FACEBOOK vrea sa suprime CONVERSATIA SOCIO-POLITICA in retea in favoarea impartasirii de DATE PERSONALE/ Neiertator cu opiniile incorect politice din tarile democrate, FACEBOOK este arma de propaganda devastatoare in REGIMURI OPRESIVE ASIATICE

• DCNEWS: Facebook, cea mai mare modificare în news-feed. Schimbă aproape tot

Facebook este pe punctul de a face probabil cea mai mare schimbare realizată vreodată în feed-ul său de știri. Utilizatorii vor vedea mai puţine lucruri cu care nu pot interacţiona.

Compania declară că se va schimba ceea ce oamenii văd pentru a face pagina “mai semnificativă”. În practică, aceasta înseamnă că oamenii vor vedea mai multe posturi de la persoanele pe care le cunosc de fapt și mai puține știri despre celebrități pe care le urmăresc.

Modificările sunt menite să permită oamenilor să vadă postările care îi interesează pe utilizatori și cu care vor să interacționeze, a spus CEO-ul Mark Zuckerberg, preluat de The Independent. Dar este, de asemenea, de aşteptat să fie prevenit fenomenul “colapsului contextului”, în care oamenii au încetat să împărtășească cât mai multe informații despre ei înșiși.

Dacă utilizatorii nu comentează sau nu împărtășesc informații despre viața lor personală, atunci aceste date nu pot fi utilizate de agenții de publicitate. Facebook depinde de aceste anunțuri pentru a face bani, fenomen de care Facebook este îngrijorat de ani de zile.

Modificările au loc deoarece compania se confruntă cu critici că mass-media socială poate face pe oameni să se simtă deprimați și izolați. Într-adevăr, facbook a acceptat aceste critici, dar spune că noile schimbări vor face Facebook un spaţiu “mai pozitiv”.

Mai puţine vidoclipuri evidenţiate

Vor fi mai puține postări de la branduri, pagini și companii media și mai mult de la oameni. De asemenea, vor fi mai puține videoclipuri pe care Facebook le consideră “pasive”. Asta pentru că, chiar dacă oamenii citesc astfel de conținut pe Facebook, ei nu comentează și nu interacționează şi în alte moduri.

“Cercetările arată că atunci când folosim social media pentru a ne conecta cu oamenii care ne interesează, poate fi bine pentru bunăstarea noastră”, a declarat Mark Zuckerberg, CEO Facebook, într-o postare joi.

“Ne simțim mai conectați și mai puțin singuri, în corelație cu fericirea și sănătatea pe termen lung. Pe de altă parte, citirea pasivă a articolelor sau vizionarea videoclipurilor – chiar dacă acestea sunt distractive sau informative – nu poate fi la fel de bună”.

Mutarea pentru a evidenția postările pe care Facebook le consideră “semnificative” și reducerea focalizării asupra altora ar putea reduce rolul giganților media sociali ca o sursă importantă de știri pentru mulți oameni, punctează The Independent, în ediţia de vineri.

Schimbarea nu va afecta anunțurile – utilizatorii vor continua să vadă aceleași anunțuri pe care le au văzut şi în trecut, “semnificative” sau nu. Dar, în acelaşi timp, companiile care utilizează Facebook pentru a se conecta cu clienții lor fără să plătească pentru anunțuri vor simți un impact dureros.

Opinii mai divergente decât în alte părţi

Facebook a fost mult timp criticat pentru crearea “bulelor de filtrare”, a ecourilor grupurilor de prieteni și a oamenilor cu aceeaşi fel de a gândi, ale căror puncte de vedere sunt întărite de posturile prietenilor lor pe platformă. Compania spune că este similar cu modul în care oamenii îşi fac prieteni și interacționează în mediul offline. Facebook declară că cercetările sale demonstrează că utilizatorii sunt expuși unor opinii mai divergente pe platforma sa decât în alte zone.

Acest lucru este dificil de verificat în mod independent, deoarece compania este prudentă în ceea ce privește furnizarea datelor către exterior.

Modificările au loc după un an greu pentru Facebook, care a inclus audieri din Congres cu privire la modul în care Rusia a folosit-o pentru a influența alegerile din 2016 din SUA. Fost directori și investitori Facebook au vorbit despre modul în care acest site cât și alte platforme social media ar putea fi lovite, în loc să ajute societatea și psihicul utilizatorilor.

Săptămâna trecută, Zuckerberg a declarat că “provocarea personală” pentru 2018 (ceva ce a făcut în fiecare an începând cu 2009) va fi “repararea” Facebook.

• Gabriel Bintia: Facebook mă indeamnă să răspund la o întrebare pentru a-i ajuta pe ceilalţi să mă cunoască.

Recent, CEO-ul acestei companii a declarat ca mai intai vor fi vizibile postarile prietenilor in News si nu postarile paginilor de stiri.

De fapt, facebook s-a dorit a fi un fel de hi5 cu poze. Un loc unde nu vezi doar un nickname, ci si pozele aceluia din vacante, de la discoteca, de la meci, un loc unde poti sa-i vezi pisica si cafeaua de dimineata. De aceea l-a si numit facebook (cartea cu feţe) tanarul creator, Zuckenberg. Iar daca vezi si figurile si preocuparile, inseamna ca e o comunitate, a zis tanarul.

Numai ca Zuckenberg, in loc de o comunitate cu poze cu pisicute, s-a trezit cu o platforma pe care se discuta idei si politica la firul ierbii, altfel decat vezi si auzi la televizor ori citesti in presa marilor trusturi de media. Facebook a ajuns un loc in care poza cu baietelul Aylan mort pe plaja de pe prima pagina a ziarelor a fost intens criticata, iar politica de primire cu granitele deschise a refugiatilor a fost pusa sub semnul indoielii. Asa s-a trezit Zuckenberg cu un produs care a luat o alta destinatie decat intentia initiala, punandu-si-o pe Merkel in cap, ba chiar si pe Comisia Europeana. De atunci, a trebuit sa introduca filtre de control, sa angajeze oameni care sa verifice numele utilizatorilor, sa citeasca ceea ce se raporteaza, sa blocheze si sa desfiinteze conturi.

Astfel, facebook e unul dintre succesele de afaceri care a avut o alta intentie intiala. Istoria unor astfel de produse e lunga: Coca Cola a fost creata ca medicament impotriva dependentei de morfina, a durerilor de cap si pentru tratamentul impotentei, apa de gura Listerine a fost initial antiseptic chirurgical, Viagra a fost creata pentru scaderea tensiunii arteriale, post-it-urile au fost create ca adeziv super-puternic pentru industria aviatica, iar superglue a fost inventat pentru a “lipi” ranile soldatilor pe front.

Fiind un produs virtual, Zuckenberg se poate intoarce la utilizarea initiala, lasand doar utilizatorii care posteaza cafele, pisicute si articole din ziare aliniate la politica Partidului.

• Buturga Anghel: Facebook are mâinile pătate de sânge

Spune acest articol din The Conversation, referindu-se la genocidul din Myanmar asupra minorității rohingya.

Mai exact, este vorba despre faptul ca propaganda împotriva rohingya a fost puternic intensificata prin intermediul rețelei de socializare, normalizand ura si actele extreme comise împotriva lor.

In acest caz, Facebook a devenit ceea ce autorii numesc virtualitate coercitiva.

Eu găsesc semnificativ faptul ca, dacă in unele tari Facebook cenzurează si blochează la greu, in altele se lasă folosit in acte de genocid.

Facebook’s virtual coercive is one of division, competing realities and a lack of mutual acceptance. In Facebook’s virtual coercive, fiction is reality and lies can validate.

• NewMoney.ro: Facebook, ca armă de propagandă: peste 12 milioane de conturi deschise în Filipine sunt false

Acest articol apare în numărul 31 (8-21 ianuarie) al revistei NewMoney

Dacă la început, guvernele represive au manifestat suspiciune față de Facebook și alte rețele sociale, acum multe au îmbrățișat cu entuziasm aceste platforme și le-au transformat încet-încet în ade­vărate arme pe care le folosesc împotriva opoziției politice, presei, ONG-urilor sau minorităților. Este și cazul regimului de la Manila condus de Duterte.

Rodrigo Duterte pășește în aula Universității De La Salle plină ochi de studenți care îl salută și fac poze cu cel mai popular politician al momentului de la Ma­nila. La capătul culoarului uman format, Duterte este așteptat de Maria Ressa, cofondator al Rappler, cel mai mare site de știri din Filipine.

Ressa, o legendă a jurnalismului filipinez, i-a invitat pe cinci dintre candidații la alegerile prezidențiale din 2016 la un forum organizat de Rappler în ianuarie și intitulat #Liderulpecareîlvreau. Dintre toți, doar Duterte a participat. A răspuns timp de două ore întrebărilor venite via Facebook, platforma fiind de altfel și cosponsor al forumului. Evenimentul a fost un moment de apogeu pentru intervievator, dar și pentru protagonist. Dacă pentru Ressa și compania ei fondată acum patru ani a însemnat un plus mare de notorietate, pentru Duterte, fostul primar al Davao City și poreclit cel care pedepsește pentru mo­dul brutal în care a reprimat criminalitatea în oraș, a fost o ocazie excepțională să-și expună pă­re­rile. Și totul a fost transmis de 200 de canale de televiziuni și posturi de radio.

PREȘEDINTELE-FACEBOOK. Filipine este o țară prin­cipală pentru Facebook – numărul de telefoane inteligente îl depășește pe cel al locuitorilor, iar 97% din filipinezi care intră pe internet au cont de Face­book. Forumul amintit a însemnat pentru Du­terte poarta de intrare în lumea Millenials (cei care azi au între 18 și 34 de ani, n.r.), generația despre care se poate spune că trăiește practic pe platforma fon­dată de Mark Zuckerberg.

Și, deși are 71 de ani, Duterte a înțeles repede ce avantaje îi poate aduce platforma digitală. A angajat strategi care l-au ajutat să-și transforme întreaga prezență digitală până atunci extrem de modestă. A ajuns să-și creeze o adevărată armată pe Facebook formată din diverse personalități și bloggeri în toată lumea. Baza largă de adepți, unii extrem de agresivi încât au fost botezați „DDS“ – suporterii Duterte-greu-de-ucis (parafrazare a cunoscutei pelicule „Die Hard“, dar și trimitere la infamele escadrile ale morții Davao Death Squad, care au ucis mii de oameni în orașul unde Duterte a fost edil).

De la alegerea sa în mai 2016, Duterte a făcut din Facebook o adevărată armă. O parte dintre acele per­sonalități, care au jucat uneori murdar pentru a contribui la victoria lui electorală, au fost aduse la Pala­tul Malacañang pe diverse funcții. Rând pe rând, pe radarul lor au intrat toți cei care i s-au opus lui Duterte, printre ei și un cunoscut senator care a sfârșit prin a fi băgat în închisoare.

Leila de Lima a condus o anchetă privind crimele comise în Davao de escadrilele morții la ordinul lui Duterte, pe atunci primar. Pe Facebook a pornit o virulentă campanie împotriva sa – #ArrestLeilaDeLima. La indigo, atunci când Ressa a început să investigheze modul în care guvernul folosește rețelele sociale sau când a publicat articole critice la adresa noului președinte, a început să simtă pe pielea ei forța Facebook-ului, de data aceasta împotriva ei.

FORȚA ÎNTUNECATĂ. Pentru a ajunge la birourile Rappler, trebuie să străbați străzile abrupte ale Manilei printr-un păienjeniș de motociclete, mașini mici și decoratele jeepney, cel mai popular mijloc de transport din capitala filipineză. În interiorul clădirii, muncesc circa 100 de editori, reporteri și videoreporteri care generează zilnic conținut.

Timp de aproape 20 de ani, Ressa a lucrat pentru CNN, ulterior a condus departamentul de știri al celui mai mare canal de televiziune din Filipine, ABS-CBN. Născută la Manila, dar crescută la New Jersey, Ressa a dat câteva lovituri de presă cu mai multe articole în care făcea legătura între atentatele din 11 septembrie și celule teroriste din Filipine. A scris două cărți despre rețelele jihadiste din Sud-Estul Asiei, iar în 2008 a negociat personal eliberarea a trei colegi jurnaliști care fuseseră răpiți de gruparea Abu Sayyaf din sudul Statului Filipine, cunoscută pentru apro­pierea de rețeaua teroristă Al-Qaeda.

Cu acest istoric, este surprinzător că interviul vi­deo prin care anunța lansarea Rappler acum șase ani a fost acordat via Facebook și prin care s-a pozi­ționat de la bun început în afara modelului tradițio­nal al unui canal de știri.

Până acum, Rappler și-a demonstrat seriozitatea – în 2012 acoperea obiectiv procesul pentru suspen­darea șefului Curții Supreme, iar în 2013 organiza un forum de dezbatere pentru candidații la Senat care a fost transmisă în direct pe Facebook. A urmat un alt moment important – martie 2015, când Rappler a încheiat un parteneriat cu Internet.org, un serviciu gratis creat de Facebook cu scopul de a înlesni acce­sul la internet, implicit la Facebook, pentru 5 miliarde de oameni, la acel moment.

Facebook nu se mai poziționa drept o platformă de interconectare pentru prieteni, ci ca o necesitate de bază, un instrument puternic pentru oameni să­raci și izolați din Columbia, India, Kenya, Ghana, Zambia și Filipine.

Internet.org a fost doar o parte din expansiunea globală de un deceniu a Facebook. Inițial, în țări precum Filipine, guvernele represive au manifestat suspiciune față de Facebook și alte rețele sociale, mai ales după ce au văzut că aces­tea sunt locuri unde disi­denții se simt cel mai bine, așa cum a fost cazul Primă­verii Arabe în 2011. Doar că, de dată mai recentă, ace­leași regimuri au îmbrățișat cu entuziasm aceste platforme, pe care le-au transformat încet-încet în adevărate arme pe care le folosesc pentru combate­rea opozanților – partide, ONG-uri, minorități, jurnaliști.

Se ia o țintă, se recurge la propagandă și hărțuire personalizată pe rețele precum Twitter, Instagram, YouTube care ajung să se viralizeze și astfel se cre­ează impresia că există un sprijin organic pentru autorități. O mare parte dintre acțiuni sunt făcute de cei care chiar cred în regimul de la putere, dar de cele mai multe ori activiștii online sunt plătiți să atace cu țintă. În Filipine este o rețetă care funcțio­nează cel mai bine pe Facebook.

În septembrie 2016, la trei luni după alegeri, Ressa a aflat pe pielea ei cum funcționează această rețetă. Într-o vineri, a avut loc o explozie într-o piață din Da­vao, orașul natal al lui Duterte, soldată cu 14 morți și zeci de victime. În câteva ore, Duterte a ins­taurat stare de urgență la nivel național. Cea mai citită știre în acel weekend a fost una de arhivă des­pre ares­tarea unui individ prins că planta un dispo­zitiv exploziv improvizat tot în Davao. Știrea a ajuns să circule însă pe aceleași pagini de Facebook care îl promovau pe Duterte în timpul campa­niei electorale.

Acest articol și un alt incident anterior au fost premisele deteriorării relației lui Ressa cu guvernul. La câteva ore după ce a publicat articolul „Războiul propagandei: internetul ca armă“, Ressa și Rappler au fost atacați pe Facebook cu mesaje de ură, ame­nin­țări că va fi violată etc. Ajunsese să primească 90 de astfel de mesaje pe oră. Până în noiembrie, campania #UnfollowRappler a făcut ca Rappler să piardă 52.000 dintre simpatizanții pe care îi avea pe Facebook la acel moment.

INIȚIEREA. În timpul campaniei prezidențiale din 2016, Facebook a primit cereri de la candidați cum anume să folosească mai bine platforma.

În ianuarie, o echipă a Facebook zbura către Manila, unde avea să petreacă o săptămână de pregătire cu candidații. Echipa de campanie a lui Duterte pare să fi învățat cel mai repede și mai bine, dat fiind că în scurt timp a construit un aparat întreg de lucru pe rețeaua socială care s-a dovedit cel mai eficient comparativ cu cel al contracandidaților acestuia.

Nu după mult timp au apărut și primele raportări negative legate de armata de pe Facebook a lui Duterte care disemina mesaje agresive, insulte, amenințări etc. Pasul doi – au început să curgă știrile false. În martie, pe o pagină Facebook a unui acti­vist pro-Duterte apă­rea informația, falsă evident, că Papa Francisc îl susține pe Duterte în cursa pentru președinția Filipine. Cu o lună înainte de scrutin, Duterte a reușit practic să domine conversația politică pe parcursul întregii luni aprilie, potrivit unui raport al Facebook care l-a pro­cla­mat rege absolut al con­versațiilor de pe Facebook, fiind subiectul a 64% din toate discu­țiile cu subiect electoral de pe platformă.

După ce Duterte a câștigat scrutinul, Facebook a făcut ceea ce face cu toate guvernele lumii – a înce­put să adâncească parteneriatul cu noua adminis­trație de la Manila. Duterte a interzis participarea presei independente la ceremonia de inaugurare de la Rizal Ceremonial, în schimb a fost transmisă live pe Facebook, permițându-le filipinezilor din toată lumea să aibă acces la pregătirile din culise ale înves­tirii și la ceremonia în sine.

Născut într-una dintre cele mai sărace regiuni ale țării, Duterte s-a poziționat drept un evanghelist al celor săraci. Dând vina pe abuzul de droguri și crimi­nalitate, Duterte le-a promis filipinezilor că va face ordine și în capitală, așa cum a făcut în orașul său natal. În campania de combatere a traficului de dro­guri și crimelor dusă pe străzile Davao de esca­dri­lele morții, peste 7.000 de persoane au fost ucise, iar ima­ginile cu cadavre au devenit virale.

OSTRACIZAREA. Revenind la cazul Rappler, Ressa era tot mai alarmată dat fiind că unii bloggeri care s-au îndreptat împotriva Rappler au ajuns în adminis­trația lui Duterte. De exemplu, Mocha Uson, actriță și bloggeriță, cu peste cinci milioane de fani, a devenit consilier pe comunicare.

Ajutată de echipa ei, Ressa a început să ia urma conturilor de pe care veneau cele mai virulente atacuri. A descoperit 26 de conturi inițial care postau exact același conținut, distribuit apoi pe site-uri de știri false. Încet-încet, a adunat într-o bază de date toate conturile și site-urile cu știri false și l-au numit „Rezervorul cu rechini“. Azi, rezervorul are peste 12 milioane de conturi care au creat sau diseminat mesaje pro-Duterte sau știri false. Ressa nu știe exact câte dintre aceste conturi sunt false. […]