“IMPORTANTA POSTULUI SI A RESPECTARII ACESTUIA ASTAZI” – proiectul documentului pentru SINODUL PANORTODOX

2-02-2016 5 minute Sublinieri

icoana-lumanari

Proiect de document pentru Sinodul Pan-ortodox, adoptat în Conferința a V-a presinodala panortodoxa de la Chambésy, 10-17 octombrie 2015. Publicat în conformitate cu rezoluția Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe Locale, de la Chambésy, 21-28 ianuarie 2016

1. Postul este o poruncă divină (Fac 2: 16-17). Potrivit Sf. Vasile, postul este la fel de vechi ca și omenirea; deoarece a fost instaurat în Rai (De jejunio, 1, 3 PG 31, 168 A). El constituie o mare luptă spirituală și cea mai bună expresie a idealului de nevoință al Ortodoxiei.Biserica Ortodoxă, conformându-se cu credincioșie hotărârilor apostolice, canoanelor sinodale și întregii Tradiții patristice întotdeauna a proclamat marea însemnătate a postului pentru viața duhovnicească a omului și mântuirea lui. Pe tot parcursul anului liturgic, Biserica propovăduiește tradiția și învățătura patristică cu privire la post, necesare pentru ca omul să vegheze, în mod constant și fără a da greș, și pentru a trezi în el râvna în lupta spirituală. Postul este propovăduit în Triod ca dar divin, slavă plină de lumină, armă nebiruită, temelia luptei duhovnicești, cea mai bună cale către bine, hrană pentru suflet, ajutor dat de Dumnezeu, izvorul a toată cugetarea, imitarea unui vieți nestricăcioase și asemănătoare cu cea a îngerilor, “mama” tuturor bunătăților și a tuturor virtuților, imaginea vieții care va veni.

2. Postul, ca instituție foarte veche, este deja în Vechiul Testament (Deuteronom 9, 18; Isaia 58: 4-10; Ioil 2, 15; Iona 3: 5-7), și se afirmă în Noul Testament. Înainte de a începe propovăduirea Sa în lume, Domnul însuși a postit patruzeci de zile (Luca 4: 1-2) și a adus învățături cu privire la practica postului (Matei 6: 16-18). În Noul Testament, într-un mod mai general, postul este descris ca un mijloc de abstinență, de pocăință și de creștere duhovnicească (Marcu 1: 6; Fapte 13, 2; Fapte 14, 23; Rom 14: 21). Deja din timpul Apostolilor, Biserica a proclamat importanța postului și a stabilit miercurea și vinerea ca zile de post (Did. 8, 1) precum și postul de dinaintea Paștelui (Sf. Irineu, în Eusebius Historia Ecclesiastica 5, 24. PG 20, 497 B 508 AB). Desigur, în practica bisericească, adoptată de-a lungul secolelor, a existat o diversitate, nu numai în ceea ce privește durata postului Paștelui (Dionisie al Alexandriei, Epist. Ad. Episc. Basilidem, PG 10, 1277), dar, de asemenea, în ceea ce privește numărul și conținutul altor perioade de post, adoptate sub influența diferiților factori, în special liturgici și monastici, pentru a pregăti credincioșii pentru marile sărbători. Astfel, legătura indisolubilă dintre post și cult demonstrează caracterul și scopul postului, și subliniază dimensiunea sa spirituală, motiv pentru care toți credincioșii sunt chemați să se conformeze, fiecare după forțele și posibilitățile sale, fără însă a neglija această instituție sfântă: “Băgați de seamă ca nimeni să nu vă întoarcă de la această cale de învățătură (…) Dacă poți purta întreg jugul Domnului, vei fi desăvârșit; dacă nu poți, fă ceea ce ești capabil. În ceea ce privește postul, ține-l în funcție de puterea ta” (Didahii 6, 1-3).

3. Ca luptă duhovnicească, adevăratul post este asociat cu rugăciunea neîncetată și pocăința sinceră. Pocăința fără post este fără valoare (Vasile cel Mare, De jejunio, 1, 3, PG 31, 168 A), precum și postul fără milostenie este nul; mai ales astăzi, când distribuția inegală și injustă a bunurilor lipsește, chiar popoare întregi, de pâinea lor de zi cu zi.Fraților, postind trupește, noi postim, de asemenea, duhovnicește, rupem lanțurile nedreptății, rupem legăturile patimilor noastre care ne stăpânesc, rupem zapisul cel vechi, împărțim pâinea noastră cu cel înfometat și primim pe cel sărman (Stihar din miercurea primei săptămâni a Postului Mare, Cf. Isaia 58, 6-7). A posti nu înseamnă pur și simplu a te abține de la anumite alimente. Abstinența de la anumite alimente nu este suficientă în sine pentru a face un post lăudabil; să practicăm un post care este primit de Dumnezeu și este bineplăcut Lui. Adevăratul post constă în a se desface de legătura răului, a-și înfrâna limba, a se abținere de la mânie, a îndepărta poftele, defăimările, minciuna și mărturia mincinoasă. Abținerea de la toate acestea este adevăratul post. Datorată acestora toate, postul este un lucru bun. (Vasile cel Mare, De jejunio, 2, 7. PG 31, 196 D).

Abstinența de la anumite alimente și sobrietatea – legata de felul alimentelor și cantitatea lor – sunt elementele vizibile ale luptei spirituale, care este postul. Postul – așa cum sugerează termenul – înseamnă abstinența de la mâncare; dar mâncarea nu ne-a făcut niciodată nici mai drepți, nici mai puțini drepți. Postul are o semnificație profundă: precum mâncarea este simbolul vieții și abstinența de la mâncare a morții, asemenea, noi, oamenii, avem nevoie să postim, pentru a muri lumii și, mai apoi, primind hrana cerească, să viețuim în Dumnezeu, (Clement al Alexandriei, Eclogae, PG 9, 704D-705A). Astfel, adevăratul post se referă la întreaga viață a credincioșilor în Hristos și își găsește apogeul în participarea lor la viața liturgică, și în special în Taina Sfintei Împărtășanii.

4. Postul de patruzeci de zile al Domnului a devenit exemplul celui pe care trebuie să-l exerseze credincioșii. El face activ participarea lor la ascultarea  Domnului, pentru ca prin post să putem beneficia, prin ascultare, de ceea ce am pierdut prin neascultare (Sf. Grigorie de Nazianz, Or. 45, In sanctum Pascha 28, PG 36, 661 A). Sfântul Grigorie Palama a rezumat într-un mod semnificativ toată tradiția patristică, acordând dimensiunii spirituale a postului – mai ales cea a Postului Mare – un sens hristocentric: Deci, dacă tu postești, nu numai că vei suferi patima și vei muri împreună cu Hristos, dar vei învia și  vei stăpâni împreună cu El pentru veșnicie; căci devenind una cu El, în participarea la asemănarea morții Sale, vei participa și la Înviere, și vei fi moștenitorul vieții în El (Or. 13, In quinta jej. Dom., PG 151, 161).

5. Conform tradiției ortodoxe, măsura desăvârșirii duhovnicești – “măsura vârstei deplinătății lui Hristos” (Efeseni 4, 13) – este plasată foarte sus, și fiecare trebuie, dacă dorește să o atingă, să crească în consecință. Acesta este motivul pentru care nevoința și lupta duhovnicească nu au un sfârșit în viața prezentă, precum desăvârșirea celor desăvârșiți. Toți sunt chemați să corespundă, după puterile lor, exigențelor acestei înalte măsuri, pentru a atinge îndumnezeirea prin har. Și chiar ei, deși pun în practică toate poruncile, nu se laudă, ci mărturisesc: “Suntem slugi netrebnice, pentru că am făcut ceea ce eram datori să facem” (Luca 17, 10). Nimeni nu ar trebui să renunțe – după învățătura ortodoxă cu privire la viața duhovnicească – la lupta cea bună a postului, ci să se bazeze pe mila lui Dumnezeu pentru lipsurile sale, pe deplin conștient de nimicnicia sa, și să se osândească pe sine. Pentru că este imposibil a avea o viață duhovnicească ortodoxă fără lupta duhovnicească a postului.

6. Biserica Ortodoxă, ca o mamă iubitoare, a definit ceea ce este folositor pentru mântuire și plasează în frunte perioadele sfinte ale postului, ca un “semn de protecție” dat de Dumnezeu pentru a salva viața cea nouă, a credincioșilor, în Hristos, împotriva curselor vrăjmașului. După Sfinții Părinți, ea păstrează, ca și mai înainte, hotărârile apostolice, canoanele sinodale și Tradiția sfântă. Ea propune întotdeauna sfântul post ca cea mai bună cale în cadrul ascezei credincioșilor în vederea desăvârșirii lor duhovnicești și a mântuirii lor.Ea propovăduiește ca necesar pentru credincioși de a respecta în cursul anului Domnului toate posturile fixate: Postul Mare, de miercuri și de vineri, evidențiate de sfintele canoane, al Crăciunului, al Sfinților Apostoli, al Adormirii Maicii Domnului, postul din ziua Înălțării Sfintei Cruci, din Ajunul Bobotezei, din ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, precum și posturile propuse din grijă pastorală sau liber consimțite de către credincioși.

7. Cu toate acestea, Biserica a pus prin indulgență pastorală, limitele iconomiei milostive regimului postului. Prin urmare, ea a prevazut să aplice principiul ecleziastic al iconomiei în caz de boală trupească, al unei nevoie urgente sau dificultăți de timp, în funcție de discernământul și grija pastorală a episcopilor Bisericilor Locale.

8. De fapt, astăzi mulți dintre credincioși, fie din neglijență, fie din cauza condițiilor de viață, oricare ar fi acestea, nu respectă toate poruncile cu privire la post. Toate aceste cazuri de nerespectare a poruncilor sfinte cu privire la post, fie ca sunt generale sau individuale, trebuie să fie tratate de către Biserică cu grijă pastorală – pentru că Dumnezeu “nu dorește moartea păcătosului, ci să se întoarcă și sa fie viu“(cf. Iezechel 33,11)-, fără ca valoarea postului să scadă. Prin urmare, lasă loc Bisericilor Ortodoxe Locale să stabilească măsura iconomiei milostive și îngăduința aplicării, în scopul de a ușura “greutatea” postului sfânt, pentru cei care au dificultăți în îndeplinirea tuturor celor prevăzute, fie din motive personale (boală, serviciu militar, condiții de muncă, etc.) fie din motive generale (condiții climatice, condiții socio-economice particulare specifice anumitor țări, precum ar fi dificultatea de a obține anumite alimente de post), ușurând, în aceste cazuri particulare, “greutatea” posturilor sfinte, în cadrul celor precedente,  fără a micșora în nici un caz, instituția sfântă a postului. Această îngăduință milostivă trebuie să fie aplicată de către Biserică cu mare circumspecție, și mai ales cu mai multă îngăduință pentru tineri, pentru care tradiția și practica Bisericii nu sunt întotdeauna uniforme. … A posti în fiecare zi este bine, dar cel care postește nu trebuie să-l acuze pe cel care nu postește. În aceste cazuri, nu ar trebui nici legiferat nici constrâns; nu trebuie nici să fie condusă cu forță turma încredințată de Dumnezeu; trebuie să se facă mai degrabă uz de persuadare, de blândețe și vorbă bună … (Sf. Ioan Damaschin, De sacris jejuniis 3, PG 95, 68 B).

9. În plus, toți credincioșii ar trebui să respecte postul sfânt și abstinența de la mâncare, de la miezul nopții, înainte de primirea Sfintei Împărtășanii.De asemenea, este bine să se postească în semn de pocăință, pentru realizarea unui dorințe spirituale, în vremuri de ispită, pentru a însoți o cerere lui Dumnezeu, înainte de botez (pentru adulți), înainte de hirotonie, în caz de penitență [primire de canon n.n.], în timpul pelerinajelor sfinte și alte cazuri similare.

16 octombrie 2015 Chambésy

Traducere Roman Ortodox in Franta


Categorii

"Marele Sinod Panortodox" (de la Creta - inainte si dupa), 1. DIVERSE, Raspunsurile Bisericii la problemele vremurilor

Etichete (taguri)

, , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

17 Commentarii la ““IMPORTANTA POSTULUI SI A RESPECTARII ACESTUIA ASTAZI” – proiectul documentului pentru SINODUL PANORTODOX

  1. Pingback: “RELATIILE BISERICII ORTODOXE CU INTREAGA LUME CRESTINA” – proiectul documentului pentru SINODUL PANORTODOX. Critica teologului Dimitrios Tselenghidis. AFIRMATII CONTROVERSATE SI CONTRADICTORII DESPRE UNITATE BISERICII SI MISCAREA ECUMEN
  2. Pingback: PATRIARHUL KIRILL pe tema SINODULUI PANORTODOX: Nu vom numi Marele Sinod ca fiind ”ECUMENIC”/ Recunoasterea unilaterala a SCHISMATICILOR din UCRAINA ar avea CONSECINTE CATASTROFICE pentru UNITATEA ORTODOXIEI/ Care este documentul pre-sinodal cel mai i
  3. Pingback: ”MISIUNEA BISERICII ORTODOXE IN LUMEA CONTEMPORANA” – proiectul documentului pentru SINODUL PANORTODOX. Critica profetica a CONSUMERISMULUI, GLOBALIZARII LIBERALE SI A MANIPULARILOR OPINIEI PUBLICE. Documentul mentioneaza persecutia crestinilor,
  4. Pingback: PATRIARHUL ILIA ANUNTA CA BISERICA GEORGIEI RESPINGE DOCUMENTUL “RELATIILE BISERICII ORTODOXE CU RESTUL LUMII CRESTINE”. Scrisoarea IPS Hierotheos Vlachos catre Sinodul Bisericii Greciei. CRITICA AMBIGUITATILOR ECUMENISTE SI A CACODOXIEI POST-
  5. Pingback: Interviu cu IPS Hierotheos Vlachos despre SINODUL PANORTODOX, casatoriile homosexuale si alte provocari. “SUNT INGRIJORAT SERIOS PENTRU CA OPINIILE BISERICILOR SUNT INFLUENTATE DE INTERESE NATIONALE SI STRATEGII GEOPOLITICE” | Cuvântul Ortodo
  6. Pingback: Componenta delegatiei BISERICII GRECIEI la SINODUL PANORTODOX/ Precizarile IPS Hierotheos Vlachos privitor la PERSONALISMUL VOLUNTARIST din documentele pre-sinodale/ SCRISOAREA-PROTEST a unor parinti si mireni din BULGARIA fata de ELEMENTELE ECUMENISTE al
  7. Am si eu o intrebare. De exemplu, acest document face parte parte din cele contestate. Care, concret, este/sunt cusurul/cusururile lui? Intreb cu sinceritate si seriozitate, neprezumptiv.

  8. @ Doroteea

    Unde ai vazut tu ca este contestat acest document si de catre cine?

  9. @Doroteea

    Acest document nu este contestat, din cate stim.

  10. Pingback: EXPLICATIILE PS LONGHIN CU PRIVIRE LA NEPOMENIREA PATRIARHULUI KIRILL. Ce nu se leaga?/ Precizari despre POZITIA BISERICII GEORGIEI asupra documentului controversat RELATIILE BISERICII ORTODOXE CU LUMEA CRESTINA/ Raspunsurile PATRIARHIEI MOSCOVEI la criti
  11. Pingback: EXPLICATIILE PS LONGHIN DESPRE NEPOMENIREA PATRIARHULUI KIRILL/ Precizari despre POZITIA BISERICII GEORGIEI asupra documentului controversat RELATIILE BISERICII ORTODOXE CU LUMEA CRESTINA/ Raspunsurile PATRIARHIEI MOSCOVEI la criticile aduse documentelor
  12. Pingback: Scrisoarea Manastirii Caracalu de la MUNTELE ATHOS pe tema SINODULUI PANORTODOX. “Afirmatiile cu privire la chestiunile ecleziologice sunt precare si ambigue, permitand interpretari ce se abat de la dogma ortodoxa” | Cuvântul Ortodox
  13. Pingback: SFANTUL MUNTE reactioneaza fata de SINODUL PANORTODOX. Punctele criticate de parintii atoniti: SUBMINAREA SOBORNICITATII, AMBIGUITATEA TEOLOGICA, ATRIBUIREA TERMENULUI DE “BISERICA” EREZIILOR si SCHISMELOR | Cuvântul Ortodox
  14. Pingback: PREDICA PARINTELUI EPISCOP LONGHIN JAR in Duminica Tomei, CHEMAND LA POCAINTA SI RUGACIUNE inaintea apropiatului SINOD PANORTODOX, SOCOTIT DEJA “SOBOR TALHARESC”: “In fata noastra sta o mare incercare. Este un Sinod ucigas de suflete, de
  15. Pingback: CONFERINTA INTERNATIONALA DESPRE SINODUL-PANORTODOX DIN CRETA cu Pr. Prof. Theodoros Zisis si teologul Dimitrios Tselengidis: “Biserica Ortodoxă, ecumenismul și panreligia. Duhul patristic și “ascultări” contemporane” – joi, 2 iu
  16. Pingback: Mesajul Patriarhului Daniel pe tema SINODULUI PANORTODOX: Vom asculta toate propunerile facute de Bisericile autocefale si vom incerca sa contribuim la ameliorarea textelor./ Declaratii ale IPS Ilarion Alfeyev: DOCUMENTELE SINODULUI TREBUIE AMENDATE DACA
  17. Pingback: Mesajul Patriarhului Daniel pe tema SINODULUI PANORTODOX: Vom asculta toate propunerile facute de Bisericile autocefale si vom incerca sa contribuim la ameliorarea textelor/ Declaratii ale IPS Ilarion Alfeyev: DOCUMENTELE SINODULUI TREBUIE AMENDATE DACA V
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare