit și nu se referă nicidecum la ”statutul eclesial” al ereziilor, nici la procedura dialogului Bisericii cu erezia.
Desigur, aceste Canoane nu presupun ”existența” Tainelor eterodocșilor, nici faptul că ereziile acordă har dumnezeiesc mântuitor. Niciodată Biserica nu a recunoscut și nu a proclamat caracterul eclesial al înșelării și al ereziei. ”Partea celor mântuiți” de care vorbesc respectivele Sfinte Canoane se află doar în Ortodoxie, nu în erezie. Iconomia pe care o introduc Canoanele de mai sus nu se poate aplica occidentalilor (romano-catolicilor și protestanților), pentru că acestora le lipsesc premisele teologice și criteriile pe care le impun respectivele canoane. Și, pentru că nu este posibil să se aplice iconomia în conștiința de sine dogmatică a Bisericii noastre, occidentalii sunt chemați să se lepede de ereziile lor, să le anatematizeze, să își părăsească comunitățile religioase, să se catehizeze și să ceară întru pocăință intrarea lor în Biserică prin Botez.
7) Textul menționat mai sus nu face nicăieri referire la erezii sau înșelări, pe care să le definească concret, ca și cum duhul înșelării nu ar mai lucra azi. Textul nu semnalează nici o erezie și nici o pervertire a învățăturii și vieții bisericești în lumea creștină aflată în afara Ortodoxiei. Dimpotrivă, cacodoxiile și abaterile eretice de la învățătura Părinților și a Sinoadelor Ecumenice sunt caracterizate drept ”diferenţelor teologice care au fost moştenite din trecut sau a eventualelor divergenţe apărute mai recent” (§ 11), pe care Biserica Ortodoxă și eterodoxia sunt chemate să le ”depășească” (§ 11). Scopul pentru redactorii textului este unitatea ”Bisericilor”, iar nu unitatea în Biserica lui Hristos. De aceea nu există nicăieri invitația la pocăință și la tăgăduirea și condamnarea înșelărilor și învățăturilor eterodoxe care au pătruns în viața acestor comunități eretice.
8) Textul de mai sus face o amplă referire la Consiliul Mondial al Bisericilor (§§ 16-21) și apreciază pozitiv contribuția acestuia la Mișcarea Ecumenică, semnalând participarea deplină și egală a Bisericilor Ortodoxe la Mișcarea Ecumenică și contribuția lor în ”mărturisirea adevărului şi în promovarea unităţii creştinilor” (§ 17). Cu toate acestea, imaginea pe care ne-o dă textul referitor la Consiliul Mondial al Bisericilor este mincinoasă și contrafăcută. Întâi de toate, în sine, integrarea Bisericii Ortodoxe într-un organism care se prezintă ca super-biserică și coexistența și colaborarea acesteia cu erezia constituie o încălcare a rânduielii ei canonice și lipsa conștiinței de sine bisericești. Identitatea teologică a Consiliului Mondial al Bisericilor este clar una protestantă. Mărturia Bisericii Ortodoxe nu a fost acceptată până azi în întregul ei de către confesiunile protestante ale Consiliului Mondial al Bisericilor, așa cum se vede din istoria de 70 de ani a acestuia. Toate arată că ceea ce se dorește în Consiliul Mondial al Bisericilor este omogenizarea confesiunilor-membre ale acestuia prin intermediul unei amestecări a lor care durează de mulți ani. Textul ascunde imaginea reală a Dialogurilor de până azi cu confesiunile protestante, membre ale Consiliului Mondial al Bisericilor, precum și impasul în care au ajuns astăzi. În plus, nu sunt condamnate declarațiile comune, inadmisibile din punct de vedere ortodox, ale Conferințelor Generale ale Consiliului Mondial al Bisericilor (Porto Alegre, Busan etc.) și, de asemenea, sunt trecute sub tăcere toate acele fenomene degenerative pe care le întâlnim în cadrul acestuia, precum ”Liturghia de la Lima”, intercomuniunea, rugăciunile în comun interreligioase, hirotonia femeilor, limbajul incluziv, acceptarea sodomiei de către multe confesiuni etc.
9) Schimbarea Calendarului în 1924 de către Patriarhia Ecumenică și Biserica Greciei a fost un act unilateral și impus ilegal și necanonic, pentru că nu a avut loc printr-o hotărâre panortodoxă. A rupt unitatea liturgică dintre Bisericile Locale Ortodoxe și a provocat schisme și rupturi între credincioși. În favoarea acestei schimbări au militat și au făcut presiuni confesiuni eterodoxe și servicii secrete prin intermediul Patriarhului Meletie Metaxakis. Cu toții așteptau, așa cum de altfel se convenise la nivelul liderilor bisericești, ca Sinodul ce urmează a se întruni să discute și să soluționeze problema. Din păcate, pe durata lungii proceduri de pregătire, papistași și protestanți le-au pus ortodocșilor o nouă problemă, anume ”sărbătorirea în comun a Paștelui”, cu urmarea că interesul a fost îndreptat în această direcție și că s-a pierdut interesul pentru găsirea unei soluții în problema ruperii unității liturgice la sărbătorirea praznicelor cu dată fixă, problemă creată fără nici un motiv și necesitate pastorală. În ultima fază de pregătire a Sinodului și fără hotărâri sinodale ale Bisericilor Locale, subiectul calendarului a fost retras de pe ordinea de zi, cu toate că era unul extrem de urgent și arzător.
10) Istoria Sinoadelor Ecumenice ne adeverește faptul că acestea erau convocate de fiecare dată când vreo erezie amenința experiența în Duhul Sfânt a adevărului eclesial și exprimarea acestuia de către trupul eclesial. Dimpotrivă, Sinodul care urmează să se întrunească este convocat nu pentru a delimita credința de erezie, ci pentru a acorda recunoaștere instituțională și legalitate panereziei ecumenismului. Din acest moti nu se bazează pe experiența trupului eclezial, ci, dimpotrivă, o nesocotește și o subapreciază, o limitează și o trece cu vederea. Procedura în întregul ei, pregătirea și ordinea de zi a Sinodului, sunt un rezultat al impunerii unei oligarhii bisericești, care exprimă o teologie academică, descărnată, fără nerv și lipsită de Duh, ruptă de trupul eclesial. Ultimul judecător al corectitudinii și valabilității hotărârilor Sinoadelor este pliroma Bisericii noastre, clericii, monahii și poporul credincios al lui Dumnezeu, care prin conștiința sa bisericească și dogmatică ce priveghează validează sau respinge hotărârile acestora. Însă, la Sinodul viitor lipsește cu totul acest parametru important, dat fiind că, așa cum s-a exprimat în mod oficial, judecătorul valabilității hotărârilor acestuia este sinodalitatea, iar nu pliroma ortodoxă.
11) O altă premisă de bază pentru veridicitatea Sfântului și Marelui Sinod este recunoașterea ca ecumenice a Sinoadelor considerate ca atare de pliroma ortodoxă a Sinoadelor VIII (879-880), cel convocat avându-l ca protagonist pe Fotie cel Mare, și al IX-lea (1351), care l-a avut în centru pe Sfântul Grigorie Palama, Sinoade ce prezintă toate datele Sinoadelor Ecumenice și au condamnat cacodoxiile eretice ale papismului. Dar o asemenea eventualitate nu reiese din catalogul de subiecte și din textele presinodale.
12) Postul ortodox este încetățenit în conștiința păstorilor ortodocși și a poporului ortodox, încât nu este nevoie de nici o scurtare sau adaptare a lui. Păstorii Bisericii sunt cei care au nevoie să se adâncească mai mult în învățătura ortodoxă și în cugetul de nevoință al acesteia, așa încât să poată, prin pilda lor personală și prin bogăția inimaginabilă a literaturii Sfinților Părinți, să-și învețe turma cu discernământ. Biserica noastră ortodoxă pune în lucrare iconomia în toată măreția acesteia, cu multă dragoste de Hristos și de om, pe tot cuprinsul lumii. Sunt atât de multe textele despre post ale tuturor Sfinților Părinți, care înfățișează lucrarea mântuitoare și omorâtoare de patimi a postului, încât nu merită să fie banalizat de mentalitatea minimalistă a inovatorilor postpatristici, care dorește să diminueze postul spre a fi pe placul lumii contemporane. Dacă Sindul ce urmează a se întruni va impune reforme legate de zilele de post și de mâncăruri, nu va face altceva decât să imite totalitarismul care definește Dreptul Canonic al Papismului, ce reglementează instituțional și asfixiant până și iconomia.
13) În secolului al XX-lea, ecumenismul degenerează și se transformă în viziune panreligioasă. Interminabilele întâlniri inter-religioase și rugăciuni în comun ale ortodocșilor cu liderii religiilor lumii (de ex. la Assisi), dau mărturie că scopul suprem al ecumenismului este unirea religiilor într-o schemă monstruoasă, pan-religia de coșmar, care năzuiește să reducă la zero adevărul mântuitor al Ortodoxiei. Colaborarea inter-religioasă cu alte religii este cu neputință să fie justificată, nici întemeiată pe Sfânta Scriptură sau pe teologia patristică ortodoxă. Cuvântul de Dumnezeu insuflat al Apostolului este cât se poate de clar: ”Nu vă înjugaţi la jug străin cu cei necredincioşi, căci ce însoţire are dreptatea cu fărădelegea? Sau ce împărtăşire are lumina cu întunericul?” (II Corinteni 6: 14). De asemenea, idealul coexistenței pașnice, care a fost promovat mai ales la Dialogurile Inter-religioase, se dovedește a fi imposibil, pentru că vine în totală contradicție cu spusa Domnului ”dacă pe Mine M-au prigonit și pe voi vă vor prigoni” (Ioan 15:20), și cu spusa Apostolului ”toţi care voiesc să trăiască cucernic în Hristos Iisus vor fi prigoniţi” (II Timotei 3: 12).
Cei care au participat la Dialogurile ce s-audesfășurat până acum, nu au fost în măsură, din păcate, să transmită eterodocșilor învățătura creștină ortodoxă nealterată, dar nici să atragă fie și măcar un singur om de altă credință la Ortodoxie. Dimpotrivă, au ajuns în așa hal vrednic de plâns, încât să fie ei înșiși atrași în înșelări și erezii și să formuleze declarații blasfemiatoare, scandalizând poporul credincios al lui Dumnezeu, atrăgând în înșelare pe cei slabi în credință și provocând astfel o foarte mare păgubire duhovnicească și o atenuare a cugetului ortodox. În ciuda numărului foarte mare de Dialoguri care au avut loc până acum, fanatismul islamic nu doar că nu a fost suprimat, ci devine din ce în ce mai intens.
14) Luptele Prorocilor Vechiului Testament, dimpreună cu luptele Sfinților Părinți ai Bisericii noastre, va trebui să ne insufle și să ne călăuzească spre păstrarea prețioasei noastre moșteniri. Vedem, de altfel, că au existat încercări de alterare a religiei mozaice și în Vechiul Testament, unde, la început elemente cananeene, iar mai târziu babiloniene și egiptene amenințau să altereze credința în unicul Dumnezeu. Mari bărbați (Proroci, regi, conducători politici etc.) s-au luptat cu tărie pentru păstrarea religiei mozaice curate. S-au luptat mai cu seamă împotriva diferiților proroci mincinoși care au apărut de-a lungul timpului.
Rezumând cele de mai sus, concluzionăm că Sfântul și Marele Sinod ce urmează a se întruni nu va fi nici Mare, nici Sfânt, pentru că, pe baza datelor de până azi, nu rezultă că va fi în acord cu Tradiția Sinodală și Canonică a Bisericii Ortodoxe Sobornicești și nici că va lucra într-adevăr ca o continuare autentică a marilor Sinoade Ecumenice și Locale din vechime.
Modul în care au fost formulate textele presinodale care prezintă caracter dogmatic nu lasă loc de îndoială că Sinodul despre care vorbim urmărește de fapt să confere statut eclesial eterodocșilor și să lărgească hotarele canonice și harismatice ale Bisericii.
Cu toate acestea, nici un Sinod Panortodox nu poate să definească altfel Biserică decât s-a făcut până acum. De asemenea, nu există indicii că Sinodul despre care vorbim va proceda la condamnarea ereziilor contemporane și, mai cu seamă, a panereziei ecumenismului. Dimpotrivă, avem toate indiciile că Sfântul și Marele Sinod ce urmează a fi convocat urmărește să o legalizeze și să o consolideze.
Cu toate acestea, suntem întru totul siguri că hotărârile având caracter ecumenist ale acestuia nu vor fi acceptate de către clerul și poporul credincios al lui Dumnezeu, în timp ce Sinodul însuși va fi consemnat în istoria Bisericii ca Sinod mincinos.
Sursa: http://www.romfea.gr/diafora/7269-porismata-psifisma-imeridas-gia-tin-agia-kai-megali-sunodo
Traducere: Tatiana Petrache (G. O.)
- Actualizare: traducerea integrala a deciziei Sinodului Bisericii Rusiei. BISERICA RUSIEI cere AMANAREA SINODULUI PANORTODOX. In caz de refuz, se va RETRAGE din cadrul intalnirii de la CRETA
- Analiza PR. ALDEA asupra ultimelor evenimente legate de “SINAXA din Creta, absurd proclamată Sinod Panortodox”: “A vrut să proclame O UNITATE CARE NU EXISTĂ, din pricina unor BOLI ASCUNSE sub masca unei pseudo-dipomaţii”/ BISERICA GEORGIEI – a patra care SE RETRAGE DE LA SINODUL DIN CRETA. Motivele retragerii Patriarhiilor Serbiei si Bulgariei. Mitropolitul Gavriil de Loveci: “SUNTEM INVITATI LA UN SINOD UNDE TOTUL A FOST DECIS IN AVANS”/ Apel la rugaciune
- Biserica Rusiei pune la indoiala statutul de SINOD PANORTODOX al intalnirii de la CRETA/ PATRIARHIA SERBIEI contesta regulamentul Sinodului si ISI ANUNTA RETRAGEREA DE FACTO/ Pr. John Chryssavgis, consilier al PATRIARHIEI ECUMENICE, considera ca deciziile SINODULUI PANORTODOX vor fi OBLIGATORII chiar daca nu participa toate Bisericile Locale: “SINODUL VA FI ASEMENEA CONCILIULUI II VATICAN”! Se pregateste un DICTAT TALHARESC al “Fanarului”?
- “SINODUL PANORTODOX” – Mesajul PF DANIEL la sedinta SF. SINOD: “Vom asculta toate propunerile si vom contribui la ameliorarea textelor. Sa ne rugam ca Duhul Sfant, nu duh lumesc, sa calauzeasca lucrarile!”/ PATRIARHUL ECUMENIC, DERANJAT DE POZITIILE CONTRARE SINODULUI, NU CONCEPE NICIO REVIZUIRE A PROCEDURILOR SINODALE SI SOMEAZA BISERICILE SA PARTICIPE!/ Mitropolitul rus Ilarion: Criticile trebuie luate in considerare, iar DOCUMENTELE SINODULUI TREBUIE AMENDATE, DACA VREM SA NU FIE RESPINSE DE POPOR
- BISERICA BULGARIEI se RETRAGE de la SINODUL PANORTODOX
- EXCLUSIV: propunerile SFANTULUI SINOD AL BISERICII GEORGIEI asupra documentelor SINODULUI PANORTODOX. Modificari substantiale aduse textelor despre CASATORIE, MISIUNEA BISERICII si RELATIILE CU LUMEA CRESTINA/ IPS Hierotheos Vlachos despre PROBLEMELE ESENTIALE ALE SFANTULUI SI MARELUI SINOD: “Se pare că prin acest Sinod se urmărește inițierea unei noi epoci bisericești, a apostazierii de la teologia și mărturisirea Sinoadelor ecumenice”
- POZITIA OFICIALA A MUNTELUI ATHOS PENTRU SINODUL PANORTODOX
- SFANTUL MUNTE reactioneaza fata de SINODUL PANORTODOX. Punctele criticate de parintii atoniti: SUBMINAREA SOBORNICITATII, AMBIGUITATEA TEOLOGICA, ATRIBUIREA TERMENULUI DE “BISERICA” EREZIILOR si SCHISMELOR
- MITROPOLITUL SERAFIM DE PIREU: interviu despre SINODUL PANORTODOX pentru emisiunea Universul Credintei (Video)/ Staretul Iustin de la Oasa: “SA AVEM INCREDERE CA DUMNEZEU NU NE VA LASA. Nu ingrijorarea va rezolva ceva, cat rugaciunea”/ Problema traducerilor românești ale documentelor pre-sinodale
- EXPLICATIILE PS LONGHIN DESPRE NEPOMENIREA PATRIARHULUI KIRILL/Precizari despre POZITIA BISERICII GEORGIEI asupra documentului controversat RELATIILE BISERICII ORTODOXE CU LUMEA CRESTINA/ Raspunsurile PATRIARHIEI MOSCOVEI la criticile aduse documentelor panortodoxe si DECLARATIEI COMUNE a PF Kirill si Papei Francisc/ MITROPOLITUL GABRIEL din Biserica Bulgariei CRITICA documentul panortodox despre RELATIILE CU INTREAGA LUME CRESTINA
- CONTROVERSELE TEOLOGICE SI CANONICE LEGATE DE SFANTUL SI MARELE SINOD PANORTODOX. Atitudinile episcopilor Serafim de Pireu si Hierotheos Vlachos exprimate la Simpozionul “SFÂNTUL ȘI MARELE SINOD. Mare pregătire, fără rezultate”/ PS LONGHIN INTRERUPE POMENIREA PATRIARHULUI KIRILL (Video)/ Reactii si in Basarabia/ INTREBARI SI PRECIZARI NECESARE
- Componenta delegatiei BISERICII GRECIEI la SINODUL PANORTODOX/ Precizarile IPS Hierotheos Vlachos privitor la PERSONALISMUL VOLUNTARIST din documentele pre-sinodale/ SCRISOAREA-PROTEST a unor parinti si mireni din BULGARIA fata de ELEMENTELE ECUMENISTE ale textelor SINAXEI PANORTODOXE
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Este datator de nadejde cuvantul patriarhului nostru.
“Nu lasa, Duhule Sfinte, inima noastra sa se plece spre cuvinte de viclesug. Intoarce din schisme, eresuri si necredinta pe toti cei rataciti, iar pe intai-nascutii Bisericii Tale invredniceste-i sa cante in vecii vecilor: Aliluia!
………
O, noian purtator de lumina al iubirii celei mantuitoare, Duhule Facator de Viata! Incalzeste cu suflarea venirii Tale neamul omenesc cel inghetat intru faradelegi, grabeste pieirea raului cu nepatrunsele Tale judecati si ne descopera cum sa praznuim in vesnicie adevarul cel dumnezeiesc, astfel ca sa fie Dumnezeu totul intru toate, si cele ceresti si cele pamantesti si cei izbaviti de iad, dimpreuna sa cante: Aliluia!” (Din acatistul Sfantului Duh)
http://www.cotidianul.ro/mana-moscovei-si-schisma-din-lumea-ortodoxa-283064/
Conspiratia Rusiei?
@emanuel
Asta e o aiureala. E exact invers. Schismaticii si necanonicii din Ucraina spera sa capete recunoastere de la PE Bartolomeu, insa pana acum nu s-a ajuns la asa ceva.
nu cred ca e cazul sa politizam complet totul. Ma indoiesc ca toata lumea in Bisericile bulgare, ruse, georgiene, sarbe etc. face politica iar deciziile sunt luate exclusiv pe aceste baze (politice).
Iar daca e asa, apoi chiar inseamna ca BO trece printr-o criza monumentala…
Pai,e destul de vadit ca vorbim de un articol scris in “aflare de treaba” atunci cand se afirma ca se va decide ” acceptarea casatoriei preotilor ” …a incurcat oala domnul Marchievici.
Fobiile de orice natura sunt greu de vindecat … mai ales daca le cultivi cu ideologie.
Apropo ,stie careva in care postare de pe site am citit un articol foarte bun scris in maniera realismului politic(daca tin bine minte,articolul chiar continea referiri difecte la realpolitik) ? Era vorba despre jocurile geopolitice la nivel mondial dintre NATO si Rusia si a aparut acum ceva luni…
http://basilica.ro/au-inceput-lucrarile-sinaxei-mici-a-intaistatatorilor-astazi-va-fi-analizat-mesajul-sfantului-si-marelui-sinod/
http://basilica.ro/un-mesaj-de-unitate-si-speranta-din-partea-patriarhului-ecumenic/
@ Sânziana!
Sunt de accord cu tine!
Mesajul Patriarhului nostru DANIEL, conține și ARE în el o așezare în Adevăr și Certitudine, ARE o înțelepciune convingătoare, care îi ASIGURĂ pe credincioșii români că la acest SINOD, Sfânta și DREAPTA Credință Ortodoxă va fi RESPECTATĂ, și mai ales PĂSTRATĂ, și nu va fi atinsă de modificări, dar va fi și APLICATĂ în mod mai clar și concret de către Participanți pentru a RĂSPUNDE la problemele și provocările cu care Biserica Ortodoxă în ansamblul ei și fiecare mădular al acesteia se confruntă în ziua de azi, în societatea umană actuală, care este tot mai descreștinată, apostaziată și secularizată!
Mesajul Patriarhului Bisericii noastre ARE un CALM și o PACE care îmbie, îndeamnă, încurajează și îmbărbătează credincioșii din Biserica noastră, dar și din întreaga Biserică Universală, ca să fie CALMI (mai ales pe credincioși care sunt neliniștiți în priviința acestui Sinod!) și LINIȘTIȚI și le insuflă ÎNCREDERE și NĂDEJDE în Purtarea de Grijă a Prea Sfintei Treimi, care va LUCRA prin ADEVĂRUL-Hristos și prin DUHUL Sfânt prin Ierarhii care vor participa la acest Sinod!
Eu nu văd, până acum, nimic periculos în acest sinod, și regret că atât de mult s-a luat atitudine împotriva lui!
Consider că ERA nu numai NECESAR, ci și DE NEOCOLIT și de neevitat ca un asemenea SINOD să aibă loc!
În toate activitățile și domeniiule umane se fac CONSILII și SFATURI și ÎNTRUNIRI pentru ca să se eficientizeze și optimizeze sau redreseze și reimpulsioneze mai eficace și mai activ, mersul lucrurilor din acele domenii!
Tot așa TREBUIA ca un asemenea Sinod PAN-Ortodox să aibă loc, pentru ca să se ia o atitudine comună a Bisericii față de multe aspecte ale lumii de azi, care așteaptă și din partea Bisericii UN RĂSPUNS, o SOLUȚIE și mai ales o REZOLVARE!
“Oamenii întunericului” se adună în fiecare an, pe Glob, ca să pună la cale viitorul tot mai ANTIcreștin al omenirii, și față de planurile lor antihristice, “ortodocșii zelotiști” nu au neliniști… DAR când se adună “Slujitorii lui Hristos”, care sunt “Purtătorii de LUMINĂ ai Dreptei Credințe”, ca să se sfătuiască în anumite probleme majore cu care se confruntă sau se va confrunta Biserica cât de curând, atunci, dintr-o dată, zelotiștii ortodocși, sar ca arși și critică astfel de ÎNTRUNIRI ale Păstorilor Bisericii Ortodoxe, UITÂND că cei care Participă la acest Sinod, sunt PURTĂTORI de Har și de Duh Sfânt, și Păstori LEGIUIȚI și Rânduiți și Sfințiți de către EL, prin care Dumnezeu LUCREAZĂ, și că EL, Atotputernicul Dumnezeu NU și-a retras Harul de la Ei, și nici NU le-a întors spatele, ca să nu le mai audă rugile pe care le ridică către EL, pentru Binele și Mântuirea noastră, ci LUCREAZĂ prin Ei, și VESTEȘTE și Rânduiește Voia Lui prin Ei!
Dumnezeu să aibă milă de noi toți și de Patriarhul și Mitropoliții și Ierarhii Bisericii noastre Ortodoxe a românilor, care vor participa la acest Sinod, și SĂ GRĂIASCĂ și MĂRTURISEASCĂ și ÎMPLINEASCĂ și RÂNDUIASCĂ Voia lui și Adevărul și Dreptatea Lui, prin Mintea, prin Gura, prin Mâinile și Faptele lor, iar pe noi să ne mântuiască pentru rugăciunile și mijlocirile Păstorilor noștri! Amin!
http://www.pravmir.com/message-of-his-holiness-patriarch-kirill-to-primates-and-representatives-of-local-orthodox-churches-who-have-assembled-in-crete/
http://corortodox.blogspot.ro/2016/06/mitropolitul-sarb-amfilohie-care.html
Nu de critici, reproșuri, obiecții și împotriviri au nevoie Ierarhii Bisericii noastre care participă în zilele acestea la Sinodul din Creta, ci de RUGĂCIUNILE noastre înaintea lui Dumnezeu pentru ei.
(fac o mărturisire care poate părea puțin…”neînțeleaptă”…Înainte de a scrie acest al doilea comentariu, ca o adaugire la cel precedent, m-am pus în genunchi și m-am rugat Lui Hristos și Maicii Domnului (preț doar de câteva minute) pentru Ierahii noștrii care s-au dus în Creta, și am rugat-o pe Maica Domnului să îi ocrotească sub Omoforul ei și să ÎI LUMINEZE și inspire și PĂZEASCĂ de greșeli sau neluare aminte în ceea ce vor face și spune și semna și hotărî…Și am simțit “har” în inima mea când m-am rugat pentru Păstorii noștri…că imediat m-am hotărât să scriu și aceste rânduri…)
UITĂM prea des, prea mult și pentru prea îndelungat timp ca să ne RUGĂM pentru cei care ne sunt Păstori! Ei ne poartă în inima lor, se roagă zilnic pentru noi, dar noi, ne gândim RAR la ei, și apelăm la ei, doar când avem nevoie de ei…Dar așteptăm ca ei să facă tot ce le stă în putiință pentru noi, și pentru binele nostru…
Dacă ne considerăm Fii Adevărați ai Bisericii noastre, iată că ACUM, a venit un prilej ca să ne ARĂTĂM adevărata noastră credință, lucrătoare prin iubire față de Cei pe care Dumnezeu i-a rânduit la cârma Bisericii noastre și de a căror conducere, EL a rânduit ca să ATÂRNE mântuirea noastră!
Că vrem, că nu vrem, Delegația Bisericii noastre A AJUNS în Creta, și o dată ajunsă, să-L Rugăm pe Hristos ca prin Păstorii din CARPAȚI ai Bisericii Lui să LUCREZE atât de ÎNȚELEPT și FRUMOS și plin de VREDNICIE, așa cum a lucrat la Sinoadele Ecumenice prin Ierarhii Tomisului, Sf. BRETANION și urmașii săi…!
Încă ceva, acest Sinod este ÎNTRE ORTODOCȘI, între Fiii și Păstorii aceleiași Biserici Ortodoxe! Și atunci, de unde atâta teamă, neliniște, suspiciune, și agitație că CEI care participă la el, nu se vor comporta ca FRAȚI întru același DOMN, Iisus Hristos, și ca Fii și Păstori ai ACELEIAȘI Bisericii ale Sale ??!
Dacă Sinodul din Creta, ar fi fost un Sinod MIXT, cu participarea PAPEI sau a vreunei delegații din partea Vaticanului, sau altor culte, care să le fi permis și acestora ca să semneze sau contrasemneze și ei vreo hotărâre sau declarație sau protocol care se va adopta la acest Sinod, atunci, poate că temerile și neliniștile unora dintre credincioșii noștri ar fi fost oarecum îndreptățite, sau oarecum (mai) de înțeles…, dar pentru că Sinodul acesta re loc DOAR ÎNTRE Ierarhi Ortodocși, atunci trebuie privit din perspectiva unei ÎNTRRUNIRI între Ortodocși, care hotătăsc supra problemelor creștinilor Bisericii Ortodoxe, și care nu iau decizii pentru alți credincioși și din alte culte, și CARE NICI NU PERMIT amestecul altor reprezentanți ai alor culte, în Viața și TREBURILE Bisericii Ortodoxe!
Dumnezeu să aibă milă de noi toți!
@Vela
Cu toata dragostea,dar parca v-ati nascut astazi.Sunteti un nou-nascut.Felicitari!Poate asa veti castiga Imparatia !
Insa e o nadejde gaunoasa in cazul de fata.Si alti au nadejde,dar nadejdea consta in credinta ca acest asa zis sinod(talharesc) va fi amanat pentru o data cat mai tarzie.Sfintii nu mint in profetiile lor.
Fara sa fiu rautacios ,dar patriarhul Daniel e printre cei mai indepartati de la adevarata misiune a unui episcop.Sunt motive demne de luat in seama atunci cand spunem ca PF Daniel nu reprezinta nici pe de parte Ortodoxia romaneasca(nu numai el…sa ne gandim si la cei care “l-au iertat” pe iPS Corneanu),ci ecumenismul interreligios.Nici nu ar avea cum altfel,caci doar prin occident a fost educat si scolit,in spiritul ecumenist mieros.E o diferenta intre a iradia dragostea si bunatate crestina,si alta de ati insusi un limbaj mieros “crestin” ecumenist ,impaciuitor…”datator de speranta”,cum ar spune domnul Gheorghe.
http://www.justitiarul.ro/7950-2/
Amna.gr a confirmat ca Patriarhia Moscovei va trimite observatori la Sinodul din Creta.
http://basilica.ro/mesajul-patriarhului-kiril-catre-intaistatatorii-si-reprezentantii-bisericilor-ortodoxe-intruniti-in-creta/
http://basilica.ro/intaistatatorii-absenti-vor-fi-invitati-la-coliturghisirea-din-ziua-cincizecimii/
http://basilica.ro/evenimente-importante-ale-sfantului-si-marelui-sinod-vor-fi-transmise-in-direct-online/
@ Emanuel!
Nu știu cine ești frate, și nici nu știu de unde ai și cine ți-a dat ție, darul “străvăzător” de a știi tu că Patriarhul este “departe” de a fi un adevărat “Episcop” Ortodox!
Cei care l-au “iertat” pe defunctul Mitropolit al Banatului, IPS Nicolae Corneanu, au fost TOȚI Ierarhii BOR, adică ÎNTREG Sinodul Bisericii Ortodoxe a Românilor și nu numai Patriarhul sau “câțiva” dintre Ierarhii BOR!
Vorbești “de sus” despre Ierarhii noștri, ca și cum ai fi “egal” cu ei…Contești HARUL și PRONIA și LUCRAREA pe care Dumnezeu a rânduit ca să se ÎMPLINEASCĂ prin ei?
Dar ce ești, tu, “PĂSTOR” sau “OAIE”? Ești sigur că stai în Adevăr și că tunci când ai scris părerea ta despre Ierarhii BOR, ai fost “ancorat” în Adevărul Duhului Sfânt? Sau ai scris dintr-o părere a ta, răsărită din capul tău, și dând crezare unui gând al tău?
De unde știi “domnia” ta (“că frăția” nu-ți pot spune…) că Sinodul acesta este “tâlhăresc”??
Vine cumva Papa la el? Sau este cumva prezentă vreo delegație a Vaticanului la acest Sinod? Vor semna și mai ales vor “hotărî” CEVA și în vreun anume fel, și alți reprezentanți sau “capi” ai altor culte, vreo “hotărâre comună” care se va lua în cadrul său?
De când este considerată o ÎNTRUNIRE FRĂȚEASCĂ a unor Episcopi Ortodocși ca fiind “sinod tâlhăresc”…că nu se discută nici o “depunere din treaptă” a vreunui Ierarh Ortodox, ca pe vremea SF. Ioan Gură de AUR?
De când și până când le este interzis Capilor și ÎntâiStătătorilor de Biserici Ortodoxe CA SĂ SE ADUNE în SOBOR și să hotărască despre Treburile și NEVOILE Bisericii, că ȘI EI au ACELAȘI HAR Apostolic ca și Sfinții Părinți De la Sinoadele Ecumenice??!!
Îmi pare rău, “domnule” că [… editat de admin.…] reiei, și papagalicește reproduci și distribui și împrăștii o “idee”, răsărită ÎN AFARA GRANIȚELOR României, pe care acest eveniment o va dovedi FALSĂ și PLINĂ DE ÎNȘELARE, iar pe cei care au inițiat-o și împrăștiat-o în Biserica lui Hristos, ca fiind ÎNȘELAȚI…!
Dumnezeu să aibă milă de noi toți!
@ Sanziana: daca te odihneste Acatistul Sfantului Duh, citeste-l o perioada cu credinta si nadejde si vei vedea cum, treptat, sufletul se limpezeste iar mintea se lumineaza descoperind intelesuri ce pareau pana mai ieri de nepatruns. De altfel, acest acatist este de mare folos celor ce urmeaza sa sustina examene.
Mie personal,mesajul Papei….pardon, Patriarhului Kiril, mi-a arătat cam pe unde se vede el si sinodul lui: deasupra tuturor,considerându-se pe sine un veritabil Papa al Rasaritului. Si spun asta dintr-un motiv simplu: numai papa a fost prezent la toate Sinoadele Ecumenice prin intermediul observatorilor si trimisilor. Si daca mai aveati dubii cine sunt fiecare, cam asa sta treaba: observatorii vin de la Moscova si trimisii de la Belgrad. Si da, cred ca ierarahii vor constitui un liant intre cele doua tabere.
Degeaba se tot lupta Moscova sa dovedeasca ca ei sunt al doilea Bizant si a treia Roma.Locul asta este deja al romanilor 🙂 Si nu o zic fiindca sunt roman, ci pentru ca asa este, istoria nu minte.Unde era inaintasii Patriarhului rus cand manastirile din Muntele Athos se prabuseau? unde erau cei care se considerau inca de pe atunci papi ai rasaritului, cand turcii navaleau in Europa?Unde le era puterea si bogatia?….ca avioane private nu erau atunci :)))
Sa vedem ce se va decide! Să speram ca printre ierarhii sinodului vor fi si cate un Fotie, Ioan Gura de Aur și Vasile cel Mare
@Vela Gheorghe:
Frate-frate, stai un pic…nu te ambala asa, ca risti sa pici in extrema pe care o reprosezi altora.
Personal nici eu nu sunt de acord cu @emanuel (si, in general, cu nimeni altcineva) atunci cand califica intr-un fel sau altul pe ierarhi (ierarhii nostri sau altii) sau presupusele lor intentii ascunse. Personal am pledat mereu pt rezerva mare in calificative/epitete/descrieri psihologice/evaluari morale/iscodiri de constiinta s.a. – cu atat mai mult ale preotilor! – si o mai mare concentrare pe evaluarea faptelor (nu a oamenilor). Din pacate, granita asta a fost incalcata sistematic aici, si nu numai de @emanuel. Petra a atras la un moment dat atentia ca in infierbantarea generala se cam risipeste o binecuvantata auto-cenzura, dar nu prea a bagat-o nimeni in seama din pacate (nici chiar dintre aceia care, altfel, intrebuinteaza un limbaj teribil de bisericesc si ‘induhovnicit’ si manifesta public ingrijorari de oameni inaintati mult in cele sfinte, de-ai zice uneori ca te conversezi pe blogul asta cu cine stie ce viitoare figuri filocalice! Asta e. Ce sa-i facem, oameni suntem cu totii…
Pe de alta parte insa, modul in care descrie fratia ta lucrurile contine o contradictie interna, pentru ca nici chiar ierarhii nu s-au pus de acord cu privire la validitatea acestui Sinod, si exact multi dintre ei sunt aceia care l-au definit drept ‘talharesc’! Nu stiu daca stii – dupa cum scrii pare ca e prima oara cand iei contact cu situatia – exista un document a carui terminologie a fost extrem de contestata de multi clerici pentru nuantele sale se pare vadit eretice, acesta fiind si motivul pentru care unele biserici au ales sa nu fie prezente (decat, eventual, prin observatori).
Intr-adevar, si mie mi se pare un pic ‘proaspata’ si lejer euforica aceasta perspectiva a fratiei tale care infatiseaza lucrurile ca si cum ele ar merge struna si ca si cum n-ar fi existat nici o problema si nici o controversa (decat aici, pe CO, intre noi astia mai nevolnici in credinta) – un tablou idilic, de unison desavarsit, care cred ca i-ar mira chiar si pe pastorii despre care vorbesti!
Pe acest site au fost publicate extrem de multe luari de pozitie extrem de categorice impotriva acestui Sinod, venite din partea unor mari figuri bisericesti, mai luminate cu siguranta decat noi astia de pe aici, fratia ta si cu mine, sau oricare altii… De aici a pornit de altfel toata dezbaterea. Iata – ca un singur exemplu, sunt insa atatea altele – punctul de vedere al arhimandritului Iustin Popovici (postat aici de unul din comentatori):
http://marturieathonita.ro/sinod-ecumenic-sau-adunarea-necredinciosilor/
…ca sa nu mai vorbim de poztiile oficiale ale Bisericilor absente…
Sigur ca nadajduim cu totii in Pronia Divina si, contrar convingerii fratiei tale, multi dintre noi se roaga pentru ierarhi sistematic ca sa-i lumineze Dumnezeu (si nu doar ‘la ocazii speciale’). Ceea ce e bine, pt ca s-ar putea sa fim mai uniti decat parem. Dar una e nadejdea intemeiata pe credinta, si alta e nadejdea venita din…ignoranta.
O mică continuare la cele spuse mai înainte…
Abia așteaptă cei care nu iubesc neamul românesc și specificul etnic al românilor, ca populația de confesiune creștină ortodoxă din România, să își “diminueze” încrederea în Păstorii actuali ai BOR!
De multă vreme încearcă acești “neprieteni”, mai ales prin mass-media, ca SĂ INNOCULEZE subtil în rândul credincioșilor români ortodocși, ÎNDOIALA, DEZAMĂGIREA, MÂHNIREA, DECEPȚIA, ba chiar URA și DISPREȚUL și REVOLTA față de Păstorii pe care Dumnezeu i-a dat, desemnat, rânduit și SFINȚIT ca să-I Păstorească Biserica Sa DREPTMĂRITOARE de pe meleagurile noastre.
Și mai grav este faptul că la această, șubrezire și diminuare a încrederii românilor în PĂSTORII Bisericii NAȚIONALE a neamului românesc, participă și CONTIBUIE, cu știința sau fără de știință, în mod hotărât sau doar spontan și ocazional (lăsându-se duși de val și de emoții exaltate și iraționale), tocmai credincioși care “cred” că luptă pentru Apărarea Adevărului Bisericii!
Dar se pune ÎNTREBAREA: “OARE de când Duhul Sfânt i-a “părăsit” pe Slujitorii Săi din Biserica Ortodoxă Română, și care APARȚIN Bisericii NAȚIONALE a neamului românesc? De când Duhul Sfânt și Hristos și Tatăl Ceresc, a lăsat “Văduvă” Biserica Ortodoxă Română, de Harul Său și nu mai lucrează și nu mai este PREZENT în Biserica Ortodoxă și în PĂSTORII Bisericii Ortodoxe Române??”
De când oare Dumnezeu, Cel Întreit Slăvit, Închinat și Adorat, nu mai lucrează, nu mai VORBEȘTE, nu mai PRONIAZĂ, nu mai VINDECĂ, nu mai CĂLĂUZEȘTE, nu mai SFINȚEȘTE, nu mai REABILITEAZĂ pe păcătoși prin SPOVEDANIE, nu mai LUMINEAZĂ prin BOTEZ, nu mai MILUIEȘTE și mai ales de când Dumnezeu nu mai MÂNTUIEȘTE pe creștinii ortocși români, prin Păstorii BOR??
Păi dacă Dumnezeu nu mai lucrează prin Păstorii noștri, înseamnă că nici un BOTEZ, nici o CUNUNIE, nici o slujbă și mai ales NICI o Liturghie nu mai este valabilă, și românii ortodocși degeaba mai merg la Biserică, că nu mai are nici un rost să se mai ducă…!! Cum spune Apostolul Pavel, înseamnă că Credința românilor în Ortodoxie și în Biserica Ortodoxă este zadarnică, și că românii care CRED în Dumnezeu, AU RĂMAS în păcatele lor, iar Creștinismul Ortodox din România a devenit o mare…(iartă-mă Doamne și nu mă trăsni…) minciună…! (cf. 1 Corinteni, cap.15, ver.17)….
Da! Așa VISEAZĂ și așa ar vrea NEprietenii românilor și ai CREDINȚEI STRĂBUNE a Românilor , ca să ajungă cei mai mulți dintre românii de azi și cât mai curând, în priviința ÎNCREDERII și BIZUIRII lor pe PĂSTORII Bisericii noastre!
Toată discuția asta NEBUNĂ despre “primejdia” acestui Sinod Pan-Ortodox care are loc zilele acestea în CRETA, se poate reduce la acest NUMITOR COMUN al tuturor ideilor care s-au exprimat cu privire la el și cu privire la Ierahii români ortodocși care participă la el din partea Bisericii noastre, și anume:
– ESTE sau (MAI) ESTE Duhul Sfânt cu Ierarhii Ortodocși români care conduc BOR?
– Este Duhul Sfânt în Biserica Ortodoxă Română, ÎN MOD PERMANENT cu Ierarhii noștri sau numai sporadic și ocazional?
– Îl poartă Ierarhii noștri TOT TIMPUL pe Duhul Sfânt cu ei, sau umblă prin lume și în Biserică, FĂRĂ Duhul??
Eu unul CRED cu toată TĂRIA sufletului meu că Duhul Sfânt ESTE PREZENT în Biserica Ortodoxă Română!
Că Este prezent în TOȚI Ierahii Bisericii noastre, dar și în Preoții și Diaconii Bisericii Noastre Ortodoxe!
Că Este PREZENT în toate SLUJBELE, CEREMONIILE Religioase și RITUALURILE Ortodoxe care se săvârșesc în Biserica noastră Ortodoxă!
Și mai ales că ESTE PREZENT și ÎN CRETA cu Patriarhul și cu Mitropoliții și Arhiepiscopii și Episcopii Bisericii noastre Ortodoxe Române care participă la acest Sinod!
Și apăi dacă ESTE cu ei, atunci Duhul Sfânt este ȘI ÎN SINODUL care va avea loc, TOT CU EI, și nu va sta și nu va rămâne afară de LOCUL unde se vor desfășura Lucrările, și NICI nu va ieși din ei și va fi în afara lor la acest Sinod, ci VA FI ÎN EI, îi va ADUMBRI, îi va INSPIRA, îi va INSUFLA, îi va LOCUI și LUA ÎN STĂPÂNIRE, va LUCRA prin ei și va VESTI Voia Lui prin ei!
Asta este ÎNCREDINȚAREA mea fermă și nezdruncinată!
Și atunci orice neliniște și temere și bănuială și suspiciune și alarmare și preocupare, că acolo unde s-au dus Ierarhii noștri, va fi o lucrare împotriva Ortodoxiei, mi se pare că este nu numai greșită, ci și la limita ereziei!
Dumnezeu să aibă milă de noi toți! Amin!
Adica… http://www.cuvantul-ortodox.ro/category/sfantul-iustin-popovici/ Arhimandritul Iustin Popovici s-a mutat la Domnul in 1979, iar acum vreo 5-6 ani a fost si trecut in randul sfintilor 🙂
@ Gheorghe Vela:
E frumoasa increderea si nadejdea ta, insa este nevoie totusi si de realism, si de discernamant, si de documentare a problemelor spinoase si grele ridicate de acest asa-zis Sinod. Gasesti la postarile noastre de la categoria aceasta:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/category/siteuri-ortodoxe/marele-sinod-panortodox-al-optulea-sinod/
“Unul din comentatori” mulțumește fratelui ‘admin2’ că a re-subliniat un “detaliu” ca acesta: că autorul “poziției” în discuție este un Sfânt al Bisericii, în calendar deja; și care a fost referențiat în nenumărate cuvinte de învățătura și predici (cu precădere pe tema asta) și de alți Părinți din Biserica lui Hristos, precum Părintele Dumitru Stăniloae, Părintele Ilie Cleopa, Părintele Iustin Pârvu… și de mulți alți Părinți cu viață Sfântă.
Cu rugăciunile Sfântului Părinte Iustin de la Celie, cu ale Părintelui Sfânt Iustin de la Petru Vodă și cu ale tuturor Sfinților Lui, știuți și neștiuți, Domnul să ne miluiască și să ne lumineze pe toții.
Si eu am nadejdea si increderea ca Duhul Sfant ii va intari si lumina pe Ierarhii si parintii nostri prezenti la Sinod. Va depinde de noi toti, de rugaciunea si pocainta noastra, ca “să se scoale Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii Lui ” si sa strice orice lucrare intunecata pe care puternicii acestei lumi incearca sa o arunce peste Biserica Sa. Sta in puterea lui Dumnezeu sa intoarca aceste planuri. In ceea ce priveste Sinodul, este o naivitate sa credem ca acolo unde s-au dus Ierarhii noștri, nu va fi o lucrare împotriva Ortodoxiei prin simpla lor prezenta. Sunt prea multe voci responsabile din Biserica care au tras semnale de alarme referitoare la ce se intampla zilele acestea in Creta, au fost prea multe balbaieli si neconcordante ca sa stam linisititi ca totul va fi de buna credinta.
http://www.firstthings.com/blogs/firstthoughts/2016/06/the-pan-orthodox-council-where-things-stand
Pentru a intelege mai bine cum stau lucrurile ii indemn pe toti sa citeasca articolul:
https://graiulortodox.wordpress.com/2016/06/17/inainte-de-marele-sinod-din-creta-duplicitatea-neclaritatea-si-confuzia-limbajului-confesional-mitropolitul-de-nafpaktos-si-sfantul-vlasie-ierotheos-vlachos/
Un mic extras:
“În fața unor audiențe care insistă asupra învățăturii Părinților, limbajul folosit este cel tradițional și ortodox, în timp ce în fața altor audiențe este folosit un limbaj care ar putea fi caracterizat, cu indulgență, ca limbaj al diplomației bisericești. ”
Dar si altele, poate si mai importante sunt bine a fi descoperite!
“Cunoscutul Stareț Efrem din Arizona și monah athonit ne sfătuiește: „Este nevoie de pregătire, fiindcă ÎN CURÂND vor începe zile foarte grele”.
Sfatul acesta a fost dat unui egumen din Sfântul Munte Athos, care l-a vizitat recent și l-a întrebat în legătură cu evenimentele din Grecia.”
http://marturieathonita.ro/vin-zile-foarte-grele/
@Vela Gheorghe:
frate draga, in primul rand pentru a sta de vorba ar fi bine sa te dai jos din amvon mai intai. Nu ca ai fi singur acolo (sunt multi predicatori pe aici din cate am observat, care mai de care mai ‘fierbinti’ si mai absorbiti narcisistic in propriul discurs), ci pt ca predica exclude a priori dialogul, prin urmare e incompatibila cu formatul unui forum de discutii ca cel de fata.
In al doilea rand, cu stilul asta bombastic mai ca as fi tentata sa cred ca am de a face cu vreun mare marturisitor sau sfant, daca din fericire nu m ar readuce drastic la realitate maniera uimitoare in care dintr un singur condei ditirambic ai taxat drept ‘nebuni’ pe cativa mari si luminati clerici/sfinti, ai desfiintat printr un hocus pocus toata istoria Bisericii si ai mai si plasat o erezie de toata frumusetea pe umerii incercatei noastre Ortodoxii.
Prietene, ti s-a atras atentia delicat de catre unii comentatori si de catre admini, prin trimiterea la link-uri de pe site si nu numai: nu doar unii dintre comentatorii de aici sustin ca acest Sinod are mari probleme (in discutii pe care le numesti ‘nebune’), ci ierarhi importanti – iata, tocmai a postat @Corina un cuvant al Mitropolitului de Nafpaktos, parinti athoniti au atras atentia asupra primejdiei (pe care, ce sa vezi, ei nu o considera ‘nebunie’) numitului Sinod, ca sa nu mai vorbim de reprezentantii Georgiei, Serbiei, Bulgariei, de IPS Longhin si atatia si atatia altii… Cum spune si @Elena mai sus (atentie la citat, e de mare bun simt!):
‘Sunt prea multe voci responsabile din Biserica care au tras semnale de alarme referitoare la ce se intampla zilele acestea in Creta, au fost prea multe balbaieli si neconcordante ca sa stam linisititi ca totul va fi de buna credinta.’
Toti acesti monahi, mitropoliti, clerici, ierarhi ce sunt ei…or fi si ei ‘nebuni’? 🙂 La drept vorbind Duhul e si asupra lor, in mentalitatea fratiei tale, nu? Prin urmare, unde greseste Duhul? Atunci cand insufla unor ierarhi ganduri de sustinere a Sinodului, sau atunci cand ii indeamna sa il critice vehement?
In astfel de impasuri logice ajungem lesne atunci cand, luati de valul propriei retorici, uitam ca nu avem suficiente cunostinte teologice si dogmatice si nici suficient har pentru a ne pronunta in teme atat de delicate! Frate draga, hirotonisirea nu te face infailibil – asta e erezie papista, si a afirma asta despre preotii nostri ortodocsi este cat se poate de grav! Fratia ta chiar nu stie ca o multime de schisme si erezii cu care s a confruntat de a lungul istoriei mult incercata noastra Biserica AU PROVENIT CHIAR DIN RANDUL IERARHILOR ORTODOCSI?? Asa numitii ‘lupi in haine de oaie’ . Arie ce era oare? ‘Diavol intrupat’ il numeste Acatistul!! Nu primise si el har prin hirotonisire? Da, slujbele facute de un preot hirotonisit sunt perfect valabile, dar harul respectiv nu il face pe acesta infailibil, e o erezie sa afirmi asa ceva! Iti amintesc de comparatia folosita de vrednicul de pomenire Staret Cleopa apropo de harul primit de preoti: el e ca un ban de aur intr-o galeata. Oricat noroi ai arunca in galeata, banul de aur ramane – adica Harul (banul de aur) face ca slujbele oficiate de preotul hirotonisit sa fie valabile indiferent de pacatele (noroiul) lui. Dar – atentie! – banul (Harul) nu tine prin el insusi noroiul la distanta. Preotul ramane om, cu pacatele lui, nu devine prin harul respectiv…infailibil pecum Papa!
Au mai fost ‘sinoade talharesti’ in istoria Bisericii – fratii mai informati ca mine de pe acest blog sunt sigura ca ne ar putea ajuta cu exemple. Fratia ta scrii de parca exista o incompatibilitate in termeni, apriorica, intre cuvantul ‘sinod’ si cuvantul ‘erezie’ – ceea ce e absurd, pt ca multe erezii exact asa s a incercat a fi infiltrate – via sinoade (din nou bine ar face surorile/fratii care stiu mai multe din istoria Bisericii sa ne ajute un pic cu date concrete, ca sa nu mai ratacim penibil). Un pic mai sus, daca citesti cu atentie ce s a postat, unul din frati / una din surori a redat un citat din marele si Sfantul Apostol Pavel, care despre exact asta vorbea – despre eresurile care vin dintre chiar membrii Bisercii!
Asa ca ia aminte frate, ispititorul e viclean si ne arunca in grave erezii si hule cu cel mai imbisericit limbaj…este tactica lui preferata: sa ne manjeasca de pacat cu propriile noastre arme. ..vai.
@admin2:
Ups! ;;) Dar trebuie sa recunosti ca ramane oricum perfect valabil ca argument in contextul dat. 🙂
@andy:
of, mai andy, de ce o trebui de fiecare data sa politizam cele duhovnicesti…? Daca e sa o luam nationalist, neamul nostru are atatea pacate ca pana la al doilea Bizant ar trebui mai intai sa si canonizeze martirii – pe care tot el i a dat dar tot el i a facut. Sau sa planga pentru multimile de prunci omorati din pantece.. sau pentru copiii institutionalizati (buboi urias, prezent inca pe obrazul neamului nostru!)…sau pentru nedreptatile si lasitatile care distrug destine, sau pentru desfrau, invidie, ura de frate si atatea altele…
Insa dincolo de socotelile astea lumesti, Hristos a venit in lume pentru OM, de orice natie ar fi el, pt ca oamenii sunt fii ai Domnului, indiferent unde s au nascut. Iar Cuvantul e adresat oamenilor, fie ei romani, rusi, englezi sau africani…
In plus, tocmai ne burzuluiram cu totii la tentativele de ‘catolicizare’ a Bisericii noastre – chiar vrem oare sa copiem modelul papist si sa facem din Bucuresti un soi de Vatican?
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2016/06/18/cu-o-singura-inima-in-trupul-lui-hristos-cand-darurile-unuia-devin-comoara-tuturor-cheile-care-ne-deschid-usa-adancului-inimii/
@ Lucian:
A disparut postarea.
@admin
am copiat postarea…vedeti mai jos:
……………………………………………………………………………………………………………………..
Cunoscutul Stareț Efrem din Arizona și monah athonit ne sfătuiește: „Este nevoie de pregătire, fiindcă ÎN CURÂND vor începe zile foarte grele”.
Sfatul acesta a fost dat unui egumen din Sfântul Munte Athos, care l-a vizitat recent și l-a întrebat în legătură cu evenimentele din Grecia.
Starețul a fost foarte direct: „Vin zile foarte grele…”. Și mănăstirea a întocmit deja o „echipă pentru criză”, care să pregătească mănăstirea pentru zile foarte grele pentru un termen nelimitat.
Cele de mai sus ar fi putut să fie o glumă de prost gust. Dar nu sunt… Din nefericire, cele care vin sunt deja vizibile și pentru ochiul liber, de vreme ce toți putem să vedem ceea ce vine, adică suferința și foametea…
„Nu pot să înțeleg lumea. Toți întreabă: Pe mine mă vor afecta noile evenimente? Sincer, nu pot să înțeleg cât de mult s-a stricat societatea contemporană și oamenii ce trăiesc în această țară. Nimeni nu se interesează de aproapele său. Nimeni nu se interesează de problema care a bătut la poarta concetățeanului său. Toți se gândesc dacă noile măsuri vor afecta micile lui interese!…
Sincer, cred că Dumnezeu ne va da ocazia să ne revenim. Ortodoxia din Grecia a dat mari personalități, care au adus mult prinos în lucrarea lui Dumnezeu, care s-au nevoit să salveze suflete. Porfirie, Paisie, Iosif… stareți care au sângerat în luptă pentru aproapele lor, în lupta de a izgoni suferința și răutatea din inimile oamenilor suferinzi… Nu mai există virtute? Răul a lovit familia, Educația.
A lovit în fiecare celulă a societății și astăzi trăim rezultatele acestui război. Oamenii aleargă fără să le pese de aproapele lor. Societatea pe care o știam nu mai există deja. Astăzi stăpânește individualismul. De ce? Pentru că unii s-au jucat cu caracterul grecului și au pervertit toate acele calități care ar fi putut să-l ajute. Este ceva de neconceput! Individualismul trăiește și stăpânește, în timp ce înșelăciunea a devenit harismă. Au crescut generații care au învățat să răpească. Și aceasta într-un stat plin de lipsă de pedeapsă… Desigur, cu cât mai mult răpești, cu atât te depărtezi de pedeapsă. Dar aceasta o vede Dumnezeu. Astăzi se îngăduie să primim câteva scatoalce, cu nădejdea că ne vom reveni, așa cum se întâmplă cu bețivii…”.
Aceste cuvinte cutremurătoare le-a depus ca mărturie astăzi un monah athonit. Și vocea lui tremura de emoție și agonie pentru cele care trebuie să vină.
„Să iei aminte! mi-a spus. Să spui și altora să ia aminte. Nu lăsați logica voastră să înghită toate câte vi le spun. Unde este noblețea acelora care nu îngăduiau să fie înjosiți? Unde sunt acei voinici care își dădeau sângele pentru noi toți? Acest pământ a fost adăpat cu sânge. Este un mare păcat să-l guverneze străinii și nevrednicii… Să luați aminte…”.
Ce să spun? Mi-am amintit de cuvintele Starețului Efrem din Arizona: „Vin zile foarte grele. Luați aminte la sufletul vostru. Adunați-vă și duceți lupta cea bună…”. Acestea le spunea în urmă cu câteva luni. Iar astăzi spune și mai limpede: „În septembrie vor începe greutățile cele mari…”.
Fie ca rugăciunile Starețului să ne întărească! Însă mă întreb: Noi ce facem ca să ne ajutăm pe noi înșine? Doar ne îngrijorăm dacă ne vor afecta pe noi înșine noile măsuri? Cineva trebuie să vă spună că nu trăiți într-un vis sau coșmar, ci într-o realitate care se va înrăutăți…”.
Și noi ne întrebăm: Pe mine mă vor afecta noile măsuri? Ignorând faptul că atunci când ne vor „afecta”, va fi prea târziu…
Elena
Da. Nu e clar despre ce e vorba, atunci cand postarea inca exista linkul catre sursa greceasca nu era functional si nici nu iti poti da seama despre perioada in care ar fi avut loc convorbirea…
Imi pare rau in legatura cu inactivarea link-ului si postarii, dar nu am ce-i face.
Elena a pus textul asa cum era acolo.
@ Doroteea!
Aveam de gând ca să-ți răspund încă de azi-dimineață la primul tău comentariu, dar m-am luat cu unele treburi personale și familiale…Văzui însă că îl scrisăși și pe al dolilea, cu nuanțe mai acide, care cer neapărat o “replică” din partea mea, fiindcă sunt “pișcătoare”, pe alocuri chiar jignitoare, dar și deplasate, sau ca să folosesc limbajul cu care ești obișnuită …”neîntemeiate”, și dacă nu ți-aș răspunde aș pica de prost sau cel puțin de fraier pe siteul acesta pe care intru de mai mulți ani…
Zici să dialogăm, dragă colegă și surioară…, Bine, sunt de accord…
Dialogul presupune nu numai afirmații reciproce, ci și întrebări pe care și le adresează reciproc cei implicați în conversție, sau polemică…
Așa că, uite încep să dialoghez cu tine, (fiindcă văzui că vrei neapărat să intri în vorbă cu mine…) punându-ți câteva întrebări:
– Când ai afirmat, în primul comentariu al tău că “modul în care eu descriu lucrurile, conține o contradicție internă”, ia spune-mi distinsă colegă care-i “contradicția” din spusele mele? Că pot fi în contradicție cu ceea ce au spus alții despre acest SInod, sunt de accord, dar vrei să-mi spui care este contradicția din spusele mele?
– A doua întrebare, tot legată de primul comentariu: “Părerea euforică și lejeră pe care spui că mi-am format-o este cu privire la ce anume distinsă colegă? La modalitatea în care va fi adoptat “documentul” despre care ai afirmat cam…hazardat că nu as avea cunoștință, sau despre modul în care Reprezentanții Delegației noastre vor partcipa activ la dezbaterea lui și se vor comporta în timpul desfășurării lucrărilor Sinodului”? Indiferent de ce anume îmi vei răspunde la această întrebare, aș vrea să te asigur că nu scriu niciodată sub impulsul unor stări euforice, ci de cele mai multe ori scriu după ce mai întâi cer Inspirația și Călăuzirea Sfinților din Icoanele pe care îi am în casă, și mai ales în camera în care scriu, și care sunt Sfinții Alaskăi și ai Americii De Nord, precum și Cei TREI Mari Dascăli ai Lumii și cei 12 Apostoli, și Bineînțeles Hristos și Maica Sa!
Că nu se ridică unele comentarii sau puncte de vedere ale mele la înălțimea sau vrednicia unor idei sau opinii care să pară “inspirate”, asta nu se datoarează unor stări euforice pe care le-aș avea atunci când le exprim și scriu, ci altor cauze, una dintre ele, fiind aceea a “ptrecerii” și “rămânerii” minții mele în lucrările cugetării firii celei vechi, cum spunea Sf. Ignatie Braincininov…și atunci când vrea să exprime lucruri și realități duhovnicești, e dificil pentru ea ca să iese din amorțirea și înțepeneala pe care împăștierea și lipsa de concentrare și trezvie i-au cauzat-o pentru mai multă vreme…
– Întocându-mă însă la întrebările pe care vreau să ți le adresez, aș vrea să continui șirul lor, și să te întreb iarăși: “Cu ce autoritate morală și intelectuală, și cu ce competență teologică ÎNDRĂZNEȘTI să afirmi pe un ton bășcălios că, i-aș fi făcut NEBUNI pe cei care nu sunt de accord cu acest Sinod? Arat-mi locul și citează-mi mot a mot cuvintele unde am afirmat așa ceva? Sau vrei să afirmi că am “insunuat” aluziv asta…? NU! Eu nu I-am făcut nebuni pe cei care nu sunt de accord cu ascest Sinod! Poate așa ai înțeles tu.
La o singură Față Bisericească am făcut aluzie, în spusele mele, și anume la PS LONGHIN de Bănceni! Da! îmi asum răspunderea să afirm în priviința Sa că atât în ceea ce privește Gestul său de nu-l mai Pomeni pe Patriarhul Rusiei , cât și GESTUL său de a scrie și adresa mesajul către “România” Ortodoxă, pe care l-a adresat zilele trecute (și pe care l-am cititi pe site-ul lui Saccsiv), consider PS Longhin A GREȘIT! Biserica Ortodoxă Română, și TURMA ei de Credincioși nu a rămas fără Păstori luminați de Duhul Sfânt, încât să-i “plângă și deplângă” PS Longhin de pe peste graniță, pe credincioșii ortodocși români care viețuiesc în STAULUL BOR! Dar mai multe despre asta voi scrie cu altă ocazie…
Încă o întrebare: Și în fața Instanțelor de judecată, tot așa te “pripești” să îți formezi despre adeversarii tăi și despre punctele lor de vedere, opinii “definitive și irefutabile”, ÎNAINTE de administrarea probatoriului, și înainte de închiderea dezbaterilor? Respectiv doar pe baza a ceea ce au menționat în înscrisurile pe care le-au depus la dosar la începutul proceselor, sau părerea ți-o corectezi pe parcurs și ți-o ajustezi după încheierea debaterilor?
În alte cuvinte vreau să te întreb: “UNDE sunt “indiciile”, “probele” sau măcar “începuturile de dovezi” că VREUNA dintre DOGMELE Bisericii, sau Vreunul dintre CANOANELE Bisericii Ortodoxe Universale, sau vreunul dintre TEXTELE Liturgice, VA FI MODIFICAT la acest Sinod din Creta? Ia spune d-na colegă?
Patriarhul Daniel al BOR, a spus clar la plecare că NICI Dogmele, NICI Canoanele și NICI Textele Liturgice Bisericii Ortodoxe Universale, nu vor fi modificate și că acest Sinod NU-ȘI PROPUNE să facă așa ceva, ci are doar caracter MISIONAR?
Personal eu cred că PROFEȚIILE care s-au făcut de către Sfinții Părinți și la care ai făcut trimitere în comentariile tale NU PRIVESC acest Sinod, fiindcă acest Sinod, chiar dacă este numit “PAN-Ortodox”, totuși el nu este calificat, catologat, perceput și definit NICI de către Partcipanți, nici de către Organizatori, nici de către reprezentanții Bisericilor care nu vor participa la EL, ca fiind un SINOD ECUMENIC veritabil. În opinia mea acest sinod, atâta vreme cât nu este considerat ca fiind ECUMENIC, el NU este Sinodul al OPTULEA, ci un Sinod de o altă factură și calibru și importanță pentru Biserica Ortodoxă, de o MĂRIME și valoare MAI MICĂ decât a unui Sinod Ecumenic!
Și atunci DACĂ, esența și puritatea și autenticitatea DOCTRINEI Ortodoxe a Bisericii Creștine DreptMăritoare a Răsăritului NU VA FI MODIFICATĂ și schimbată, atunci de ce te-ai hazardat distinsă colegă ca, “a priori” (ca să te citez…) să-ți formezi opinii PREconcepute, adică PREJUDECĂȚI înainte de a vedea cum se finalizează acest Sinod?
Cine a vorbit până la urmă sub influența unei stări euforice, eu sau tu?
Iar referitor la DUHUL Sfânt despre care am spus că este PREZENT în Ierarhi! Ia spune-mi DE UNDE ai vreo certitudine că EL, Duhul Sfânt NU VA LUCRA prin ei, prin Ierarhii români și prin cei ai celorlalte Biserici Surori?
Mi-ai amintit de Sinoade tâlhărești, bătându-mi apropouri pejorative că îmi lipsesc cunoștințe serioase de teologie cu privire la chestiunea aceasta delicată a GREȘELILOR pe care unii Ierarhi hirotoniți le-au făcut în Istoria Bisericii (deși disciplina IBU mi-a fost destul de dragă…), DAR AI FĂCUT Iarăși UN SOFISM în afrimațiile tale, fiindcă ai plecat în silogismul tău de la o premisă ADEVĂRATĂ, aceea a PRECEDENTELOR de Greșeli făcute de unii Ierarhi din Istoria Bisericii Universale, și ai ajuns la o CONCLUZIE ERONATĂ, că …chipurile…tot așa va fi, sau s-ar putea să fie și acum, că sunt pream multe: “indicii”, “semne”, “bâlbâieli”, “neconcordanțe”, “nepotriviri”, “limbaje duplicitare” folosite, după cum ai spus…!
Măi, D-na Avocată, te întreb iarăși CINE au fost cei care AU STABILIT ADEVĂRUL la cele 7 Sinoade Ecumenice? Prin cine a fost dovedită minciuna și prin cine a fost ARĂTAT limpede Adevărul? Nu oare prin Sfinți Părinți? Și ei CE au fost, oare nu TOT IERARHI și CLERICI Ortodocși? Și AVEAU sau nu, HIROTONIE? Aveau sau nu HARUL Duhului Sfânt cu ei??
Tot așa Reprezentanții BOR (avem cel puțin 5 Mitropoliți în delegație, după cum am văzut în fotografiile de pe site-ul BASILICA…) care s-au dus în Creta la acest Sinod, sunt OAMENI ai Duhului Sfânt, adică ai DUHULUI ADEVĂRULUI, care au ca și Sfinții Părinți de la Sinoadele Ecumenice ACEEAȘI INVESTIRE Harică și Apostolică!
Duhul Sfânt, care este Duhul Adevărului, S-A DUS cu Ierarhii BISERICII Noastre în CRETA! Tot EL, Duhul sFÂNT, VA STA și va LUCRA cu ei și PRIN Ei, în Creta, la Sinod! Și Tot EL, Duhul Sfânt, se va ÎNTOARCE cu Ei, din Creta, în Grădina Maicii Domnului, care este România!
Adică Duhul Sfânt Îi VA ÎNSOȚI mereu pe Ierarhii noștri Ortodocși, și VA FI cu Ei mereu, și nu numai cu Ierarhii noștri ci cu TOȚI, așa cum a fost cu ei până acum, din Ziua în care, I-a PUS DE-O PARTE, și I-a GĂSIT VREDNICI de EL, și I-a SFINȚIT ca să fie “VASE” și “Instrumente” ale Lui în Biserică și în lume! AMIN!
Dacă aș mai continuua, aș face un “cearceaf kilometric” din acest comentariu și nu doresc…!
Termin cu aceste cuvinte. Ai vrut să intri în vorbă cu mine? Uite ți-am dat ocazia s-o faci!
Te rog însă să nu îmi mai vorbești de sus, că pari o fudulă cam fără maniere, făcând judecăți de valoare înainte să-ți cunoști bine interlocutorii…
Eu nu vorbesc de la Amvon pe sit-eul acesta, ci așa cum cred eu, dar cu tine am să fac o excepție și am să vorbesc în stil polemico-retorico-juridic, precum…”la bară”, în fața instanțelor judecătorești, “stil” cu care nu mă îndoiesc că ești obișnuită…
Îți mai recomand să NU te folosești doar de punctul de vedere al celor care CONTESTĂ acest Sinod, fie ei și Fețe Bisericești, și să nu socoți un punct avizat “INFAILIBIL” părerea lor, ci precum în cursul unui proces, în administrarea probatoriului, cercetează cu atenție și răbdare și celelalte puncte de vedere, ca și cum ai examina pe îndelete un Raport de “contraExpertiză”…și s-ar putea să-ți schimbi Părerea despre acest Sinod și mai ales despre VDREDNICIA, competența, Autoritatea și RESPONSABILITATEA Pastorală a Ierarhilor noștri români care participă din partea BOR la acest Sinod și nu o vei găsi mai prejos decât a celor care contestă acest Sinod…!
Doamne Ajută!
Constantinople Patriarchate has discredited itself, Pan-Orthodox Council should be conducted by Moscow – expert
http://www.interfax-religion.com/?act=news&div=13019
Doamne ajuta-ne sa nu ne ciufulim si noi intre noi. Cred ca avand in vedere ca Doroteea e femeie, ar trebui barbatii sa arate un pic de cavalerism si sa nu fie atat de sensibili. Mai ales ca Doroteea n-a luat niciodata parul la ierarhi sau PF, asa cum am facut-o eu, de exemplu. Dar eu am facut-o doar referitor la iesirile lor ecumeniste sau la incercarile unora de a schimba traditia, si am inteles intotdeauna ce reprezinta ei pentru Biserica si i-am respectat si m-am rugat sa se mantuiasca, sau sa se insanatoseasca pentru cei care au fost bolnavi. Eu, de exemplu, am avut in mana “Bilblia” de la Pucioasa, mare alba si plina de aberatii sinistre. Eu cunosc doar o persona cu functie si una fara functie cand era miscarea in voga, angajate BOR (femei) care mergeau la Pucioasa ca la Ierusalim, pana le-a tras Patriarhia presul de sub picioare. Daca ai fi stat de vorba cu acele persoane scolite dar nu foarte, nu ai fi spus ca pot sa puna botul atat de urat la o chestie care nu se califica nici macar drept erezie, ci mai mult la categoria desene animate, si asta pentru ca pana si o erezie mai are ceva in comun cu punctul de plecare pe cand sugativa aia de bani cu multe coli, aproape cat Istoria literaturii romane a lui Calinescu, mi s-a parut ca e mai mult ceva SF, care ia in desert numele Domnului, al Preasfintei Lui Nascatoare si pe Sfinti. Dupa unul dintre multele personaje care erau descrise drept sfinti, imi pot da seama de unde a putea veni finantarea, daca imi mai aduc bine aminte si nu imi joaca memoria feste. In orice caz, se sustinea ca Mantuitorul este deja pe pamant si ar avea nu stiu cati ani, iar restul personajelor celebre din peisajul romanesc ar fi reprezentat un fel de reincarnari ale Sfintilor nostri, unul de exemplu era Sf. Ilie reprezentat astazi prin x, y. Eu am vazut-o demult la un domn, care o primise si s-a sesizat singur ca e o porcarie, dar poate mai poate pune mana cineva pe ea sa dea cateva fragmente. Poate aveti informatii pe site si eu repet. Tocmai de aceea trebuie sa fim vigilenti cand e vorba de alunecari de genul fantasma bucuresti noul ierusalim si spun ca Doroteea are dreptate cand nu exclude faptul ca si cei din Biserica pot sa deraieze. Dl. Vela, pe care il respect, poate n-a citit si postarile la celalalt articol despre sinod, unde Doroteea tocmai ne indemna sa nu-i judecam foarte aspru pe ierarhi, dar isi exprima indoilelile cu privire la folosul acestui sinod pentru Ortodoxie. De la ea si altii am inteles ce e cu regulamentul si de ce sta si ala sub semnul intrebarii. Cred sincer ca nu are rost sa ne inflamam foarte tare, pentru ca e nevoie de oameni ca Doroteea care sa vada in profunzime unele fenomene, care fiind insa in evolutie, evident ca doar Domnul le stie finalul. Este nevoie si de oameni ca dl. Vela, care sunt mai optimisti si care sunt fermi cand vine vorba de drepturile noastre.
@Vela Gheorghe:
In primul rand nu am vrut musai sa intru in vorba cu fratia ta, ci ti-am atras atentia ca postarea suna a predica, iar predica e incompatibila cu scopul acestui forum.
Contradictia interna am enuntat-o mai sus, prin intrebarea retorica ‘cand greseste Duhul?’ – ierarhii sunt toti sub Har, si totusi se afla pe pozitii diferite.
‘Toată discuția asta NEBUNĂ despre “primejdia” acestui Sinod Pan-Ortodox care are loc zilele acestea în CRETA, ‘ – iata textul prin care consider ca i-ai facut implicit ‘nebuni’ pe ierarhii care contesta Sinodul.
Credinta noastra a rezistat tocmai pt ca ierarhii aceia luminati de care vorbesti au fost vigilenti in a-i contracara pe ierarhii tradatori sau aflati in eroare. In plus, rezistenta nu a putut impiedica crearea de schisme (stilistii, coptii si cati altii or mai fi). Numai Declaratia de la Balamand in sine – semnata de ierarhii nostri – denota ca nu intotdeauna deciziile lor sunt luate sub inraurirea Harului si ca, in pofida ‘rezistentei’, concesii grave se pot face fara ca macar habar sa avem de ele (sau aflam de ele f tarziu – eu de exemplu n-am stiut nimic de Balamand pana mai deunazi).
In rest nu prea am ce discuta, frate draga. In primul rand observ ca fratia ta e cel care nu lamureste primul multiplele inadvertente semnalate de mine (desi, in logica dezbaterii, ‘mingea’ era in terenul tau din acest punct de vedere), asa ca nu vad motive sa ma lansez eu sa raspund la intrebari care denota nelecturarea atenta a mesajului meu. Pentru ca daca l-ai fi lecturat atent, fie nu mi-ai mai fi pus anumite intrebari, fie ai fi simtit nevoia sa raspunzi la cele implicite adresate de mine (care vad insa ca au trecut neobservate).
In al doilea rand, cand un om iti da de inteles ca vorbeste sub inraurirea Duhului Sfant de vreme ce tocmai a ingenunchiat si s-a rugat in fata unor icoane…ce sa zic, discutia mi-este limpede ca nu are nici un rost, e compromisa din start.
PS: in rest, te rog sa ma ierti daca te-ai simtit jignit cu ceva de comentariile mele.
Pentru mine e o simpla dezbatere si, in ce ma priveste, urmaresc firul argumentativ. Ma deranjeaza, e adevarat, cand vad cum argumentele palesc in spatele unui soi de retorica pe care o consider deplasata, mai ales cand prin ea razbat grave devieri de la eticheta elementara (si acum nu am in vedere doar cele doua mesaje ale fratiei tale, pe care am incercat sa le combat, ci un anumit ‘stil’ pe care l-am vazut si la alti comentatori si care admit ca ma irita).
Altfel, insa, nimic personal – si chiar iti doresc din inima, draga frate si coleg toate cele mai bune si binecuvantarea Domnului neintrerupta!
@Ileana:
Este foarte gentil, Ileana, demersul tau de mediere (acum am vz mesajul tau), il apreciez mult, mai ales ca sigur ar fi o greseala – hai, nu zic sa ne ‘ciufulim’ cum spui tu :)), asta mai merge zic eu, dar ar fi o greseala ca ciufuleala sa devina paruiala in toata regula! Mai ales ca un lucru macar imi place sa cred ca e clar: si dl. Vela si eu suntem de totala buna-credinta in dorinta ca lucrurile sa mearga bine pentru credinta noastra ortodoxa!
Si iti multumesc pentru sustinerea preventiva, ma bucur intotdeauna cand noi femeile ‘strangem randurile’! 🙂
Domnul Dumnezeu să ne păzească de cearta cea dintre noi.
“1. Şi aceasta să ştii că, în zilele din urmă, vor veni vremuri grele;
2. Că vor fi oameni iubitori de sine, iubitori de arginţi, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără cucernicie,
3. Lipsiţi de dragoste, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, cruzi, neiubitori de bine,
4. Trădători, necuviincioşi, îngâmfaţi, iubitori de desfătări mai mult decât iubitori de Dumnezeu,
5. Având înfăţişarea adevăratei credinţe, dar tăgăduind puterea ei. Depărtează-te şi de aceştia.
6. Căci dintre aceştia sunt cei ce se vâră prin case şi robesc femeiuşti împovărate de păcate şi purtate de multe feluri de pofte,
7. Mereu învăţând şi neputând niciodată să ajungă la cunoaşterea adevărului.
8. După cum Iannes şi Iambres s-au împotrivit lui Moise, aşa şi aceştia stau împotriva adevărului, oameni stricaţi la minte şi netrebnici pentru credinţă.
9. Dar nu vor merge mai departe, pentru că nebunia lor va fi vădită tuturor, precum a fost şi a acelora.
10. Tu însă mi-ai urmat în învăţătură, în purtare, în năzuinţă, în credinţă, în îndelungă răbdare, în dragoste, în stăruinţă,
11. În prigonirile şi suferinţele care mi s-au făcut în Antiohia, în Iconiu, în Listra; câte prigoniri am răbdat! şi din toate m-a izbăvit Domnul.
12. Şi toţi care voiesc să trăiască cucernic în Hristos Iisus vor fi prigoniţi.
13. Iar oamenii răi şi amăgitori vor merge spre tot mai rău, rătăcind pe alţii şi rătăciţi fiind ei înşişi.
14. Tu însă rămâi în cele ce ai învăţat şi de care eşti încredinţat, deoarece ştii de la cine le-ai învăţat,
15. Şi fiindcă de mic copil cunoşti Sfintele Scripturi, care pot să te înţelepţească spre mântuire, prin credinţa cea întru Hristos Iisus.
16. Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos spre învăţătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre înţelepţirea cea întru dreptate,
17. Astfel ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit, bine pregătit pentru orice lucru bun.”
(2 Timotei, cap. 3)