Inginerul Jack Goldstein a prezentat in fata COMISIEI “Rosia Montana” TEHNICA PRELUCRARII MINEREULUI FARA CIANURI (VIDEO). Inventatorul a declarat: Iazul de cianură este o bombă ecologică!/ Institutul Geologic EXCLUDE folosirea CIANURII. Stefan Marincea: “SOLUTIA RMGC E DE LUMEA A TREIA”

• Stiri.TVR.Ro: Goldstein a prezentat Comisiei speciale pentru Roşia Montană o tehnologie alternativă la cianuri

Comisia specială pentru Roşia Montană l-a audiat, miercuri, pe Jack Goldstein, un băimărean, inginer chimist, cercetător, conferenţiar şi profesor în domeniul metalelor rare, care a prezentat o tehnologie de extragere a aurului fără cianuri. 

Jack Goldstein a spus că tehnologia prezentată de el este prietenoasă pentru mediu, elementul principal este triosulfatul de sodiu, o soluţie superioară soluţiei de cianură. Procedeul este brevetat atât în ţară cât şi în străinătate. Brevetul a apărut în noiembrie, anul trecut.

Potrivit declaraţiilor lui Jack Goldstein pentru a pune în funcţiune o astfel de instalaţie la nivel industrial ar fi nevoie de un an. Avantajele acestei tehnologii: nu foloseşte cianuri, lipsa iazului de decantare şi metalele însoţitoare nu se pierd.

Tehnologia nu a fost folosită niciodată la scară industrială. A existat însă un experiment pilot de scurtă durată. Potrivit declaraţiilor lui Goldstein instalaţia pilot a dat un răspuns din punct de vedere economic, dar este nevoie de un timp mai îndelungat.

Declaraţii Jack Goldstein:

Minereul se amestecă cu o soluţie de tiosulfit de sodiu, apoi soluţia se supune filtrării – nămolul rezultat este un material inactiv- iar din soluţie, datorită catalizatorului, sarea de cupru şi printr-un procedeu electrolitic, se separă aurul şi argintul.

Operaţia de dizolvare durează 4 ore şi nu  necesită alte elemente decât cel de catalizator. Faţă de tehnologiile clasice cu cianură, are ca principal avantaj lipsa iazului de decantare, nămolul care se separă este curat care poate fi folosit cu introducere la nivelul solului.

Desi triosulfatul de sodiu este mai scump, pentru că este vorba despre o producţie de mic tonaj şi atunci costurile sunt mai mari, dar lipsa iazului este un avantaj  din punct de economic.

S-au obţinut randamente de 85 la aur, randamentul de argint este undeva la 80. Cheltuielile pe tona de minereu prelucrat scad cu 5 până la 10 în mod special datorita lipsei iazului. În tehnologia noastră metalele însoţitoare apar în produsul de separare a aurului, nu se pierd. Rămân într-un reziduu posibil a fi prelucrat.

Credem că este o posibilă tehnologie de înlocuire a tehnologiilor cu cianuri. Tehnologia nu a fost folosită nicăieri. Partea de dizolvare este cunoscută de câţiva ani ani dar, partea de separare este scumpă şi nu am avut resurse economice.

Am avut discuţii cu RMGC. Au fost interesaţi de tehnologie, dar ne-au cerut întreaga documentaţie pentru a fi trimisă în Canada la teste, iar noi nu am fost de acord cu aceasta.

În tara nostră în obţinerea aurului s-au folosit trei tehnologii, una de cianurare la Baia Mare, una în triunghiul aurifer din Munţii Apuseni iar o alta, o tehnologie metalurgică, care implică folosirea materiei prime cu matriale cuproase şi obţinerea aurului pe tehnologia cuprului respectiv a plumbului.

Reprezentanţii RMGC susţin că celelalte elemente conţinute de minereu este nesemnificativă. Metalele însoţitoare şi în special în solul ţării noastre este diversă. Extragerea acestora nu se poate face decât în paralel cu aurul. Am atras atenţia că tehnologia noastră permite extragerea la un moment dat a acestor materiale.

Am experimentat la nivel pilot, însă timpul de experimentare a fost extrem de mic, pentru că nu am avut resursele necesare. Din punct de vedere economic, ne-a dat un răspuns, dar este nevoie de un timp îndelungat.

Soluţiile cu cianură se distrug uşor, se distrug şi cu razele solare, dar minereurile din ţara noastră sunt foarte compuse ele au zinc, cupru, etc. Aceste elemente în contact cu cianura, se cianurează, ele se depun în iaz şi rămân acolo fără să se descompună. Aceste cianuri vor crea în continuu stare de cianurare.

Nămolul compus din cianuri se usucă, se transformă în praf, este vorba despre o poluare continuă. Am fost contactaţi. Am avut o comise din partea ministerului Economiei cu un investitor japonez. Noi nu am putut să prezentăm instalaţia pilot, din lipsa fondurilor. Avem testări de analize atât în ţară cât şi în străinătate.

În activitatea mea am peste 50 de brevede, unele brevetate în străinătate. Ceea ce este important – brevetele mele au primit girul industriei. Există o instalaţie de folosire a seleniului şi una a teluriului în Bulgaria. O instalaţie de folosire a triosulfatului de sodiu în Marea Britanie.

Pentru realizarea unei instalaţii industriale este necesar un an. Problema este la obţinerea  avizelor. Iazul de la Baia Marea este dotat cu tunuri ca eventualele stoluri de păsări care vor să bea apă să fie speriate. Deci este suficient de nociv pentru a omorî animale mari. Iazul de cianură este o bombă ecologică.

Iazul trebuie urmărit după închiderea exploatării încă 50 de ani.

Tehnologia propusă de noi nu are obligativitatea de a prelucra în 10 ani minireul. Nu trebuie să scoatem 30 de tone pe an. Dublarea perioadei de exploatare ar avea un efect foarte bun asupra mediului. Triosulfatul nu are efecte nocive, tehnologia noastră nu afectează nici turismul, nici animalele, nici mediul.

• Ziare.com: Institutul Geologic desfiinteaza proiectul RGMC: Cianurarea integrala a minereului, exclusa din start

Institutul Geologic al Romaniei (IGR) a remis, luni, un punct de vedere comisiei parlamentare Rosia Montana in care subliniaza faptul ca solutia propusa de RMGC, de cianurare integrala a minereului, este din start exclusa ca solutie tehnica.

Specialistii invoca mai multe argumente. Printre altele, ei spun ca, din punct de vedere economic, daca s-ar aplica aceasta metoda, s-ar pierde cantitati importante de stibiu, germaniu, tantal, care sunt considerate materii prime “critice” conform definitiei europene. Totodata, din punct de vedere ecologic se arata ca biodegradabilitatea slamului de cianurare este estimata la 120 de ani, in conditiile climei din zona, in timp ce slamurile de flotatie se distrug in doar sase luni, se arata in documentul obtinut si publicat de jurnalistii de la Centrul de Investigatii Media.

Totodata geologii spun ca iazul de decantare proiectat pentru a fi amplasat in bazinul Vaii Corna este urias, iar zona nu il poate asimila, pentru ca studiile pe care se bazeaza RMGC nu arata contextul geologic real. In plus, acelasi bazin de decantare ar putea genera “imense probleme de control post-mining”, din cauza permeabilitatii mari a versantului stang, dar si din cauza gradului intens de fisurare.

Pe de alta parte, acestia constata ca metoda propusa de RMGC permite exclusiv obtinerea aurului si argintului, nu si valorificarea celorlalte multe metale pretioase.

“Conform calculelor noastre, bazate pe analizele comunicate de RMGC, au fost ignorate ca rezerve potentiale 161 de tone de Te, 49 de tone de Ge, 127 de tone de Se, 116 tone de Ta, 777 de tone de Tl, 1.220 de tone de Sb, 29.763 de tone de Zn si pana la 129 de milioane de tone de feldspat potasic”, afirma specialistii IGR, care sustin ca daca investitia RMGC va fi aprobata cu procedeul tehnic propus, acest lucru “ar priva tara noastra de avantajul de a fi primul producator potential de Sb, Te si Ge din Europa”.

In aceste conditii, geologii spun ca din punct de vedere economic proiectul “pare neavantajos pentru statul roman“, pentru faptul ca nu poate asigura valorificarea complexa a zacamantului mixt de la Rosia Montana. Contactat de sursa citata, directorul general al IGR, Stefan Marincea, a declarat ca solutia RMGC este una pentru lumea a treia, adica una cu o investitie minima, care aduce profit desi sacrifica resurse importante.