ESCALADARI PERICULOASE. Ucraina si Rusia se acuza reciproc de INCALCAREA FRONTIEREI cu TANCURI. NATO pregateste “APARAREA UCRAINEI”/ Gazprom ameninta cu SISTAREA livrarii de GAZE/ Ambasada Rusiei de la Kiev – ATACATA de protestatari/ “JIHADUL” din Irak – executii in masa. SUA ia in calcul o INTERVENTIE AERIANA, Iranul se opune

SERBIA – somata sa se ralieze SUA in chestiunea Ucraina in ajunul vizitei lui Lavrov/ SEICUL INVIZIBIL – CONDUCATORUL INSURGENTILOR ISIS

Posibile riscuri ale invecinarii Romaniei cu Rusia pe Marea Neagra

UPDATE – RUSIA a OPRIT livrarea gazelor catre Ucraina

• Digi24:  Rusia a întrerupt livrarea de gaze către Ucraina. Sistarea afectează întregul continent european
• Gandul: RĂZBOIUL GAZELOR: Din această dimineaţă, Ucraina primeşte gaze doar dacă le plăteşte în avans. Alimentarea Europei, în pericol
• Hotnews:

Negocierile Rusia-Ucraina-UE s-au incheiat fara rezultat: Gazprom ameninta ca va sista livrarea de gaze incepand de luni, aprovizionarea Europei ar putea fi perturbata

O noua runda de negocieri cruciale desfasurate intre Rusia, Ucraina si reprezentanti ai Uniunii Europene, in vederea evitarii unei taieri a a aprovizionarii cu gaze a Ucrainei, s-a incheiat, duminica seara, fara niciun rezultat, anunta AFP, citand o sursa ucraineana. Potrivit sursei citate, nu este clar cand s-ar putea relua negocierile. Gigantul rus Gazprom a fixat pentru luni, 16 iunie, data limita pana la care Ucraina trebuie sa-si plateasca o parte din datoria de aproape doua miliarde de dolari acumulata, amenintand ca, in caz contrar, va fi sistata livrarea de gaze. Ultimatul Gazprom expira luni, la ora 6:00 GMT.

Noile negocieri au inceput sambata seara la Kiev intre Ministrul ucrainean al Energiei Iuri Prodan, CEO Gazprom Alexei Millei si comisarul european pentru Energie Guenther Oettinger pentru a evita taierea gazelor rusesti catre Ucraine, miscare prevazuta pentru luni si care ar putea perturba aprovizionarea in Europa.

Serghei Lavrov: Protestatarii din fata ambasadei Rusiei din Kiev doreau “varsarea de sange”

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a apreciat sambata ca protestele violente din fata ambasadei Rusiei de la Kiev au fost initiate cu scopul de a ocupa cladirea reprezentantei si de a provoca “varsarea de sange”, relateaza agentia RIA Novosti.

“Diplomatii nostri considera ca scopul protestatarilor a fost de a ocupa ambasada. De asemenea, avem motive sa credem ca ei au vrut sa provoace o varsare de sange”, a afirmat Lavrov, potrivit Mediafax.

Ministrul rus de Externe a adaugat ca un rol important in desfasurarea acestor proteste l-a jucat batalionul “Azov”, care “a fost creat si sponsorizat de actualul guvernator al regiunii Dniepropetrovsk, Igor Kolomoiski”. El a condamnat actiunile violente ale manifestantilor si si-a exprimat “dezamagirea” fata de pozitia Occidentului, care “a refuzat sa ne sustina in aceasta situatie”. “Occidentalii, care sustin autoritatile de la Kiev, au un prilej bun de a se gandi cum aceste autoritati isi respecta atributiile”, a adaugat Lavrov.

Sute de persoane au atacat, sambata seara, ambasada Rusiei din Kiev, dupa ce insurgenti prorusi au doborat un avion militar ucrainean, provocand moartea a 49 de persoane.

• Gandul: Statele Unite cer Serbiei să se ralieze “partenerilor europeni” în problema ucraineană, însă Rusia a fost mereu mai aproape de Belgrad

Statele Unite cer Serbiei să se ralieze clar “partenerilor europeni” în contextul crizei din Ucraina, conform unei scrisori trimise premierului sârb Aleksandr Vucici înainte de vizita la Belgrad a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, informează AFP.

“Criza din Ucraina nu face decât să consolideze susţinerea noastră pentru Europa. (…) Mizez pe spiritul dumneavoastră de lider pentru a fi sigur că Serbia va fi de partea partenerilor europeni în afirmarea principiilor internaţionale”, se arată în scrisoarea trimisă Belgradului de vicepreşedintele SUA, Joseph Biden.

Luni, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, începe o vizită oficială la Belgrad. 

Joe Biden a subliniat că Serbia “depune eforturi pentru obţinerea drepturilor şi privilegiilor pe care le aduce aderarea la Uniunea Europeană”, reamintind că Belgradul va deţine preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa în 2015. De la intensificarea crizei în Ucraina, în noiembrie 2013, Serbia, candidat la integrarea europeană, oscilează între îndeplinirea criteriilor solicitate de Bruxelles şi menţinerea relaţiilor bune cu Rusia, notează AFP. Rusia a susţinut Belgradul în numeroase dosare internaţionale sensibile, inclusiv în problema Kosovo, Moscova refuzând să recunoască independenţa fostei provincii sârbe.

Lavrov, aşteptat la Belgrad pentru o vizită de două zile, va discuta cu ministrul sârb de Externe, Iviţa Dacici, despre poziţia Serbiei faţă de criza din Ucraina. La nivel formal, Serbia a anunţat că are o poziţie neutră faţă de criza ucraineană.

• Romania Libera: Rusia şi Ucraina se acuză reciproc că au trimis blindate una împotriva celeilalte, încălcând frontiera comună

Moscova a protestat azi pentru că blindatele ucrainene ar fi pătruns pe teritoriul Rusiei. Acest fapt vine la numai o zi după ce Kievul acuzase faptul că tancuri ruseşti ar fi intrat pe teritoriul ucrainean. Acest schimb de replici între cele două părţi este relatat de AFP. Potrivit portalului basarabean moldova24.md, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin a cerut Ministerului de Externe de la Moscova să protesteze faţă de incidentul de azi. ”Calificăm aceste acțiuni din partea Ucrainei drept o încălcare gravă a prevederilor fundamentale ale dreptului internațional, în calitate de act ilegal, care nu va contribui la o soluționare pașnică a conflictului armat din sud-estul Ucrainei”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe al Rusiei.

• Hotnews:

FOTOGALERIE NATO publica fotografii cu tancuri rusesti despre care se crede ca ar fi intrat in Ucraina

Alianta Nord Atlantica a publicat sambata mai multe fotografii in care se poate observa, potrivit unui comunicat de presa transmis de NATO, tancuri rusesti in estul Ucrainei, transmite Reuters.

Potrivit NATO, din imagini reiese ca tancuri rusesti au ajuns cu cateva zile in urma in apropierea granitei cu Ucraina iar saptamana aceasta tancuri asemnatoare au aparut in zonele din estul Ucrainei aflate sub controlul separatistilor. Cu toate acestea, locul de provenienta a acestor tancuri ramane un subiect disputat. Ministrul ucrainean de Interne Arseni Avakov spune ca tancurile au trecut granita din Rusia, insa rebelii sustin ca acestea fac parte din dotarile militare ucrainene.

Departamentul de Stat american a anuntat vineri ca, potrivit evaluarilor sale, separatistii ucraineni au obtinut armament greu si echipamente militare din Rusia, inclusiv tancuri rusesti si lansatoare multiple de rachete.

Imaginile obtinute de catre un satelit comercial si facute publice de NATO “ridica intrebari importante privind rolul Rusiei in facilitarea instabilitatii din estul Ucrainei si implicarea sa in mutarea de echipamente militare de pe teritoriul rusesc in Ucraina”, a declarat un ofiter NATO.

O imagine datata 30 mai arata ca o unitate ruseasca a fost trimisa in apropiere de orasul sudic rusesc Rostov-pe-Don, ca parte a unei masari militare in apropiere de granita cu Ucraina, insa nu erau prezente tancuri in acest esantion, a precizat ofiterul.

O alta imagine din satelit, realizata o saptamana mai tarziu, pe 6 iunie, arata o unitate ruseasca care a plecat din zona, ca parte a retragerii de langa granita cu Ucraina. Insa in timp ce alte vehicule militare au fost retrase, in fotografii se pot observa 8 tancuri de lupta care au venit in zona, sustine NATO.

Tancuri fara insemne

Intr-o alta imagine, din 11 iunie, 10 tancuri de lupta pot fi observate in regiune, 3 dintre ele incarcate in camioane, indicand, probabil, ca urmau sa fie transportate pe drum, a precizat ofiterul NATO. O zi mai tarziu, Ucraina a acuzat Rusia ca a permis separatistilor sa aduca 3 tancuri si alte vehicule militare peste granita, in estul Ucrainei. In cursul aceleiasi zile, corespondentii Reuters au vazut 2 tancuri in orasul ucrainean Snizhne.

VIDEO Ucraina: Un avion militar a fost doborat de insurgentii pro-rusi la Lugansk – 49 de morti/ Ambasada Rusiei de la Kiev, atacata de manifestanti ucraineni

Un numar de 49 de militari ucraineni au fost ucisi dupa ce insurgentii pro-rusi au doborat in cursul noptii un avion de transport militar deasupra aeroportului din orasul Lugansk, in estul Ucrainei, a informat sambata un purtator de cuvant al armatei, Vladislav Seleznov, citat de Reuters. Presedintele ucrainean Petro Poroshenko a promis un “raspuns adecvat” fata de insurgentii pro-rusi care au doborat avionul militar ucrainean.

Ambasada Rusiei de la Kiev a fost atacata sambata dupa-amiaza de manifestanti ucraineni care au smuls steagul rus, au rasturnat masini diplomatice si au aruncat cu oua in cladire. Actiunile au fost denuntate de Rusia, care acuza “profanarea drapelului rus” si incalcarea angajamentelor internationale de catre Ucraina. Washingtonul a condamnat atacul asupra ambasadei si a cerut autoritatilor de la Kiev sa respecte Conventia de la Viena.

Ora 21:23 Atacul asupra ambasadei ruse de la Kiev: Moscova denunta “lipsa de actiune” a autoritatilor ucrainene (AFP)

Rusia este foarte indignata de actiunile provocatoare” si de “profanarea drapelului rus”, a declarat Ministerul rus de Externe intr-un comunicat de presa.

“Fortele de ordine nu au facut nimic pentru a proteja ambasada, ceea ce constituie o incalcare importanta a angajamentelor inernationale ale Ucrainei”, a adaugat ministerul rus.

Ora 21:11 Statele Unite au condamnat atacul de sambata asupra ambasadei ruse de la Kiev si a cerut autoritatilor ucrainene sa respecte Conventia de la Viena care le obliga sa asigure securitatea cladirilor diplomatice. (AFP)

Totodata, secretarul de Stat american John Kerry a discutat telefonic cu premierul ucrainean Arseni Iatseniuk si cu ministrul de Externe rus Serghei Lavrov, a declarat un membru al Departamentului de stat al SUA.

Potrivit Reuters, Kerry l-a avertizat pe Lavrov ca SUA si partenerii din G7 ar putea “creste costurile” cu care s-ar putea confrunta Moscova in cazul in care Kremlinul nu pune punct tranferului de arme in Ucraina si daca nu taie legaturiel cu separatistii pro-rusi.

La randul sau, Lavrov i-a cerut omologului american sa “isi foloseasca influenta asupra Kievului pentru a opri operatiune militara din estul tarii”.

Ora 20:57 Ambasada Rusiei de la Kiev, atacata de manifestanti ucraineni

In jur de 300 de manifestanti ucraineni adunati sambarta dupa-amiaza in fata ambasadei ruse de la Kiev au smuls drapelul rusesc de pe cladire si au rasturnat masinile diplomatice si au aruncat cu oua in cladirea oficiala, transmite AFP. Atacul asupra reprezentantei rusesti la Kiev a venit ca reactie la prabusirea avionului militar ucrainean de catre insurgentii pro-separatisti.

Unul dintre cei circa 300 de manifestanti s-a urcat pe un grilaj al ambasadei si a smuls steagul rusesc in tmp ce multimea scanda “Fascistii!”, au constatat jurnalistii AFP.

Manifestantii au rasturnat cel putin 7 vehicule cu numere diplomatice, inainte de a le sparge geamurile.

Acestia au aruncat cu oua in cladirea situata intr-un cartier periferic al Kievului si au stropit-o cu un lichid verde antiseptic. Pe bannerele afisate puteau fi citite mesaje precum “Rusia criminala!”, “Kremlin, mainile jos!” sau “Nu negocierilor cu Putin”. O duzina de politisti aflati in apropiere a privit scenele fara sa intervina.

UPDATE 18.00 Francois Hollande si Angela Merkel si-au exprimat “profunda ingrijorare” cu privire la “continuarea confruntarilor armate in Ucraina” in cursul unei convorbiri telefonice avute sambata dupa-amiaza cu Vladimir Putin, a informat presedintia franceza intr-un comunicat, citat de AFP.

Presedintele francez si cancelarul german “si-au exprimat profunda lor ingrijorare cu privire la continuarea confruntarilor armate in estul Ucrainei, in special in urma atacului care a provocat moartea a cel putin 49 de soldati ai armatei ucrainene”, potrivit comunicatului.

UPDATE 15.00: Presedintele ucrainean Petro Poroshenko a promis sambata un “raspuns adecvat” fata de insurgentii pro-rusi care au doborat un avion militar ucrainean, ucigand 49 de persoane, transmite AFP. El i-a convocat de asemenea sambata pe sefii serviciilor de securitate si aparare, pentru consultari, scrie Reuters.

“Toti cei implicati in acte de terorism de asemenea amploare trebuie pedepsiti. Ucraina are nevoie de pace, insa teroristii vor primi un raspuns adecvat”, a declarat presedintele intr-un comunicat, decretand totodata zi de doliu national duminica.

UPDATE 10.30: “La bord se aflau noua membri ai echipajului si 40 de parasutisti. Toti au murit“, a anuntat ulterior Vladislav Seleznov.

“Teroristii au tras in mod cinic si perfid cu o mitraliera de mare calibru si au lovit avionul de tip IL-76 al fortelor aeriene ucrainene care transporta soldati si era pe punctul de a ateriza pe aeroportul din Lugansk”, a transmis Ministerul ucrainean al Apararii intr-un comunicat, citat de AFP.

Ministerul a transmis condoleante “familiilor soldatilor ucisi”.

—

“Acestea sunt primele informatii. Numarul persoanelor care se aflau la bord este in curs de verificare“, a precizat acelasi purtator de cuvant pentru AFP.

Este cel mai sangeros bilant pentru armata ucraineana de la lansarea de catre Kiev, in urma cu doua luni, a unei operatiuni “antiteroriste” in estul rebel.

Ministerul ucrainean al Apararii anuntase anterior ca insurgentii separatisti au doborat un avion militar IL-76 ce transporta trupe si echipamente.

• Mediafax:

Anders Fogh Rasmussen: Rusia consideră NATO un adversar. Alianţa pregăteşte apărarea Ucrainei

NATO pregăteşte măsuri pentru apărarea Ucrainei în disputa cu Rusia şi trebuie să se adapteze la faptul că Moscova consideră Alianţa Nord-Atlantică un adversar, afirmă secretarul general al organizaţiei, Anders Fogh Rasmussen, într-un interviu acordat publicaţiei spaniole El Pais.

“Agresiunea Rusiei în Ucraina a modificat dramatic sistemul de securitate în Europa. În ultimii 20 de ani, am încercat să atragem Rusia spre o cooperare constructivă. Însă acum este clar că Rusia ne consideră adversari. Trebuie să ne adaptăm la faptul că Rusia ne consideră de acum înainte adversari”, a declarat Rasmussen, precizând că NATO pregăteşte o serie de măsuri care includ asistenţa destinată Ucrainei pentru reformarea industriei apărării şi modernizarea armatei.

“Pe termen scurt, am sporit măsurile de securitate în ţările baltice, mobilizând nave în Marea Baltică şi în Marea Neagră, efectuând exerciţii militare în statele baltice şi în Polonia… Paşii ulteriori, dacă vor fi necesari, vor include actualizarea planurilor de apărare, exerciţii militare şi mobilizări adecvate de trupe“, a explicat Rasmussen.

Măsurile vor fi prezentate aliaţilor cu ocazia unei reuniuni programate la sfârşitul lunii iunie.

“Pregătim un pachet de măsuri pe care le vom prezenta miniştrilor de Externe la sfârşitul acestei luni. Fară a intra în detalii, pot spune că va fi vorba de asistenţă în domeniul apărării şi de modernizarea forţelor armate ucrainene. Va fi o cooperare mai practică, ce va facilita, spre exemplu, accesul Ucrainei la exerciţii militare organizate de NATO”, a precizat Rasmussen.

“Nu există planuri pentru desfăşurarea de trupe în Ucraina, dar nu excludem posibilitatea ca militari ai vreunui stat aliat să participe, individual, la exerciţii militare organizate pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru este la latitudinea autorităţilor de la Kiev şi a fiecărui aliat”, a subliniat Rasmussen. NATO a anunţat clar că nu intenţionează să se implice militar în Ucraina, dar a trimis avioane şi nave militare în estul Europei şi intenţionează să adopte măsuri pe termen lung pentru apărarea aliaţilor.

Săptămâna trecută, un comandant al NATO anunţa că sunt analizate solicitările de asistenţă din partea Ucrainei, care vor include echipamente de telecomunicaţii şi instruire militară.

Rusia denunţă afirmaţiile ministrului ucrainean de Externe, care a spus că Putin este un “nenorocit” – VIDEO

Ministrul ucrainean de Externe, Andrei Deşciţa, a declarat sâmbătă, în cursul protestelor desfăşurate la ambasada Rusiei din Kiev, că preşedintele rus, Vladimir Putin, este “un nenorocit”, incidentul stârnind reacţia vehementă a Moscovei.

O înregistrare video filmată sâmbătă îl surprinde pe Andrei Deşciţa afirmând textual: “Putin este un nenorocit”.

Declaraţia a fost făcută în faţa sutelor de manifestanţi care au atacat ambasada Rusiei din Kiev după ce insurgenţii proruşi au doborât un avion militar ucrainean, provocând moartea a 49 de persoane.

Rusia a denunţat lipsa de acţiune a forţelor de ordine ucrainene, care “nu au făcut nimic pentru protejarea ambasadei, ceea ce reprezintă o gravă încălcare a angajamentelor internaţionale ale Ucrainei”.

“Petro Poroşenko ar trebui să îşi schimbe ministrul de Externe. Nu ştie să se controleze”, a reacţionat Aleksei Pucikov, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Duma de Stat.

Franţa condamnă violenţele de la ambasada Rusiei din Kiev şi cere un armistiţiu în estul Ucrainei

Franţa condamnă protestele violente desfăşurate la ambasada Rusiei din Kiev şi consideră că este “esenţial” să fie create condiţiile pentru un armistiţiu în Ucraina, afirmă ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, după o conversaţie pe care a avut-o cu omologul său rus, Serghei Lavrov.

“Am subliniat că este esenţial să fie create condiţiile pentru o încetare a focului, în contextul în care situaţia din estul Ucrainei rămâne foarte instabilă. Prezenţa pe teren a armamentului greu constituie o sursă de preocupare”, a declarat Fabius.

“Franţa regretă şi condamnă protestele violente de la ambasada Rusiei la Kiev. Este important să fie asigurată protecţia şi integritatea misiunilor diplomatice”, subliniază Fabius.

Cei doi miniştri au convenit să menţină contactele “pentru a obţine o încetare a focului şi reală detensionare a crizei”.

Sute de persoane au atacat, sâmbătă seara, ambasada Rusiei din Kiev, după ce insurgenţi proruşi au doborât un avion militar ucrainean, provocând moartea a 49 de persoane.

• Adevarul: Analiză Foreign Policy: Punctele nevralgice în care Rusia poate lovi România

Profesorul universitar Radu Dudău şi avocatul Laurenţiu Pachiu, membri ai Energy Policy Group, fac o amplă analiză tehnică în revista „Foreign Policy“ (FP) a unui subiect care nu a irumpt încă: cum ar putea anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă să pericliteze atât de aşteptata exploatare a perimetrelor energetice româneşti din Marea Neagră, obţinute în urma procesului internaţional dintre România şi Ucraina? Cei doi specialişti au identificat puncte de posibil atac rusesc şi, în acelaşi timp, au schiţat şi elementele de apărare.

După anexarea Crimeei, România s-a văzut pusă în situaţia de facto de a avea frontieră comună în Marea Neagră cu Federaţia Rusă. Raportat la această realitate, problema centrală este de a cunoaşte dacă exploatarea de către România a resurselor subsolului din bazinul Mării Negre este cumva pusă în pericol de jure sau de facto.

În derularea jocului geopolitic din Marea Neagră, Rusia ar putea susţine că actele internaţionale încheiate de autorităţile ucrainene în trecut, şi mai ales cele care ţineau şi de apartenenţa Crimeei la Ucraina (cum ar fi cele privind delimitări de frontieră sau de mare teritorială), nu îi sunt opozabile, forţând o rediscutare a acestora, nu neapărat din dorinţa de a obţine o soluţie favorabilă, cât mai ales de a induce o stare de incertitudine geopolitică în zonă.

Rusia ar putea susţine, de pildă, că nu mai recunoaşte şi nu se consideră ca succesor al Tratatului bilateral de prietenie, respectiv al Tratatului de delimitare a frontierei dintre România şi Ucraina sau că nu apreciază ca opozabilă decizia Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) în speţa România-Ucraina, cu privire la elementele de teritoriu care sunt legate de Crimeea. Specialiştii susţin însă că această eventualitate este, totuşi, improbabilă văzută în lumina practicii consacrate a Rusiei în relaţiile sale internaţionale de a se prevala de tratate, nu de a le denunţa. Într-adevăr, după cum este menţionat în tratatul de încorporare a Peninsulei Crimeea în Federaţia Rusă, din 18 martie 2014, Moscova se obligă să aplice dreptul internaţional în ceea ce priveşte graniţele maritime în Mările Neagră şi de Azov (Art. 4, par. 3).

Obligaţiile Tratatului bilateral România-Rusia

În scenariul unei relaţii ruso-române divergente în problema delimitării teritoriale în Marea Neagră intervin şi obligaţiile din tratatul bilateral încheiat între România şi Federaţia Rusă în 2003 şi intrat în vigoare în august 2004. Făcând trimitere la Carta ONU, Actul Final de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o nouă Europă şi celelalte documente ale OSCE, se reafirmă inadmisibilitatea folosirii forţei sau a ameninţării cu forţa împotriva integrităţii teritoriale. Şi totuşi, susţin specialiştii FP, atât Tratatul bilateral de bază, care, din cauza conjuncturii istorice de la data încheierii sale, nu conţine prevederi care să se refere aprofundat la aspectele de integritate şi delimitare teritorială , întrucât la acea dată România nu avea graniţă comună cu Federaţia Rusă, cât şi mecanismul exclusiv de asigurare a respectării acestuia, prin intermediul Consiliului de Securitate al ONU (în care Rusia deţine drept de veto), îi determină să estimeze că respectivul tratat nu va conta într-o eventuală dispută româno-rusă.

Decizia Curţii de la Haga

Un alt punct de atac al ruşilor ar putea avea drept ţintă decizia Curţii Internaţionale  de la Haga din februarie 2009, prin care a fost delimitat platoul continental şi al zonei economice exclusive din Marea Neagră între România şi Ucraina. Federaţia Rusă ar putea susţine că hotărârea nu îi este opozabilă. Într-adevăr, susţin specialiştii, deciziile instanţei internaţionale nu sunt opozabile decât părţilor care au agreat să supună disputa sub jurisdicţia Curţii. Iar discuţia poate fi extrem de complexă în această privinţă, dreptul internaţional nebeneficiind de o codificare clară. Mai mult, problematic este şi faptul că aceste aspecte încă fac obiectul dezbaterilor doctrinare. În situaţia în care interpretarea conform căreia decizia CIJ poate fi considerată ca făcând parte din setul de tratate româno-ucrainiene privind regimul frontierelor nu poate fi susţinută, atunci Rusia ar putea avea în vedere o revizuire a deciziei Curţii (deciziile nu pot fi atacate). Profesorul Dudău şi avocatul Pachiu consideră însă că secesiunea şi alipirea Crimeei la Federaţia Rusă nu ar putea, într-o interpretare rezonabilă, să reprezinte o „descoperire a unor fapte”.

Prin urmare, dacă Rusia va alege să nu respecte decizia Curţii din speţa Ucraina-Rusia, se va pune problema asigurării respectării/executării deciziei, fapt care, şi în această situaţie, presupune forţa executorie a Consiliului de Securitate al ONU, unde Rusia are drept de veto.

Pretenţii economice

Un alt plan al unor posibile provocări ruseşti la adresa exercitării suveranităţii şi a oricăror activităţi economice de către România în platoul său continental şi zona economică exclusivă poate avea în vedere promovarea unor pretenţii de natură economică şi de mediu legate de eventuale activităţi de producţie de gaze naturale şi ţiţei în perimetrele româneşti.

„Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă stabileşte la articolul 8 că părţile vor colabora în domeniul protecţiei naturii în zona Mării Negre, precum şi în scopul utilizării raţionale a resurselor economice ale Mării Negre. În virtutea unei asemenea prevederi şi într-un cadru de discuţii cu conţinut potenţial litigios, Rusia ar putea susţine că activităţile petroliere româneşti aduc atingere mediului marin“, mai susţin cei doi specialişti, subliniind că în măsura în care o asemenea temă se acutizează, prin prezenţa militară în bazinul Mării Negre, Rusia ar putea „impune” de facto chiar o suspendare a activităţilor petroliere, ceea ce ar afecta serios planurile de securitate energetică a României.

Acorduri de exploatare în comun

Un alt element de natură a permite o „intervenţie” a Federaţiei Ruse în activităţile petroliere ale României în propria zonă economică exclusivă este absenţa oricăror acorduri interguvernamentale între România şi Ucraina, plecând de la premisa ipotetică că acestea ar trebui să fie preluate de Rusia în virtutea principiilor de drept privind succesiunea statelor. Practic, în situaţia în care companiile titulare de concesiuni offshore acordate de statul român ar face descoperiri şi ar demara exploatarea unor rezervoare de petrol care se extind peste limitele platoului continental şi zonei economice exclusive în zona maritimă a Rusiei, este de aşteptat ca ruşii să înceapă negocieri privind acorduri de exploatare în comun.

Negocierile pot avea un impact direct asupra aspiraţiilor româneşti de securitate energetică, sunt de părere specialiştii FP. Rusia ar avea la dispoziţie două abordări: una geopolitică, angrenând România în situaţii complexe, şi cealaltă juridică şi judiciară. „Desigur, cea mai probabilă  este combinarea acestor două opţiuni.  (…) În încercarea de a se distanţa de Ucraina, Rusia va pune accent pe orice alternative, cum ar fi, de pildă, South Stream şi consolidarea unor relaţii bilaterale cu state europene, profund implicate în spaţiul energetic din Marea Neagră.  Principalul factor „perturbant” în acest proces ar putea fi doar SUA. România, ca stat periferic, dar totuşi membru al UE şi NATO, va putea beneficia de garanţii de securitate politică şi teritorială, însă în materie energetică, atâta timp cât la nivel comunitar nu se va fi conturat o serioasă politică comună, va fi nevoită să se bazeze, în primul rând, pe capacităţile proprii de cunoaştere, analiză şi alianţe strategice“, au mai spus specialiştii.

Giganţii energetici, în expectativă

Până la secesiunea Crimeei, Ucraina delimitase perimetre petroliere offshore în largul coastelor peninsulei Crimeea, dintre care cele mai importante sunt Skifska, Forosa, Prikerchinskaya şi Tavriya. Cu puţin timp înainte de căderea regimului Ianukovici, guvernul ucrainean s-a aflat foarte aproape de a semna un acord de împărţire a producţiei pentru perimetrul Skifska cu Exxon Mobil şi Royal Dutch Shell, având ca parteneri companiile OMV Petrom (la care statul român încă mai deţine o cotă minoritară) şi compania de stat ucraineană Nadra Ukrainy. Avocatul Laurenţiu Pachiu susţine că tensiunile ce macină astăzi regiunea au determinat Exxon Mobil să declare în martie 2014 că va suspenda orice activitate în perimetrul Skifska până la soluţionarea situaţiei din Ucraina. Iar Shell a anunţat încetarea oricăror discuţii pe acest proiect.

Din punct de vedere juridic, aceste companii de energie se află în situaţia unor acorduri petroliere încheiate cu un partener (guvernul ucrainean) care, prin pierderea jurisdicţiei asupra zonei economice exclusive din Marea Neagră în favoarea Federaţiei Ruse, nu mai deţine controlul de facto asupra drepturilor acordate companiilor, drepturile sale suverane rămânând fără obiect.

• Mediafax: Avertisment: Fotografii şocante – Grupul terorist SIIL a prezentat imagini cu execuţiile a zeci de militari irakieni

Gruparea Stat Islamic în Irak şi Levant (SIIL), afiliată reţelei teroriste Al-Qaida, a difuzat o serie de imagini în care sunt prezentate execuţiile a zeci de militari irakieni capturaţi în confruntările din nordul Irakului.

Imaginile au fost difuzate pe Twitter de filiala din provincia irakiană Salahedin a grupării teroriste Stat Islamic în Irak şi Levant (tradusă alternativ şi Stat Islamic în Irak şi Siria – SIIL/SIIS), relatează Los Angeles Times.

Execuţiile au avut loc la periferia oraşului Tikrit, după ce insurgenţii sunniţi au ocupat provincia irakiană Salahedin.

În imagini sunt prezentate şi zeci de vehicule de teren de tip Humvee, Ford şi Chevy care aparţineau militarilor capturaţi şi care sunt abandonate în unităţi militare şi pe câmpuri.

Aviaţia militară irakiană a atacat poziţii militare kurde, la nord de Bagdad. Cel puţin 6 oameni au murit

Aviaţia militară irakiană a atacat un convoi al trupelor kurde, la nord de Bagdad, bombardamentul soldându-se cu moartea a cel puţin şase persoane.

Raidurile aeriene au avut loc în zona localităţii Hanaqin, la 150 de kilometri nord-est de Bagdad.

Nu se ştie dacă raidurile aeriene vizau trupe kurde sau dacă este vorba de o eroare.

Activităţile insurgente s-au intensificat în nordul Irakului în ultima săptămână, rebelii sunniţi ocupând numeroase provincii şi avansând spre Bagdad.

Serviciile de securitate irakiene au eliminat 279 de insurgenţi în ultimele 24 de ore

Serviciile de securitate irakiene au omorât 279 de “terorişti” în ultimele 24 de ore, în cadrul operaţiunilor pentru a opri avansarea spre Bagdad a insurgenţilor sunniţi, anunţă surse oficiale.

“Cel puţin 279 de terorişti au fost omorâţi în ultimele 24 de ore”, afirmă Qassem Atta, un purtător de cuvânt al premierului Nuri al-Maliki.

Serviciile de securitate irakiene au lansat o contraofensivă împotriva miliţiilor sunnite, la nord de Bagdad, în contextul în care Guvernul Nuri al-Maliki a decretat starea de urgenţă şi are prerogative nelimitate.

Efective suplimentare au fost mobilizate vineri la Samarra, oraş situat la 110 kilometri nord de Bagdad. Armata irakiană speră să recucerească Tikrit, principalul oraş al provinciei Salaheddin, precum şi localităţile Dour şi Baiji, ocupate de insurgenţi sunniţi.

ACUZAŢIILE fostului militar american Chelsea (Bradley) Manning: SUA şi presa americană au minţit despre situaţia din Irak şi Afganistan

Militarul american Chelsea (Bradley) Manning, condamnat pentru oferirea a sute de mii de documente secrete site-ului WikiLeaks, acuză Admistraţia de la Washington şi presa americană că au manipulat opinia publică în legătură cu intervenţiile militare în Irak şi Afganistan.

Chelsea Manning a fost condamnată la 35 de ani de închisoare, în 2013, pentru oferirea a 750.000 de pagini de documente site-ului WikiLeaks. Manning avea iniţial prenumele Bradley, dar ulterior a exprimat dorinţa de a avea o identitate feminină, optând pentru prenumele Chelsea.

Într-un editorial intitulat “Ceaţă asupra aparatului de război”, publicat în ziarul The New York Times, Chelsea (Bradley) Manning acuză Statele Unite că evită să abordeze subiecte despre anarhia şi corupţia rămase în Irak şi Afganistan după intervenţiile militare americane.

“În contextul în care Irakul a ajuns la război civil şi America se gândeşte la o nouă intervenţie, această treabă neterminată ar trebui să evidenţieze urgent modul în care Statele Unite au exercitat control asupra presei în timpul intervenţiilor în Irak şi Afganistan“, afirmă Manning.

“Cred că actualele limite ale libertăţii presei şi atitudinea excesiv de secretoasă a Administraţiei SUA fac imposibil pentru americani să înţeleagă deplin ce se întâmplă în războaiele pe care le finanţează”, adaugă Manning, argumentând că, în alegerile desfăşurate în Irak în 2010, presa a minţit opinia publică, prezentând o situaţie stabilă.

“Poate că vă amintiţi că presa americană era plină de articole despre succesul alegerilor din Irak (…). Mesajul subtextual era că operaţiunile militare americane au fost eficiente în crearea unui Irak stabil şi democratic. Însă noi, cei care am fost acolo, eram conştienţi de o realitate mult mai complicată”.

Grupul terorist sunnit Stat Islamic în Irak şi Levant (SIIL), afiliat reţelei Al-Qaida, a ocupat, în ultimele săptămâni, numeroase provincii din nordul Irakului, iar acum avansează spre Bagdad. Statele Unite au anunţat că analizează posibilitatea unor raiduri aeriene împotriva poziţiilor insurgente, excluzând însă o nouă intervenţie militară terestră.

• Hotnews: LIVETEXT Criza din Irak: Atac sinucigas cu bomba in centrul Bagdadului: Cel putin 9 politisti morti si 20 de persoane ranite/ SUA trimite preventiv un portavion in Golful Persic

Cel putin 6 combatanti au fost omorati si 20 raniti intr-un raid aerian al armatei irakiene asupra unui convoi al trupelor kurde din nordul Bagdadului, au declarat duminica pentru AFP un responsabil militar si un medic.

Nu se stie deocamdata daca atacul, care s-a produs in timpul noptii la Khanaqin, la 150 de km nord-est de Bagdad, a vizat trupele kurde sau acestea au fost lovite din greseala.

Sambata, sectorul de la nord de Bagdad era divizat intre zone aflate sub controlul insurgentilor si zone sub controlul kurd. Ofensiva juhadistilor Statului islamic din Irak si Levant (SIIL), care au ocupat zone importante din nordul si centrul Irakului, a permis totodata fortelor kurde sa isi afirme autoritatea asupra teritoriilor disputate de mai multa vreme cu puterea centrala de la Bagdad.

Insa in conditiile in care trupele federale au inceput sa raspunda avansului jihadist, pare putin probabil ca guvernul irakian sa vrea sa deschida un al doilea front impotriva kurzilor.

Principalele evenimente de duminica din Irak

——————–
Ora 14:24 Un atac sinucigas cu bomba produs duminica in centrul Bagdadului a provocat moartea a cel putin 9 politisti si a ranit 20 de persoane, au declrata surse medicale si din randul politiei pentru Reuters.

Explozia a avut loc in apropiere de Piata Tahrir, in centru capitalei irakiene, fiind provocata de un atacator imbracat intr-o vesta cu explozibili.

Incidentul are loc in contextual in care trupele guvernametale se bat la nord de Bagdada cu insurgentii sunniti, un conflict care ameninta sa rupa tara de-a lungul unor linii etnice.

Ora 12:34 Fortele kurde controleaza de mai multe zile unul sau doua puncte de trecere oficiale intre Irak si Siria, din care trupele irakiene s-au retras, a declarat duminica unr esponsabil kurd, citat de AFP.

Trupele kurde au preluat marti controlul asupra postului de frontiera, a declarat pentrua gentia de presa Jabbar Yawar, secretarul general al ministerului responsabil cu peshmergas, fortele armate kurde.

Ora 12:29 Statele Unite au anuntat sambata ca trimit portavionul USS George H.W. Bush in Golful Persic, pentru a dispune de “mai multa flexibilitate” daca va fi decisa o operatiune aeriana in Irak, informeaza Mediafax. Anuntul americanilor a fost primit negativ de Iran care a declarat ca se opune oricarei interventii militare straine in Irak, anunta Ministerul de Externe de la Teheran.

“Irakul are capacitatea si pregatirea necesare pentru combaterea terorismului si extremismului. Orice actiune care ar complica situatia in Irak nu este in interesul tarii si al regiunii”, a subliniat Ministerul de Externe de la Teheran.

Statele Unite nu intentioneaza sa trimita efective terestre in Irak, dar au in vedere alte optiuni, a declarat presedintele Barack Obama. “Nu vom trimite efective militare combatante in Irak, dar am cerut echipei de consilieri in materie de securitate nationala sa pregateasca un evantai de optiuni pentru sustinerea fortelor de securitate irakiene”, a declarat Obama de la Casa Alba, subliniind ca “fara un efort politic, orice actiune militara va fi sortita esecului”.

In paralel, Obama a indemnat liderii comunitatilor religioase din Irak sa puna capat disensiunilor. “Din nefericire, liderii irakieni sunt incapabili sa depaseasca ostilitatile si disensiunile, iar acest lucru a creat vulnerabilitati in cadrul Guvernului si in randul fortelor de securitate”, a subliniat Obama. “Daca grupul Stat Islamic in Irak si Levant va reusi sa obtina controlul asupra marilor rafinarii, aceasta situatie poate deveni o sursa de preocupare”, a atras atentia presedintele SUA.

• Gandul:

Lelia Munteanu: Şeicul Invizibil, moştenitorul cuplului Bush-Blair

Reflectând asupra evenimentelor sângeroase care se petrec zilele acestea în Irak, Tony Blair ar trebui să aibă mustrări de conştiinţă. Idolul lui Victor Ponta (plagiator şi el, dar de replici din filme) are, alături de prietenul său Bush Jr. o vină enormă. Bush-Blair au atacat Irakul minţind o lume întreagă şi, după ce că n-au reuşit să gestioneze războiul, n-au fost în stare să câştige pacea.

Bush şi Blair au lăsat în urmă o “democraţie” grotescă, înecată în sânge, într-un teritoriu scăpat de sub control.

Astăzi, Blair e trimisul special al Quartetului (ONU, UE, Rusia, SUA) în Orientul Mijlociu. În elegantul său birou din Ierusalim, prestează part-time, în restul timpului coordonându-şi putred de bănoasele afaceri personale. Bush Jr. s-a apucat de pictat.

Temuta ISIS, astăzi pe buzele tuturor, e în mare parte o creaţie Bush-Blair, imaginea neputinţei criminale a celor doi, o ironie amară a ceea ce numeau, când au invadat Irakul, “lupta pentru o lume mai sigură”.

Apariţia grupării jihadiste radicale ISIS (The Islamic State in Iraq and the Levant, traducerea pentru Ad-Dawlat al-Islāmiyya fī’l-‘Irāq wa’sh-Shām, Statul Islamic în Irak şi Levant) i se datorează şi cuplului Bush-Blair.

ISIS s-a născut din nemulţumirea sunniţilor (minoritari în Irak, dar la guvernare pe vremea sunnitului Saddam Hussein) faţă de politica dură a şiiţilor premierului în funcţie Nuri al-Maliki. Cu toate că şi-a anunţat oficial existenţa abia în aprilie 2013, ISIS activează de ani de zile ca ramură radicală a Al-Qaeda Irak. Prezenţa sa în războiul civil din Siria, de partea opozanţilor regimului allawit a lui Bashar Al-Assad, e notorie. Aici a câştigat o serie de teritorii în nord-vest (pe care le-a branduit ca emirate), luptându-se inclusiv cu alţii jihadişti care, teoretic, îi erau aliaţi – Jabhat an-Nusra li-Ahl ash-Shām (Frontul de Sprijin pentru Poporul din Levant), o aripă siriaco-libaneză a Al-Qaeda.

Cearta dintre ISIS şi an-Nusra, care au crescut fiecare din trunchiul Al-Qaeda, nu miră pe nimeni, de vreme ce însuşi şeful organizaţiei-mamă, dr. (în chirurgie) Ayman al-Zawahiri, oripilat de cruzimile ISIS, îi cerea dizolvarea. Fireşte că “oripilat” e cuvânt cu mare încărcătură retorică, împrăştiat pe reţelele de socializare ale luptătorilor împotriva regimului din Siria. Al-Zawahiri (63 de ani), considerat urmaşul lui Osama bin Laden, nu mai poate fi oripilat de nimic. Poate fi, cel mult, cum se şi arată, deranjat de ascensiunea fulminantă a lui Abu Bakr al-Baghdadi (43 de ani), pe numele său adevărat Ibrahim Awwad Ibrahim Ali al-Badri al-Samarrai, liderul ISIS.

Irakian de origine, porecla (al-Baghdadi, Bagdadianul) i se trage, probabil, de la doctoratul în Educaţie, obţinut la Universitatea Isalamică din Bagdad. E un personaj care nu-şi doreşte publicitate (există doar două imagini aproximative ale acestuia), se arată rar şi nu tuturor comandanţilor săi. De aici şi numele de război: Şeicul Invizibil. Comandă o armată de aproximativ 10.000 de oameni (nu doar musulmani sunniţi, ci şi occidentali convertiţi, dintre aventurierii care au luptat pe toate fronturile, din Somalia în Afganistan). E un strateg de excepţie, spun specialiştii, dacă a fost în stare, cu 800 de oameni, să învingă două batalioane ale guvernului irakian, la Mosul, în 10 iunie (după ce, la începutul anului, cucerise Falluja şi mare parte din Ramadi). Situat într-o zonă bogată în petrol, oraşul Mosul e mai aproape de graniţa cu Iran, decât de capitala Irakului, ceea ce explică îngrijorarea autorităţilor şiite de la Tehran.

După 10 iunie, a urmat cucerirea Tikritului (locul natal al lui Saddam Hussein). Cei aproximativ un milion de refugiaţi sunniţi din teritoriile irakiene ocupate de ISIS sunt înspăimântaţi nu atât de luptătorii sunniţi ai lui al-Baghdadi, cât de răzbunarea guvernului şiit de la Bagdad. Acum, ISIS ameninţă că se va îndrepta spre Capitală. E drept că armata irakiană (raportul dintre aceasta şi forţele ISIS e de 40 la 1), instruită şi echipată de americani, e una extrem de slabă profesional şi cvasinemotivată.

Nu e mai puţin important şi nu e deloc paradoxal faptul că aliatul SUA în zonă, Arabia Saudită, numără cei mai mulţi contributori, cu finanţe şi logistică, la succesul ISIS (aşa cum, financiar şi logistic, sprijină toate grupările rebelilor anti Bashar al-Assad).

Ce doreşte Abu Bakr al-Baghdadi? Să unească teritoriile cucerite în Siria şi Irak sub stindardul unui singur califat. În vederea acestui scop, emiratele lui au deja o organizare proto-statală, cu un sistem de asistenţă socială şi cu un set de reguli inspirate de Sharia.

Abu Bakr al-Baghdadi se consideră un protector al sunniţilor şi îşi justifică demersurile sângeroasese cu versetul 39 din Sura 22 (a Pelerinajului): “Puterea de a se apăra le este dată celor atacaţi, căci ei sunt nedreptăţiţi, iar Allah pe ei îi ajută, căci Allah este puternic“. Şi numeşte acţiunile sale (prin intermediul iscusitului purtător de cuvânt Abu Mohamed al-Adnani) un “jihad defensiv”.

Acesta este CEL MAI PERICULOS OM al momentului: există doar două fotografii neclare ale „şeicului invizibil”, liderul SIIL. Americanii pun o recompensă URIAŞĂ pe capul lui

Este liderul celei mai periculoase armate a momentului. Americanii, care l-au prins o dată, dar i-au dat drumul, au pus o recomensă de 10 milioane de dolari pe capul lui. Luptătorii săi îl consideră al doilea Osama, moştenitorul de drept al „imperiului sângeros” condus odată de Bin Laden. Spre deosebire de Osama, nu îşi arată chipul în public, acoperindu-şi faţa chiar şi înaintea oamenilor lui. Din acest motiv şi pentru că există doar două fotografii cu el, i se spune „şeicul invizibil”. Acesta este, pe scurt, Abu Bakr al-Baghdadi sau Abu Du’a, un doctor în Educaţie ajuns, după unii, cel mai temut terorist din lume. Săptămâna aceasta, când a cucerit al doilea cel mai mare oraş din Irak, a demonstrat că nimic nu îi stă în cale când vine vorba despre planul lui de a crea un califat care să înceapă din Siria şi să se oprească în inima Irakului. După ce v-a prezentat cum arată ofensiva SIIL (Statul Islamic din Irak şi Levant) prin ochii ambasadorului român la Bagdad, Gândul vă descrie „fotografia” liderului acestei grupări.

Povestea lui Abu Bakr al-Baghdadi sau Abu Du’a, liderul grupării sunnite SIIL (Statul Islamic din Irak şi Levant – în funcţie de limbă, abrevierea poate fi ISIS sau ISIL) este greu de spus. Mai toate informaţiile despre acest doctor în Educaţie devenit „teroristul numărul unu în lume” provin din surse jihadiste. Imagini cu el există doar două. Nu se ştie în ce ţară se află, a fost dat mort sau arestat de mai multe ori. Este un personaj plin de mister, o aură cu care el însuşi s-a înconjurat, pentru a rămâne cât mai mult în viaţă. A fost subestimat mult timp şi a avut răgazul de a deveni unul dintre cei mai influenţi jihadişti din lume. A reuşit, cu câteva sute de oameni, să învingă soldaţi antrenaţi cu miliarde de dolari de Statele Unite. Nu doar că i-a învins, dar a trecut de armata şi poliţia irakiană din oraşele cucerite recent fără a întâmpina prea multă ripostă. Soldaţii au fugit, pur şi simplu, de la post. Dat fiind rolul acestui personaj în actuala situaţie din Orientul Mijlociu, gândul vă spune, în continuare, povestea lui Abu Du’a, scrisă cu singurele informaţii la care lumea întreagă a avut acces:

Naşterea şeicului

Se crede că are 43 de ani şi că numele lui adevărat este Ibrahim Awwad Ibrahim Ali al-Badri al-Samarrai. S-a născut în Samara, în nordul Irakului. Are un doctorat în Educaţie, obţinut la Universitatea Islamică din Bagdad, la sfârşitul anilor ’90. Se crede că, în 2003, la momentul invaziei americane în Afganistan, era cleric într-o moschee din Bagdad. În prima fază a invaziei, a început să conducă diverse grupări rebele.

A fost capturat în 2005 şi ţinut în Camp Bucca, închisoare americană. Pentru că nu se ştia mare lucru despre el, a fost considerat un prizonier minor, aşa că, în 2009, a fost eliberat. Se crede că această perioadă în detenţie ar fi fost sursa radicalizării lui. Cert este că, în anul de după eliberarea lui, a devenit liderul a ceea ce acum numim SIIL (pe atunci, era ramura al-Qaida din Irak, iar liderul grupării a fost ucis). La scurt timp după, deşi informaţiile sunt neclare, a mers în Siria, unde a dezvoltat gruparea, mai ales de la începutul războiului civil de aici. A cucerit teritorii, a strâns sume uriaşe de bani, mai ales din răpiri, după care s-a întors sau şi-a trimis luptătorii în Irak.

SIIL există cu numele doar de anul trecut. Anterior, era o ramură al-Qaida, dar, cu timpul, gruparea a devenit prea radicală şi au apărut divergenţe cu liderii al-Qaida, în special cu Ayman al-Zawahiri. Aşa se face că, în prezent, SIIL poate fi considerat o grupare pe cont propriu, mult mai periculoasă şi sângeroasă decât ramura „convenţională” a al-Qaida.

Există doar două poze cu „şeicul invizibil”. Strategia lui este să nu fie cunoscut după chip, ci după nume şi fapte. Cum faptele lui sunt de o cruzime pe care puţini jihadişti o egalează, în jurul numelui lui s-a născut o sonoritate aparte, una care dă fiori. Îşi transmite mesajele audio, nu video, precum alţi lideri al-Qaida. Îşi ţine faţa acoperită şi nu li se arată cu chipul descoperit nici comandanţilor lui, de regulă.

10 milioane de dolari, preţul capului lui

În ultimii ani, de gruparea SIIL au fost legate sute de atentate. Acum, Abu Du’a este liderul unei armate de 7.000 de oameni care luptă sub steagul lui negru. Misiunea lor este de a crea un califat care să unească teritoriile cucerite în Siria şi în Irak. Filosofia lui Al-Baghdadi, care se consideră protectorul sunniţilor, este că trebuie să existe un stat islamic, care fie guvernat de Sharia. La nivel micro, a reuşit deja acest lucru. Emiratele lui au deja o organizare proto-statală, cu un sistem de asistenţă socială şi cu un set de reguli inspirate de Sharia, explică Lelia Munteanu, senior editor gândul.

Şi-a făcut un obicei din a publica pe Internet înregistrări cu hoţi cărora li se taie mâinile, fumători biciuţi în public etc. La fel cum, când cucereşte noi oraşe, filmează execuţii (fie ele prin decapitare sau împuşcare). „Puterea de a se apăra le este dată celor atacaţi, căci ei sunt nedreptăţiţi, iar Allah pe ei îi ajută, căci Allah este puternic” – cu acest verset, numărul 39, din Sura 22 îşi justifică toate crimele Abu Du’a. Numai vineri, oamenii săi au anunţat că au executat 1.700 de soldaţi irakieni.

Deşi l-au lăsat o dată liber, americanii au realizat ulterior cât de periculos este acest doctor şi l-au plasat, anul trecut, pe poziţia a doua (după Ayaman al-Zawahiri, succesorul lui Osama Bin Laden) într-un top al celor mai căutaţi terorişti. El nu este identificat drept lider SIIL, ci membru al-Qaida.

Pe capul lui Abu Du’a este pusă o recompensă de 10 milioane de dolari.

„Moştenitorul de drept al tronului al-Qaida”

De la Osama bin Laden încoace, comentează Al Jazeera, niciun alt lider terorist nu a avut un asemenea statut în rândul luptătorilor sunniţi, nici atâtea victorii uriaşe şi şocante şi nu a reprezentat o ameninţare mai mare la adresa status-quo-ului decât Al-Baghdadi.

Un luptător SIIL le-a spus jurnaliştilor de la Reuters: „Şeicul Baghdadi şi şeicul Osama sunt asemănători. Privesc cu ochii înainte, spre un viitor stat islamic”. De altfel, a adăugat luptătorul, Al-Baghdadi este „moştenitorul de drept al tronului al-Qaida”, nu Al-Zawahiri.

Un alt membru al armatei SIIL a spus, citat de Express: „Când ai armata lui, determinarea şi credinţa lui, lumea ar trebui să se teamă de tine. Dacă nu se tem de Al-Baghdadi, sunt proşti. În viitor, nu vor şti ce i-a lovit”.

Filmul cuceririi oraşului Mosul

În noaptea de luni spre marţi, aproximativ 1.500 de jihadişti membri ai grupării Statul Islamic din Irak şi Levant (SIIL) au intrat în Mosul, al doilea cel mai mare oraş al Irakului, anunţând în difuzoare că eliberează localitatea. De eliberat, au eliberat şi circa 1.000 de deţinuţi din închisori. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie estimează că 500.000 de oameni au fugit de aici, de frica violenţelor.

Ceea ce a şocat mai mult decât orice a fost că armata şi poliţia, ale căror efective erau de 15 ori mai numeroase decât ale jihadiştilor, conform presei internaţionale, nici măcar nu au opus rezistenţă. Au fugit de la posturi, dezbrăcându-se de uniforme. Cei care au fost prinşi de SIIL au fost măcelăriţi. Într-o declaraţie făcută vineri, Barack Obama s-a arătat deranjat de refuzul trupelor irakiene de a se lupta cu insurgenţii. „Am cheltuit mulţi bani pentru a-i antrena. Faptul că nu vor să lupte arată o problemă de moral”, a comentat Obama.

Mai mult, luptătorii ar fi furat 425 de milioane de dolari din principala bancă a oraşului, conform Washington Post. Guvernatorul provinciei Ninive, Atheel al-Nujaifi, a mai declarat că islamiştii ar fi furat alte câteva milioane din mai multe bănci din Mosul, dar şi o “cantitate semnificativă de lingouri de aur”.

După Mosul, SIIL a cucerit Tikrit, oraşul lui Saddam Hussein. Personalul american al unei baze aeriene din Irak a fost evacuat de urgenţă din motive de securitate. Autorităţile locale spun că insurgenţii au ocupat două districte la nord-est de Bagdad, unde, la fel ca în Mosul, forţele de securitate şi-au părăsit posturile. Noul val de violenţe a aruncat Irakul la un nivel al morţilor apropiat de cel al anului 2008. Potrivit Naţiunilor Unite, 2013 a fost cel mai sângeros an de la retragerea americanilor, cu 8.800 de morţi, majoritatea fiind civili.

Miza noului val de violenţe din Irak

Cu toate că atentatele teroriste nu au dispărut niciodată din Irak în ultimii 11 ani, cuceririle SIIL, mai ales a oraşului Mosul, are implicaţii mult mai grave. Ele arată în primul rând că ţara a scăpat de sub controlul guvernului lui Nuri al-Maliki.

Instabilitatea din Irak afectează serios o regiune deja foarte volatilă şi ar putea duce pe un drum fără întoarcere pentru ţări precum Siria şi Irak. De asemenea, nu e de neglijat nici anul în care are loc această escaladare a tensiunilor, respectiv cel al retragerii din Afganistan, unde există riscul repetării scenariului irakian. În fine, un alt risc imposibil de neglijat pentru comunitatea internaţională este că luptătorii europeni şi americani despre care se crede că ar face parte din SIIL ar putea veni în Europa sau în SUA, pentru atacuri teroriste.