Lectia de istorie a prof. acad. Dinu C. Giurescu, de la “Punctul de intalnire”, transcrisa integral: “In aceste zile se joaca integritatea teritoriala a Romaniei, se joaca stabilitatea ei! FIECARE DINTRE NOI AR TREBUI SA SPUNA NU!”

UN TEXT CARE MERITA TOATA ATENTIA NOASTRA SI CARE AR TREBUI POPULARIZAT CAT MAI MULT…

R. T.: Va rog sa-mi spuneti cum priviti aceasta initiativa prin care conducerea Statului Roman vrea sa desfiinteze judetele actuale?

D.C. Giurescu: Aceasta initiativa se inscrie intr-un sir de actiuni care sunt menite, pe de-o parte, sa destrame unitatea teritoriala a tarii si, pe de alta parte, sa stearga identitatea noastra nationala. […]

Si acuma noi vrem sa desfiintam cu o trasatura de pix toata aceasta intocmire care are o vechime intre 600 si 700 de ani, intrata in constiinta mea. Nu-i asa? Ce esti dumneata? Eu sunt din Vlasca, eu sunt din Arges in primul rand, si pe urma evident ca sunt din Romania, fiindca Vlasca si Argesul sunt parte din Romania. Ce facem? Sterg cu buretele, sterg cu pixul tot? Unde voi fi? Din regiunea 1, cetateanul cu codul numeric personal cutare, pe care il inscriu cu doua-trei semne acolo intr-o lista, si in felul acesta am robotizat intreaga Romanie. Eu nu mai apartin unui judet, nu mai apartin Romaniei. Apartin unor sigle, unor numere inscrise… E trist! […]

Aceasta desfiintare a judetelor, aceasta proiectata desfiintare a judetelor este mult mai grava. Se inscrie intr-un sir intreg de actiuni menite sa destrame teritorial Romania, si sa stearga identitatea. Eu nu mai sunt roman. Voi fi ceva. Voi fi un locuitor al unei regiuni europene. Or daca le iau la bani marunti pentru mine, ca istoric, acesta este rezultatul. Nu uitati ca aceste judete au sute de ani vechime, indiferent de faptul ca s-au schimbat granitele lor, mai mari sau mai mici, dar ele sunt intrate in constiinta mea.

R. T.: Atunci cand in 1948 sovieticii impreuna cu comunistii din Romanai au dat lovitura de gratie statului civilizat roman, au infiintat raioanele, au desfiintat judetele. Evident au fost singurii care au avut aceasta indrazneala incredibila, sa calce istoria Romaniei, au infiintat raioanele si regiunile pe model sovietic si odata cu infiintarea acestor raioane si regiuni, au schimbat si denumirea traditionala a unor orase din Romania. Cititi aici decretul pentru schimbarea numelui orasului Brasov, in acela cu numele de orasul Stalin:

Atunci cand Romania cu kalashnikovul la tampla era obligata sa aduleze pe unul dintre cei mai mai criminali din istorie, pe Iosif Visarionovici Stalin s-au desfiintat judetele si s-au infiintat raioanele si regiunile pe model sovietic.

D.C. Giurescu: Da, chiar si in Bucuresti aveam un raion Stalin. Raionul Stalin era, mi se pare, raionul 1, astazi.

R. T.: Daca lucrul acesta va inspira sa rememorati evenimente recente, pe muntii Tampei, la Poalele Tampei in Brasov, era scris peste brazi Stalin. Cred ca stiti cine mai scrie astazi cu oi pe munti, si de unde se inspira oamenii acestia, atunci  cand desfiinteaza judete, si scriu nume pe munti, in semn de omagiu pentru conducatorul iubit.

Priviti bine aceste imagini din anii ’50, din orasul Brasov.

D.C. Giurescu: Ce se intampla acuma cu desfiintarea judetelor, v-am spus, se inscrie in doua tendinte foarte clare din ultimii ani. Pe de-o parte destramarea teritoriala a Romaniei, si pe de alta parte stergerea identitatii noastre ca romani, sa nu mai fim romani. Si iata sa va dau exemple:

Intai: regiunile de dezvoltare. Acel faimos proiect, din pacate al UDMR-ului: 50.000 Km² , tai Transilvania in doua, pe linia trasata de arbitrajul de la Viena din ’40. Acesta este un fapt.

Al doilea: statutul minoritatilor care se pregateste. Daca se adopta prin formula magica a asumarii raspunderii, vom crea zeci de autonomii teritoriale sub pretextul autonomiilor culturale. Autonomii teritoriale in Transilvania care vor face tranzitia de la cele trei judete-doua jumatate, secuiesti, si pana la granita cu Ungaria.

Al treilea argument: legea arhivelor. Intoarcerea arhivelor la emitent! Dumneavoastra stiti ce inseamna asta? Sa le intorc unde? Emitentul a fost pana in 1918 Ungaria sau Austria. Acolo le intorc? Eu cred ca nu-si dau seama oamenii de catastrofa pe care o pregatesc Romaniei.

R. T.: Aceasta lege a fost deja adoptata…

D.C. Giurescu: De Senat, si daca se adopta si de Camera Deputatilor inseamna ca e stergerea memoriei, fiindca odata ce arhivele dispar din centru… Daca le-as propune Statelor Unite  sa intoarca arhivele de la Arhivele Nationale Centrale de la Washington DC la diferitii emitenti, eu cred ca s-ar uita si ar spune probabil ca este un act de tradare nationala, de destramare a unitatii Statelor Unite.

Al patrulea element: legea educatiei. Suntem educati pe moda europeana in care 92% dintre elevii autohtoni au mai putine drepturi decat 8% dintre elevii minoritari. Bine ca au minoritarii drepturi, dar vreau ca si ai mei sa aiba aceleasi drepturi!

Aceeasi lege enumera 22 de principii directoare, unul din principii este si cultura, identitatea si istoria romaneasca, dar in lege nu se afla nimic pentru promovarea acesteia. Mai mult decat atata: finantarea este favorizanta pentru minoritari, si daca sunt 10 elevi minoritari romani intr-un sat, desfiintam scoala respectiva, daca sunt zece minoritari intr-un sat, facem o scoala speciala. Iata deci, ce inseamna legea educatiei europene… nu mai vorbesc de autonomia universitara, care acolo e proclamata cu litere groase, si in realitate universitatile sunt supravegheate acuma cum nu au fost niciodata inainte, la alegerea rectorului si a altora.

[Al cincilea element]: nu mai avem manual de istoria romanilor. Elevii de clasa a XII-a au un manual pe care scrie Istorie, iar inauntru e transata, ca la abator, istoria romanilor pe teme mari, pe care le intelege un om care cunoaste istoria romanilor, dar nu unul care trebuie s-o invete, fiindca principiul cronologic a fost desfiintat.

Al saselea element: eu pot sa insult acuma drapelul tarii, personalitatile marcante… In lege nu mai exista incriminare penala pentru acest lucru, a simbolurilor nationale. Fac ce vreau. Si cu ce ma aleg? In cazul cel mai bun, daca actioneaza guvernul sau autoritatea, ma aleg cu o amenda.

[Al saptelea element:] Am aflat cu stupoare ca asociatia culturala Forumul Romanilor din Covasna, Harghita si Mures nu primeste un leu de la Guvern pentru actiunile sale culturale.

R. T.: Forumul civic al romanilor din  Harghita, Covasna si Mures au dat in judecata Guvernul Romaniei in legatura cu stema comunei Ilieni, unde se vorbeste de granita si Tinutul Secuiesc si au castigat impotriva Guvernului.

D.C. Giurescu: Asa, si Guvernul ce a facut?

R. T.: A facut recurs impotriva romanilor din Harghita, Covasna [si Mures].

D.C. Giurescu: Ei bravo! Suntem foarte “mari” in cazul asta! Guvernul care se impotriveste romanilor…

R. T.: Aceasta este Hotararea de Guvern din 2010. In HG 402/2010 se vorbeste despre Tinut Secuiesc si se vorbeste despre granita, domnule academician, pentru ca s-a spus ca niciodata acest Tinut Secuiesc nu este mentionat intr-un document romanesc. Din pacate, v-o spun cu mare regret, Guvernul Romaniei a emis un document care vorbeste despre granita intre Tinutul Secuiesc…

D.C. Giurescu: Si Tara Barsei… Extraordinar, extraordinar!

[Al optulea element:] Ora de istorie la televiziunea romana nu mai este. Astea sunt maruntisuri acuma. Nu mai exista pur si simplu.

[In al noualea rand:] Nu mai vorbesc despre desprinderea propagandistica, si nu numai, mediatica,  a celor doua judete si jumatate.

[In al zecelea rand:] Si reforma sistemului sanitar. Despre asta ce sa mai vorbesc?! Care poate sa duca foarte departe.

Peste toate – si cu asta am terminat – e anularea Parlamentului. Asumarea raspunderii este o formula extraordinara, ca sa nu mai conteze Parlamentul. Vedeti? Marea Adunare Nationala era mult mai logica decat Parlamentul de astazi. Spunea Constitutia din ’65: “forta conducatoare din Republica Socialista Romania este Partidul Comunist Roman” – monopolul puterii. Era clara puterea. Deputatii votau asa cum spunea Partidul. Acuma nu! Avem un regim, chipurile,  pluralist si, in schimb, ne asumam raspunderea incat orice lege poate sa treaca in momentul de fata, fiindca Guvernul beneficiaza de o majoritate aritmetica, care nu mai corespunde in niciun fel cu optiunile si cu sentimentele populatiei.

R. T.: Aceasta nenorocita de asumare (imi cer scuze pentru exprimare) seamana cu votul la comanda care se exprima in Marea Adunare Nationala.

D.C. Giurescu: Da, dar acolo cel putin era logic, ca aveam un singur Partid.

R. T.: Era logica regimului.

D.C. Giurescu – Era logica regimului de atuncea. Vedeti, stiti ce se intampla acum cu noi? Un distins coleg de-al meu, mai tanar, din Academie, a spus-o acum, recent: “Statul nu mai are vointa, nu mai vrea sa apere valorile fundamentale ale Romaniei“. Cu tot ce v-am insirat, asa ne taie in fiecare zi, si cu fiecare masura. Or, desfiintarea acestor judetelor imi taie mie insasi baza existentei locala. Nu se poate! Judetele nu sunt o creatie a lui Mircea cel Batran. Judetele erau acolo si Mircea le-a intarit. Nu sunt o creatie a lui Carol I sau a lui Alexandru Cuza. Erau acolo si domnitorul unirii si fondatorul monarhiei le-a intarit.

R. T.: Si daca vreo minte ratacita din actuala putere vrea sa faca vreo reforma administrativa pe regiuni cu ratiuni economice, s-o faca, dar sa nu desfiinteze judetele.

D.C. Giurescu: Culmea este ca Uniunea Europeana nu ne cere aceasta desfiintare [a judetelor]. Este o mistificare grosolana, urata de tot: sa spui oamenilor ca UE ne cere asa ceva. Dar nu este adevarat. Franta si-a mentinut zeci, sute de departamente, Germania la fel, Anglia la fel. Fiecare unitate teritoriala cu numele ei este acolo, si numai noi le desfiintam.

R. T.: Ca sa va dau un argument; stiu ca v-a deranjat intotdeauna aceasta procedura numita asumare, care personal n-o consider democratica si nici dumneavoastra n-o agreati. Ea s-a mai intamplat si in multe alte cazuri. Veti vedea ca pentru modificarea teritoriala a Romaniei, domnule academician Dinu C. Giurescu, exista o lege, si ea nu se poate face decat in cadrul acelei legi. Cine o face altcumva decat e scris in legea referendumului, incalca aceasta lege. Legea numarul 3 din 2000, care demonstreaza, fara niciun fel de indoiala, ca actuala putere nu poate face modificarea administrativ teritoriala a Romaniei prin asumare de Guvern, si nu o poate face in Parlamentul Romaniei.

Iata ce spune legea numarul 3/2000: REFERENDUMUL ESTE OBLIGATORIU.

Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului

Art. 13 (3) Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraselor si judetelor se inainteaza Paralamentului spre adoptare numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din unitatile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. In acest caz organizarea refrendumului este obligatorie.

Art. 52 (1) Impiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de a participa la referendum se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

(publicata in Monitorul Oficial , nr. 84 din 24 februaire 2000)

 

Cu alte cuvinte trebuie sa organizeze referendum in fiecare localitate si in fiecare judet, sa-si intrebe cetatenii. Daca o fac prin asumare de Guvern si nu organizeaza referendum in toate judetele din Romania, sunt pasibili de inchisoare, potrivit acestei legi, actualii guvernanti.

D.C. Giurescu: Da, asa este, daca vor sa aplice aceasta lege; insa in ultimul timp, eu am asistat, nicio lege nu mai este valabila. Uite asta este foarte clar. Ar trebui sa ma intrebe pe mine in Bucuresti, pe cei care locuiesc in Brasov, in Constanta, in Cluj, in Timisoara, oriunde,  daca vor sa schimbe limitele judetului, daca vor sa-l anulez, sau daca vor sa se incadreze in alte limite teritoriale.

R. T.: Vedeti? Exista chiar o lege. Atat presedintele cat si primul ministru spun “noi am hotarat, vom modifica, o trecem prin Parlament si gata“. Oamenii acestia nu cunosc nici macar legile acestei tari, cei care ne conduc, daca nu cunosc istoria.

D.C. Giurescu: Sau nu vor sa o ia in seama. Si nu cunosc nici istoria. Stiti, asta este partea cea mai grava: vor sa ne stearga memoria, vor sa ne sterga identitatea noastra. Prin toate aceste rasturnari, prin toate aceste actiuni de buldozer pur si simplu, vor sa fiu ca frunza pe apa, ca frunza este un simbol, sa nu mai stiu ce e cu mine, sa fiu un fel de cetatean asa, al nimanui, care locuiesc intr-o regiune desemnata printr-o cifra romana, si care sunt inca odata inscris printr-un indicativ numeric intr-o lista. Asta este, fiindca un om ca acela nu are decat nevoi imediate: trebuie sa se duca la mall, sa cumpere o masina si sa calatoreasca poate in strainatate, si sa se imbrace bine. Asta este tot, dar in cazul asta Romania: adio! Aici este partea cea mai grava. Prin desfiintarea judetelor imi iei baza mea teritoriala care de sute de ani exista acolo.

Bunicul meu s-a nascut in Buzau, si judetul Buzau exista si astazi. De patru generatii suntem buzoinei prin nastere. Ala este primul loc. Imi stergi si Buzaul? Ce fac? Unde sunt nascut? In raionul Stalin din Bucuresti?

[…]

R. T.: Iata ce scrie istoricul Constantin C. Giurescu [tatal d-lui academician  Dinu C. Giurescu] in Istoria Romanilor:

“Judetele, ca subimpartiri administrative, sunt contemporane cu intemeierea statului.“

Mai departe:

“Prima mentiune despre judetul Valcea o gasim in hrisovul din 8 ianuarie 1394, prin care Mircea cel Batran daruieste Manastirii Cozia, intre altele, dijma din miere si ceara a acestui judet“.

“Cea dintai mentiune despre judetul Ilfov o gasim in documentul de la 23 Martie 1482 in care e vorba de <<satele pe care le are Manastirea Snagovului in judetul Eihov>>“

“Rezumand constatarile facute asupra vechilor judete din Ardeal, observam ca daca multe din ele si-au luat numele de la cetatile in jurul carora s-au dezvoltat, altele s-au numit dupa cursurile de apa pe care le strabateau. O seama dintre vechile denumiri româno-slave sau chiar anterioare acestora au fost pastrate (Maramures, Bistrita, Crasna, Timis, Brasov) sau traduse din limba cuceritorilor (Tarnava, Alba). Ele constituie inca un argument pentru continuitatea noastra in Ardeal, aratand lipsa de temei a teoriei potrivit careia am fi venit in aceasta tara abia la sfarsitul secolului XII sau inceputul secolului XIII“.

Acestea sunt argumentele esentiale pe care Constantin C. Giurescu le ofera in Istoria romanilor, argumente pentru judete, argumente pentru existenta romanilor pe aceste meleaguri, argumente care ne determina astazi sa pledam pentru mentinerea acestor judete. Din aceasta editie, pe care dumneavoastra personal ati ingrijit-o, domnule academician ce ati vrea sa comentati?

D.C. Giurescu: Intai vechimea lor daca se poate. Subimpartirea lor [a judetelor] sunt contemporane cu intemeierea statului. Daca sunt contemporane cu intemeierea statului, inseamna ca in momentul cand Basarab a adunat diferitele parti si a facut Tara Romaneasca, sau cand Alexandru cel Bun a intarit, a consolidat Moldova, el a aflat acolo judetele si tinuturile respective. Ele sunt expreisia nevoilor populatiei de pe valea unui râu, de pe valea celuilalt râu, din jurul unei cetati sau a unui targ important. La fel si in Transilvania. Asta este! [Judetele] sunt o organizare naturala, normala, ivita din nevoile unei populatii dintr-o zona, si nu dintr-un decret prezidential care le anuleaza sau le da la o parte. Nu poti sa stergi istoria cu buretele fiindca vrei tu! Nu se poate acest lucru! Iar Constantin C. Giurescu in Istoria lui monumentala are un capitol special despre judetetele Tarii Romanesti. Din asta intelegand si cele ale Moldovei, si cele din Regatul Transilvaniei.

R. T.: Aici este coperta cartii lui Constantin C. Giurescu. Nu stiu daca mai este nevoie de argumente suplimentare, dar sunt carti, sunt tratate, sunt volume de istorie dupa care au invatat sute de mii, poate milioane de elevi, de studenti din Romania, mai putin cei care ne conduc astazi.

D.C. Giurescu: Da, si el a scris si doua manuale, de clasa a V-a si a VIII-a, care erau manuale standard pana in 1944-1945, care au fost anulate dupa aceea. Le compari, acelea care erau manuale tot alternative, cu ceea ce este acuma si vezi distanta enorma, vezi de ce elevii, studetii actuali fug de manualul de istorie. Simplu!

R. T.: Am gasit in aceleasi resurse publice si o harta a judetelor Valahiei, domnule academician. Am vrea sa o aratam si celor care privesc Punctul de intalnire si sa o discutam  putin. Sunt denumiri care, din punctul meu de vedre, starnesc emotii pentru cei care simt ceva pentru istorie.

D.C. Giurescu: Da, uitati-va aici! Judetul de Balta: erau baltile de langa Dunare. Judetul Dolj: Dolj inseamna Jiul de Jos. Judetul Jalistea, de asemenea, un altul. Motru: era raul Motru. Arges, Dambovita, Buzau, Ramnicul Sarat, Ialomita sunt pe malul unor rauri, Paduret din cauza padurilor, Ilfov inseamna Tara Arinilor. Erau probabil foarte multi arini in zona aceasta.

R. T.: Vlasca de care pomeneati…

D.C. Giurescu: Vlasca este nume dat de vechii slavii, care au venit aicea dupa anii 500-600 si au gasit aici, la Giurgiu, in padurile de acolo pe vlahi, pe valahi. Vlasca inseamna Tara Valahilor si cuceritoritorul slav, ocupantul slav de atunci a zis “da dom’le asta-i Vlasca, e Tara Valahilor” adica unde locuiau stramosii nostri. Adica vedeti ca ei s-au constituit si s-au format in mod natural in jurul unor puncte din astea, pe care acuma dupa 600 de ani le desfiintam cu pixul sub motivari total false.

R. T.: M-a miscat, trebuei sa recunosc, acea afirmatie din cartea tatalui dumneavoastra, faimosul istoric Constantin C. Girescu, in legatura cu pledoaria pentru judete, in zona Ardealului, si as vrea sa revenim, daca se poate in legatura cu acea afirmatie.

Spune Constantin C. Giurescu: “existenta judetelor este cle mai bun argument pentru faptul ca noi am fost dintotdeauna prezenti, in special in zona aceasta a Ardealului“, pe care multi o contesta, si daca astazi vrem sa desfiintam judetele, ma gandesc cu infrigurare, domnule academician, ca cineva, probabil, cand contesta judetele si le desfiinteaza, urmatorul pas ar fi sa conteste si prezenta noastra, sau romanismul din Ardeal.

D.C. Giurescu: Da, bineinteles, ca am venit in secolul XII, XIII, asta este o veche tema de propaganda, neputand sa conteste majoritatea absoluta a romanilor, au inceput sa spuna: “da, dar voi ati venit dupa noi, si noi am fost primii ocupanti” si alte teorii din acestea. In Ardeal, insasi constituirea voievodatului Transilvaniei in cadrul regatului maghiar este un ecou al formei vechi de organizare, din vremea cand romanii conlocuiau cu slavii pe teritoriul Ardealului. Voievodatul, asa cum a fost voievodatul Tarii Romanesti. Asta e pe de-o parte.

Pe de alta parte sigur ca au fost unele judete constituite de regalitatea maghiara care au tinut seama fie de Tarnava Mare si Tarnava Mica. Uite doua judete: Maramuresul care exista atunci si l-au constituit intr-un comitat. Bihorul de asemenea. Sunt forme vechi de organizare pe care regatul maghiar, in momentul in cand a incorporat Transilvania, le-a preluat si le-a transformat in comitatele regatului. Si mai tarziu cand Ungaria a facut dualismul cu Austria, a reinfiintat toate judetele. Judetele din Transilvania sunt judetele care s-au constituit de-a lungul vremilor. Asa de puternica era institutia, incat au extins aceasta institutie a comitatelor, echivalenta cu judetele, pe toata Ungaria mare, aceea din 1867.

R. T.: Vad atacurile care vin din partea extremistilor maghiari; citesc aceasta afirmatie emotionanta a lui Constantin C. Giurescu, tatal dumneavoastra, care spune ca “judetele sunt o forma care demonstreaza in Ardeal existenta romanilor dinainte de secolul XII“, si o pledoarie pentru romanism in aceasta zona esentiala pentru existenta noastra ca stat; vad ca se doreste desfiintarea judetelor si imi dau seama ca, dupa aceasta discutie extrem de periculoasa si de care nu avem nevoie acuma in plina criza, pentru romani, urmatoarea discutie probabil va fi statul unitar roman.

D.C. Giurescu: Da, pai e “normal”. Tot ce am insirat pana acuma, acei pasi mai mari sau mai mici pentru destramarea unitatii teritoriale si a demnitatii romanesti, merg toate ca un suvoi catre o singura tinta, articolul 1 din Constitutie: Romania este stat national unitar, suveran, si indivizibil. Asta le trebuie, asta vor sa suprime. Si suprima in momentul in care in constiintele noastre, ale elevilor din liceu, a disparut Istoria romanilor ca materie de invatamant. In momentul in care in constiinta cetatenilor dintr-o urbe, nu mai au constiinta ca sunt romani, poate nici macar ca sunt bucuresteni sau brasoveni, ci asa, suntem niste cetateni care navigam intr-o regiune de dezvoltare, asa 1,2,3, 4, sau 5.

R. T.: Sa dea Dumnezeu sa n-aveti dreptate, domnule academician, dar mi-e teama ca experienta uriasa a dumneavoastra va indreptateste sa va ganditi la faptul ca idea de stat unitar a Romaniei, si modificare a Constitutiei va duce tocmai acolo.

D.C. Giurescu: Pai da, si ca un corolar, va fi dupa acea renuntarea la ziua de 1 Decembrie, renuntarea la imnul statului, adica [la] Desteapta-te romane, si la alte lucruri. Toate merg in aceasi directie. Sunt insa, cum sa va spun, minti care conduc si care gandesc in felul acesta.

R. T.: Daca doriti sa rememorati, sau sa vedeti pentru prima oara, cine au fost cei care au distrus judetele Romaniei, ne intoarcem in 1950, sa va arat o lege care a fost adoptata de Marea Adunare Nationala chiar in acel an, care reprezenta debutul obsedantului deceniu. As spune cel mai urat, si cel mai trist, si cel mai greu de suportat deceniu din istoria moderna a Romaniei. Legea nr. 5 din 1950, cea care desfiinta judetele Romaniei, si o facea sub conducere sovietica, o facea Gheorghiu Dej, impreuna cu bunul sau prieten Iosif Visarionovici Stalin. Am postat pe blogul meu in integralitate aceasta lege. Astazi, pe Punctul de Intalnire am adus un extras:

Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane

In temeiul art. 38 din Constitutia Republicii Populare Romane, vazand Hotararea Consiliului de Ministri nr. 935 din 31 august 1950, adopta urmatoarea lege pentru raionarea administrativ-economica a teritoriului Republicii Populare Romane.

Articolul 1. Fiti foarte atenti la acest articol 1, fiindca seamana foarte mult argumentatia comunistilor sovietici din anii ’50, din Romania, cu ceea ce ofera astazi ca motivatie, regimul Basescu-Boc. Tot sub masca bunastarii economice si a atragerii unor fonduri si a cooperarii dintre tot felul de persoane fizice si juridice, sub aceeasi motivatie ne este propusa acum, ca si atunci, desfiintarea judetelor. Iata asadar ce spune acest articol 1:

“Pentru asigurarea dezvoltarii industriei si agriculturii, in scopul construirii socialismului si a ridicarii nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru a inlesni cat mai mult apropierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui cat mai temeinic la asigurarea rolului politic conducator al clasei muncitoare si la intarirea aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, TERITORIUL ROMANIEI SE IMPARTE IN: REGIUNI; ORASE; RAIOANE.

Regiunile din Republica Populara Romana si capitalele lor sunt:”

Domnule profesor, ati trait acele vremuri.

D.C. Giurescu: Am trait acele vremuri si cand mi-ati reamintit lucrul asta, imi vine in minte acuma, ca pentru europenizarea Romaniei se desfiinteaza judetele, in vederea asigurarii nivelului de trai, a cresterii bunastarii poporului, etc. etc. Este o similitudine absolut de negandit, aproape. E aceeasi argumentare, numai ca acelasi Gheorgiu Dej a desprins  Romania de sub tutela sovietica pe cand acuma nu stiu ce se intampla.

R. T.: Domnule Dinu C. Gurescu, ce este de spus, ca un cuvant final, despre desfiintarea judetelor?

D.C. Giurescu: Am sentimentul ca sunt in 1940, in preajma prabusirii hotarelor noastre. E de spus numai ca fiecare om trebuie sa-si dea seama ca soarta lui personala, afara de beneficiarii regimului, depinde de ce se joaca acuma. Se joaca integritatea teritoriala a Romaniei, se joaca stabilitatea ei, se joaca identitatea, sentimentul ca esti roman, se joaca apararea tarii. Statul de astazi nu mai apara Romania. Statul de astazi apara pe altcineva, dar nu obstea romaneasca.

De aceea fiecare dintre noi, cu mijloacele pe care le are, trebuie sa spuna NU. “Nu!” – la ceea ce se pregateste in momentul de fata, si sa revenim la traditiile noastre, sa revenim la puterea noastra din totdeauna.

R. T.: Multumesc pentru aceasta extraordinara lectie de istorie domnule academician Dinu C. Giurescu. Va astept oricand cu drag, inapoi la Punctul de intalnire.