LEGEA OFFSHORE, MODIFICATA SUBSTANTIAL IN ULTIMUL MOMENT! Reprezentantii marilor companii exploatatoare ameninta cu renuntarea la “investitii” in Marea Neagra! (Video)

10-07-2018 19 minute Sublinieri

Camera Deputaţilor a adoptat luni seară proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri referitoare la perimetre petroliere offshore.
Proiectul a fost adoptat cu 175 de voturi „pentru”, 30 „împotrivă” şi 30 de abţineri, potrivit agerpres.ro.

Proiectul de lege stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor/lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.  Camera Deputaţilor este decizională în privinţa acestui proiect de lege.

Ce a declarat Liviu Dragnea

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat luni, după ce deputaţii au adoptat, decizional, proiectul care stabileşte măsurile de exploatare a gazelor din Marea Neagră, că nu putem accepta ca ţara noastră să fie în continuare dependentă energetic de Rusia.

„Este o lege foarte importantă şi cred cu speranţa că abţinerile sau voturile împotrivă au fost generate nu de rea credinţă ci poate dintr-o înţelegere greşită a prevederilor din această lege”, a declarat la tribuna plenului, liderul PSD Liviu Dragnea, după ce deputaţii au adoptat proiectul de lege care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Dezbaterile din Parlament privitoare la Legea offshore i-a determinat pe investitorii care au concesionat platforme în Marea Neagră pentru exploatarea de petrol și gaze naturale să anunțe că se retrag din România. Oamenii de afaceri susțin că modificările aduse legii în Parlament nu respectă înțelegerile și acordurile inițiale încheiate cu Guvernul României.

UPDATE. Legea offshore a fost votată de Camera Deputaților, for decizional, cu 175 de voturi pentru, 30 împotrivă şi 30 de abţineri. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat, după vot, că această lege dă României posibilitatea să nu mai fie dependentă energetic de Rusia. „Nu au fost negocieri în spatele niciunei uşi nici deschise nici închise, nu se fac negocieri pe marginea unei legi. Ceea ce am prezentat eu astăzi am făcut-o pentru că am vorbit cu colegii mei de la Camera Deputaţilor şi am convenit împreună că înainte de a vota această lege într-o formă sau alta toţi vedem în grup care sunt datele economice, datele financiare şi avantajele strategice pentru România”, a declarat Liviu Dragnea, după ce a fost întrerupt și acuzat de opoziție de intenții ascunse.

El a explicat care sunt beneficiile României și că nu putea accepta cererile investitorilor. .„Faptul că am pus 50% din toată producţia pe contracte bilaterale, iar 50% tranzacţionare pe piaţa românească înseamnă că Romania devine una dintre puţinele ţări din lume care devine independentă energetic. De asemenea, suprataxarea zero nu putea fi acceptată pentru că nu poti ca stat român să nu încasezi absolut nimic”, a conchis președintele Camerei Deputaților.

Companiile care au în acest moment acorduri petroliere offshore sunt: OMV Petrom și ExxonMobil – perimetrul de mare adâncime; Neptun Deep Lukoil, PanAtlantic Petroleum și Romgaz – perimetrul Trident; Black Sea Oil&Gas (BSOG) – perimetrele Midia și Pelican; Petromar Resources – perimetrele Muridava și Est Cobălcescu

Știrea inițială

Reuniți în Asociația Română a titularilor de concesionări offshore, oamenii de afaceri care au concesionat platforme martitime în Marea Neagră pentru exploatarea de petrol și gaze naturale au anunțat că se retrag din România. Aceștia au asistat la dezbaterile comisiilor reunite de Industrie, Buget-Finanțe și Administrație, din Camera Deputaților, unde s-a discutat varianta finală și s-au dezbătut amendamentele Legii offshore, care a fost trimisă la vot, în plen. La final, membrii asociației au fost nemulțumiți nu doar de tonul discuțiilor și ostilitatea cu care au fost tratați, ci și de faptul că nu se respectă contractele și înțelegerile inițiale. Ei se referă la nivelul de redevență și impozitele pe care urmează să le plătească pentru gazele extrase.

„Acum doi ani, am început procesul de explorare în Marea Neagră. Au existat o serie de blocaje dar aveam confirmată stabilitatea. Am primit asigurări din partea guvernelor care s-au succedat, dar, acum, am constatat că au fost încălcate contractele și înțelegerile inițiale”, a declarat Richard Tasker, președintele Asociației investitorilor.

La rândul ei, noul CEO al Petrom, Cristina Verchere, a adăugat că „România se află într-un moment critic, în care își poate valorifica posibilitatea de a aduce miliarde de dolari la buget”.

Cele trei comisii din Camera Deputaților s-a întrunit în ședință reunită săptămâna trecută pentru a dezbate proiectul legii offshore trimis de Senat încă din luna februarie. Discuțiile și votul final au fost amânate până luni, dată până la care deputații și grupurile au putut să depună amendamente. Au fost depuse multe amendamente, iar dezbaterile au degenerat în scandal continuu, cu jigniri și haos. În plus, atât cei din asociația investitorilor, cât și unii dintre deputați au primit amendamentele abia cu o jumătate de oră înainte de începerea dezbaterilor.

Forma Legii offshore, adoptată în cadrul comisiilor reunite, a fost trimisă, apoi, în plenul Camerei Deputaților pentru a fi supusă la vot.

Un fotoreporter bun, cu un aparat bun, ar fi putut surprinde perfect toată povestea zilei de azi. Era de ajuns să facă din cinci în cinci minute fotografii – iar din ele un filmuleț scurt – șefilor de la Petrom, Exxon și Black Sea Oil & Gas veniți să ia ce li se cuvine.

Felul în care, în doar trei ore, culoarea fețelor s-a schimbat de la alb-distins la stacojiu, cum zâmbetele condescendente au devenit grimase, cum postura aristocratică s-a transformat în scolioză.

Și cum românilor din delegația concesionarilor le-a luat aproape o oră până de când au început să deslușească și până au reușit să le spună de la cap la coadă în ce ambuscadă s-au trezit:

  • Lucian Davidescu/ Romania Curata:

 Ți-ai sunat deputatul și ai adus măcar un milion de euro la bugetul public – felicitări!

Acum o săptămână, deputații au plecat din comisii mormăind: „dar noi cum de n-am știut nimic?” Cu aceleași vorbe au plecat acasă luni concesionarii offshore.

Ședința comisiilor reunite de buget, industrii și administrație a început sumar. Conducătorul discuțiilor, Iulian Iancu, tocmai anunțase că vrea să o trimită pe seară în Plen. Un anunț scurt de la început, din care nu se poate înțelege chiar mare lucru: articolul 18 dispare iar 19 se schimbă. În rest, totul este pe-repede-înainte.

Apoi, un răgaz lung pentru delegația concesionarilor, ajunsă la dezbateri cu întârziere: Christina Verchere / Petrom, Richard Tasker / Exxon, Mark Beacom / Black Sea Oil and Gas – Carlyle. Se așează la măsuțele lor, la fereastra dinspre Piața Constituției, unde așteaptă impasibil, aristocratic, ce li se cuvine.

Singurul semn de optimism, un mesaj discret de la Petre Florin Manole, ca răspuns la întrebarea de săptămâna trecută, când nu era foarte lămurit de ce se întâmplă: „Legea în Cameră va suferi niște modificări pozitive”.

După cum încep dezbaterile, nu e bine! Amendamentele se votează la foc automat, concesionarilor le sunt satisfăcute aproape toate doleanțele administrative, chiar și cele aberante. Vreți să construiți fără autorizație apoi să obligați primăria să includă deciziile voastre în planurile de urbanism? Nici o problemă, se rezolvă!

Se votează în doi peri, se numără în doi peri. Doar doi deputați și-au făcut temele și încearcă să se bată: Nicușor Dan și Cosette Chichirău. Li se respinge tot.

O fotografie începe să circule prin sală. Planșele pe care Liviu Dragnea le prezentase în altă parte, ca și cum s-ar fi votat deja. Dar deputații sunt prea prinși în discuții ca să înțeleagă ceva. Abia mai târziu ajung la rândul lor la amendamentele cu pricina și abia după ce se aprobă începe să devină clar despre ce e vorba.

O taxă nou-nouță, apărută de nu se știe unde, cu nu mai puțin de nouă praguri. Pare mai mică decât cei 80% (din ce depășește 85 lei/MWh) pe care îi înlocuiește, dar totuși substanțială și atent-calibrată pe nouă praguri.

Scandal în sală: De ce vorbește domnul Dragnea de lucruri pe care noi încă nu le-am votat. Mai bine să plecăm acasă, atunci!

Și românii din delegația concesionarilor încep să simtă ce se întâmplă… Este o ambuscadă! Dar sigur au înțeles bine? Și cine are curajul să le spună șefilor? Mai trece o oră până se găsește răspunsul la cele două întrebări.

Moment în care în rândul „stakeholderilor” se instalează panica. Mark Beacom, care intrase alb, e acum roșu-vinețiu.
După ce deputații încep să plece spre plen, concesionarii sunt invitați la masa principală „să-și spună punctul de vedere”.

„Azi am văzut cuvinte pe care nu le-am mai văzut” (Nici noi, contribuabilii, n-am văzut sau scris prea multe litere). „Am discutat cu toate guvernele din ultimii doi ani și ne-am înțeles”. (N-au avut nici unul viață lungă, nu e clar de ce).

Toți amenință voalat că pleacă. Nu-i mai ascultă aproape nimeni, în afară de cei doi care le-au făcut opoziție de la început: Nicușor Dan și Cosette Chichirău.

Este aproape stupid ce se întâmplă. Din peste 30 de deputați specializați, câți au participat acolo, cei mai mulți n-aveau nici tehnic cum înțelege ce s-a întâmplat. Și totuși s-au dus la plen, deîndată, să voteze alături de alte câteva sute de colegi care n-aveau cum înțelege nici atât. E clar, in Parlamentul României e chiar simplu să votezi fără să știi ce!

Deci, pe scurt, ce s-a întâmplat? Legea offshore, scrisă parcă de concesionari în interesul lor, trecuse prin Senat cu unanimitate. Statul păstra doar redevențele, elimina taxele speciale și promitea să nu mai pună nici una în loc. În Camera Deputaților, legea trebuia să fie trecută în aceeași formă, preferabil de deputați care nu habar n-au exact ce votează.

Acum o săptămână, în urma apelurilor cetățenești, au început să pună întrebări și au aflat. În realitate, miza este de ordinul a 10 miliarde de euro. În ultimul moment, legea a fost schimbată și votată printr-o manevră care i-a luat prin surprindere pe beneficiarii ei. Vot final: 175 pentru, 30 împotrivă, 30 de abțineri.

Nu putem ști acum toate culisele acestei diversiuni. Poate că lucrurile erau plănuite din timp sau poate că presiunea publică, în urma căreia deputații au început să-și pună și să-și pună întrebări, a contribuit cu exact atât cât era nevoie. Dacă ultima variantă este adevărată, probabil că numărul celor care au dat efectiv curs apelului de a-și suna sau de a-i scrie parlamentarului să-l întrebe ce are de gând a fost de ordinul a doar câteva mii. Felicitări: fiecare dintre voi a reușit să aducă niște milioane bune de euro, în beneficiul public!

Deci, cum a rămas cu gazele… Și de unde și-a luat Dragnea grilă?

A fost spectacol ieri în Parlament, când s-a adoptat legea offshore cu concesii administrative demne de o țară mai bananieră ca asta, dar cu o grilă fiscală picată parcă direct din Scandinavia și care i-a împins pe petroliști să se zvârcolească de furie.

Însă toată organizarea se întâmplase de dimineață în spatele scenei, iar deputații au ieșit din comisiile reunite mai confuzi decât intraseră. Piesa de rezistență: grila progresivă de impozitare prezentată chiar în timpul dezbaterilor, dar în altă parte, de Liviu Dragnea.

Grila constă într-o formulă destul de complicată, care ține cont de amortizări dar apoi aplică un impozit progresiv pe prețul gazelor. În cazul în care calculele prezentate de Dragnea chiar rezultă din grilă, atunci venitul suplimentar la buget ar fi de 12 miliarde de dolari, adienercă destul de aproape de cele 10 miliarde de euro estimate inițial aici.

Însă pe lângă sumă, care până la urmă poate fi obținută în multe feluri, surprinde complexitatea grilei respectiv de unde și cum a apărut ea din senin. Nimeni n-a mai discutat public de așa ceva, decât cel mult la nivel de principiu.

Grila arată așa:

a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv;
c) 20% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv;
d) 25% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 115 lei/MWh și 130 lei/MWh inclusiv;
e) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 130 lei/MWh și 145 lei/MWh inclusiv;
f) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 145 lei/MWh și 160 lei/MWh inclusiv;
g) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 160 lei/MWh și 175 lei/MWh inclusiv;
h) 45% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 175 lei/MWh și 190 lei/MWh inclusiv;
i) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri care depăşesc 190 lei/MWh.

Fiecare dintre formule arată cam așa (exemplul de la a):

În funcţie de nivelul preţului mediu ponderat al gazelor naturale vandute din producţia internă proprie din perimetrele offshore, denumit în continuare PMPC, se aplică următoarele formule de calcul:
1) dacă PMPC este mai mic sau egal cu 85 lei/MWh, ajustat cu IPC, după caz, , impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculeaza cu formula:
IVST= ISO_85 = 0,30 * (VS_85 – VI)
VS_85 = (PMPC – PRC) * VGC;
unde:
IVST = impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat;
ISO_85 – impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore datorat, calculat la PMPC mai mic sau egal cu 85 lei/MWh;
VS_85 – venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat la PMPC mai mic sau egal cu 85 lei/MWh;
PMPC – preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore;
PRC – preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, ajustat cu rata IPC în anul 2014;
VGC – volumele de gaze din producţia internă din perimetrele offshore vândute;
IPC – indicele anual al preţurilor de consum din anul precedent publicat de Institutul Naţional de Statistică din Romania.
VI – valoarea investiţiilor în segmentul upstream realizare în luna în care s-a efectuat vânzarea fizică a gazelor naturale pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare;

Din nou, rezumatul situației:

România are o problemă cu sistemul de redevențe, care sunt relativ mici și destul de greu de mărit din cauză că acordurile expiră și sunt reînnoite la zeci de ani distanță. Pentru că nu a putut umbla la redevențe, Guvernul a introdus în 2013 o suprataxă pe producția de gaze, ajunsă azi la 80% din ce depășește 85 lei/MWh.

Suprataxa completează cadrul fiscal în domeniu cât să rezulte o parte a statului ceva mai decentă din propriile resurse. Însă are și problemele ei – este o taxă destul de primitivă, care aduce bani mulți atunci când prețurile sunt mari dar are și destule efecte nedorite. Însă a funcționat destul de bine după principiul mai bine decât nimic.

Atunci când a început presiunea pe adoptarea legii offshore, suprataxa a devenit miza principală. Pentru că statul n-a fost în stare ani de zile să vină cu ceva mai bun, acum era împins să o uite complet (dar și să promită că nu va mai pune, vreodată, altceva în loc).

Deci, puține opțiuni:

Varianta 0 – cea dorită de concesionarii offshore, deci forma care trecuse prin Senat, se limita doar la redevență (aliniată, teoretic, la 13% pentru că toate exploatările ar fi de volum mare), dar cu impozitul pe veniturile suplimentare eliminat complet.

Varianta 1 – valabilă și acum în exploatarea pe uscat, presupune o redevență între 3 și 13% la care se adaugă suprataxa de 80%, care s-ar fi extins și pentru offshore în lipsa noii legi.

Varianta 2 – adoptată în ultimul moment, înseamnă redevență plus noua grilă de taxare specială, cu multe praguri și o formulă complexă de calcul al deductibilităților.

Relevantă rămâne acum comparația dintre varianta 1 și varianta 2. Există și avantaje și riscuri.

Pe scurt:

În varianta 1, statul ar fi avut mai mult de câștigat pe termen lung în cazul în care prețurile vor fi medii și mari.

În varianta 2, statul are mai mult de câștigat, per total, dacă prețurile vor fi mici și medii.

Detaliat:

Suprataxa de 80% era croită să aducă venituri cât mai mari la buget în condiții de preț ridicat al gazelor. Însă prețul nu este mereu sus – de exemplu, acum tranzacțiile se fac la doar puțin peste cei 85 de lei / MWh (cotația gazului 22-23 de euro) astfel că aduce la buget sume relativ mici la valoarea producției extrase. În plus, este încurajată mărirea debitului exact atunci când prețul este mai mic.

Grila progresivă de impozitare introduce niște nuanțe cu impact atât fiscal cât și asupra politicii de producție. Astfel, suprataxarea începe de la o valoare mult mai mică, de doar 45,7 lei. Pentru cei 30 de lei diferență până la 85 de lei statul cere din start 30%.

Acest prag ceva mai ridicat, care vine peste costurile fixe de producție, face ca extracția gazului atunci când prețul este mic să fie aproape nerentabilă… ceea ce este un lucru bun! Concesionarii vor fi obligați să extragă exact atât cât să își țină operațiunea în funcțiune dar nu mai mult, deci nu ardem gazul dacă nu e cazul.

Prețul ideal de operare pentru concesionari este între 85 și 100 de lei (nivelul de acum), unde cota marginală de taxare este de numai 15%. Apoi, pe măsură ce prețul crește, taxarea crește la rândul său treptat, astfel încât nici nu provoacă stoparea subită a producției dar nici nu ratează foarte mulți bani pentru buget.

În cazul în care gazul se va scumpi iar prețul va rămâne sus, statul are teoretic de pierdut pentru că a renunțat la cota de 80%. Însă în schimbul acestui risc capătă certitudinea unor încasări ceva mai constante în timp.

De asemenea, spre deosebire de cota de 80%, de data aceasta sunt recunoscute investițiile, ceea ce înseamnă că, până la amortizare, baza de calcul va fi mai mică. Pe de altă parte, amortizarea recunoscută este limitată la 60% din încasări – deci statul va încasa mereu câte ceva.

Una peste alta, încasările potențiale ale statului în următorii 20-30 de ani vor varia într-o marjă mai îngustă – deci nici atât de mulți ca în cazul ideal de preț, nici atât de puțini ca în varianta cea mai pesimistă.

Ce urmează:

Acum, avem două sisteme diferite de taxare: unul pentru offshore – grila progresivă, celălalt pentru onshore – suprataxa de 80%. Concesionarii onshore mereu s-au plâns că taxa de 80% este injustă, iar dacă ea era eliminată aveau toate motivele să strige că vor tratament egal.

Bine, principalii producători de gaz pe uscat sunt Petrom (care are exploatări și pe mare) și Romgaz (care este al statului, deci teoretic banii tot acolo ajun într-un fel sau altul), dar asta deja contează mai puțin.

Ei bine, s-ar putea să capete exact ce și-au dorit – tratament egal, adică o taxă care să le scoată mai mulți bani din buzunar la prețurile mici de acum!

Dar nu se putea și mai bine?

Cu rezerva ca rezultatele calculelor prezentate chiar să reiasă din formule, conceptul pare destul de realist. Ține cont și de așteptarea investitorilor de bună-credință, să obțină un profit mai mult decât decent – pe măsura riscurilor și cu recunoașterea investițiilor; dar acoperă și așteptarea oamenilor ca gazul să nu fie dat aproape de pomană.

Riscul este ca, dacă legea intră în vigoare și se dovedește că totuși nu e bună să rămânem totuși cu ea pentru multe zeci de ani de acum încolo.

Urmează acum un drum lung către promulgare și chiar posibile contestații la CCR. Dar dacă noua formă nu intră în vigoare, suprataxa de 80% rămâne!

S-au supărat Exxon, “infamii” de la Carlyle/CIA& presidents şi ruşii? Au dat şi comunicat de înfierare? Păi e bine, măi! Bine, bine, bine! ✌ ✌ ✌ 😂

Ruşii şi americanii+Comănescu+Amicom: “Considerăm că amendamentele adoptate de Camera Deputaților vor avea un impact negativ semnificativ asupra industriei de petrol și gaze offshore din România și vor descuraja investițiile din Marea Neagră, cu consecința imediată a diminuării potențialul de producție suplimentară de hidrocarburi din zona offshore.”

Astăzi, Dragnea a furat de la copiii săraci Exxon, Carlyle, Lukoil, OMV, Petromar.
Nu se mai potolește ăsta odată!
#klausfăceva

In ziua care a început cu declarația Mădălinei Dobrovolschi despre decretul de revocare a Laurei Codruța Kövesi, în Parlamentul României era programată o discuție cu adevărat importantă pentru viitorul României: discuția despre legea Off-shore, precum și discuția despre impozitarea veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale.

Povestea gazelor din Marea Neagră

nu a început nici luni, nu a început nici săptămâna trecută și nici măcar acum două luni, când a început să se agite Mark Beacom, CEO al Black Sea Oil & Gas. Cu două luni în urmă, domnul Beacom a activat interfața de PR a companiei sale și a început să răspândească în spațiul public informația că Parlamentul se pregătește să facă jocul rușilor și să împiedice companiile americane de bună-credință să exploateze gazele din Marea Neagră. Cum se pregătea Parlamentul să facă jocurile rușilor? Încercând să obțină de la concesionari mai mulți bani decât ar fi vrut aceștia să dea.

În 2008, înainte de alegeri,

guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu transformă în contract de concesiune un contract de explorare pentru câteva perimetre din platoul continental al Mării Negre. Transformarea are loc pe 12 noiembrie 2008, cu 18 zile înainte de ziua alegerilor care au dus partidul domnului Tăriceanu de la acea vreme, PNL, în opoziție. Beneficiarul contractului, care este, de fapt, o anexă la un contract mai vechi, a fost firma canadiană Sterling Resources, o firmă a cărei reprezentanță în România avea un capital social de 200 de lei. Culmea este că Sterling a preluat perimetre din platoul continental al Mării Negre în 2008, în momentul în care Curtea Internațională de Justiție de la Haga încă nu se pronunțase în litigiul dintre România și Ucraina asupra platoului continental. În 2009, când CIJ de la Haga s-a pronunțat, gazele din Marea Neagră erau deja arvunite.

În 2014 și 2015, Sterling Resources

s-a retras din România, vânzându-și licențele pentru perimetrele din Marea Neagră. Perimetrul Muridava a ajuns, în cele din urmă, la Petromar, Perimetrul Midia Deep a ajuns la Exxon și OMV, perimetrele Pelican, Midia și Luceafărul au ajuns la Carlyle International Energy Partners, reprezentată azi de Black Sea Oil & Gas.

O estimare aproximativă spune că, până astăzi, companiile implicate în explorarea resurselor din Marea Neagră (Exxon, Lukoil, BSO&G, Petromar, pentru a-i numi doar pe cei care dețin majoritatea în fiecare perimetru) au investit 2,5 miliarde de dolari. Asta, fără a fi început acțiunile de exploatare. În urma activităților de explorare, însă, s-a dovedit că rezervele de gaze naturale (mai ales) sunt mult mai mari decât estimările inițiale, ceea ce a făcut perimetrele respective mult mai atractive.

Fără a pune la socoteală tranzacția cu Exxon, care prevede și unele sume din exploatarea perimetrului Midia Deep, Sterling s-a ales cu 42,5 milioane de dolari de la Carlyle (fără taxe), din care a plătit 10 milioane către Gemini Oil, companie care a finanțat activitatea Sterling în România. Numai din tranzacția cu Carlyle, așadar, Sterling a avut un beneficiu net de 32,5 milioane de dolari. E treaba procurorilor să afle dacă acești bani s-au dus și altundeva decât în conturile firmei canadiene. Oricum, 10 milioane de dolari reprezintă o sumă absolut insuficientă pentru a desfășura cu adevărat activități de explorare pe o platformă continentală, în patru perimetre, mai ales dacă e să comparăm această sumă cu cele 2,5 miliarde de dolari investite de cei care chiar au făcut explorare.

O altă cronologie, începută în 2015, ne spune așa:

– în 2015, Guvernul Ponta a vrut să introducă producătorilor de petrol și gaze un impozit suplimentar pe profitul din sectorul upstream (extragerea resurselor). Impozitul ar fi ajuns la 35%, cu o deducere de 15% pentru investițiile noi. La scurtă vreme după asta, Guvernul Ponta a plecat;

– în programul de guvernare din 2016, prezentat în campanie, PSD a vorbit în continuare despre supraimpozitarea profiturilor din exploatarea resurselor naturale, ca o măsură complementară, pe lângă majorarea redevențelor;

– Guvernul Grindeanu a încercat să fenteze partea cu supraimpozitarea și a pus tălpi Fondului Suveran. Guvernul Grindeanu a plecat;

– Guvernul Tudose a promovat actualul proiect de lege pentru exploatările off-shore, dar, în paralel, s-a opus creșterii redevențelor, premierul dându-l afară pe șeful ANRM pe 30 decembrie 2017, după ce acesta promovase un act prin care se schimba modalitatea de calculare a redevențelor pentru hidrocarburi, prin raportarea la un preț mai apropiat de cel al pieței. Pe 15 ianuarie, Tudose a demisionat.

Legea Off-shore ajunge în Parlament

într-o formă elaborată de Guvernul Tudose, dar pritocită înainte și de guvernele Grindeanu și Cioloș. În forma respectivă, concesionarilor și deținătorilor de licențe de explorare și exploatare li se garantează înghețarea taxelor și impozitelor la nivelul celor existente în momentul adoptării legii. Redevențele, de asemeni, ar fi urmat să nu se mai discute niciodată, iar în cazul în care s-ar fi modificat redevențe, taxe și impozite, statul român ar fi trebuit să despăgubească onor companiile petroliere cu activități pe platforma continentală a Mării Negre.

Legea a trecut în această formă de Senat, la începutul lui 2018, iar în luna mai concesionarii au început să se agite, vrând ca legea să treacă așa și de Camera Deputaților. Agitația concesionarilor, mai ales pe două platforme online (g4media și HotNews) mai mult a atras atenția asupra legii, apărând și voci care au cerut Parlamentului o dezbatere reală asupra legii și o atenție sporită pentru ca resursele României să nu fie vândute pe nimica toată.

Dacă legea ar fi trecut

așa cum a lăsat-o Senatul condus de Călin Popescu Tăriceanu, statul român ar fi câștigat din concesionarea gazelor din Marea Neagră doar aproximativ 230 de milioane de dolari anual din redevențe, timp de 20 de ani. Și, desigur, impozitele pe profit și alte impozite pe care le-ar fi plătit companiile, dar, altfel, impozite pe care le plătește orice companie cu activitate în România, chiar dacă nu exploatează resurse naturale care aparțin statului român. În cazul în care, desigur, companiile ar fi făcut profit.

Luni, însă, în comisiile din Camera Deputaților, legea Off-shore a primit unele modificări care i-au năucit pe concesionari. Modificările s-au menținut și în plen, iar legea a fost votată. Dacă președintele Iohannis o promulgă, pe lângă redevențe în valoare de 230 de milioane de dolari anual, România ar mai putea câștiga, doar din impozitarea veniturilor suplimentare ale companiilor petroliere, încă 13,2 miliarde de dolari în 20 de ani. În total, aproximativ 17,8 miliarde de dolari, în loc de doar 4,6 din redevențe. Aceste calcule, însă, trebuie luate cum grano salis, fiind prezentate de către PSD și neconfirmate încă de nimeni altcineva.

Concesionarii perimetrelor

din platforma continentală a Mării Negre au plecat din Parlament complet nemulțumiți, scrâșnind din dinți și amenințând că își iau jucăriile și pleacă. Presiunile lor se vor muta acum la Cotroceni și rămâne să vedem dacă domnul Iohannis le va rezista. Despre domnul Tăriceanu, plecat oportun din țară tocmai în ziua de luni, se spune că nu a prea răspuns la telefoane.

Deputații PSD și ALDE au introdus pe ultima sută de metri în Legea offshore, cu câteva ore înainte de adoptare, amendamente importante legate de fiscalitate în ceea ce privește producția de gaze din Marea Neagră. Practic, aceste amendamente au fost votate luni în jurul orei 18.00 de comisiile reunite pentru industrii, pentru administrație și pentru buget-finanțe, iar seara târziu, au intrat în plenul Camerei Deputaților, fără o analiză serioasă asupra lor. Ele au fost transmise deputațiilor cu doar două ore înainte de discutarea lor. Un amendament important, pe care deputații din opoziție nu au avut timp să-l analizeze, dar care a fost votat luni, se referă la introducerea unor impozite progresive pe veniturile suplimentare obținute din  vânzarea producției din Marea Neagră, aplicate în funcție de prețul gazelor.Legea a început să fie discutată în plenul Camerei Deputaților în jurul orei 21.00.

UPDATE Legea a fost adoptată seara târziu cu  175 voturi pentru, 30 împotrivă și 30 abțineri. Voturi “pentru” au avut PSD, ALDE și UDMR. Unii deputați PNL și USR s-au abținut de la vot, iar alții au votat împotrivă. PMP a votat împotrivă. Vezi aici cum a votat fiecare.

Șefii a trei companii care au concesionat perimetre petroliere în Marea Neagră, ExxonMobil România, OMV Petrom și Black Sea Oil&Gas, au declarat după ședința comisiilor reunite, că în urma adoptării acestui amendament, decizia finală de investiție va fi mai dificil de luat. “În urma modificării regimului fiscal va deveni mult mai dificil pentru fiecare investitor să adopte o decizie de investiție”, a declarat Richard Tusker, șeful ExxonMobil din România. “După ceea ce am văzut că s-a întâmplat astăzi, suntem îngreunați în a adopta decizia finală de investiție care să favorizeze România“, a declarat la rândul său Christina Verchere, CEO al OMV Petrom. “Acum doi ani am început procesul de stabilire a cadrului în care putem face investițiile în Marea Neagră. (…)Din punct de vedere al fiscalității aveam deja confirmată stabilitatea, scopul acestei legi acela de a reconfirma într-un mod clar această stabilitate (…)Pot să va spun cu toată fermitatea, ținând cont de textul pe care l-am văzut, ne pune în situația mult mai dificilă de a lua decizia finală de investiție față de momentul în care ne aflam acum doi ani”, a declarat și Mark Beacom, șeful Black Sea Oil& Gas.

Reamintim că Legea Offshore, deși este foarte importantă, a fost împinsă până în ultimul moment, în sesiunea extraordinară. Legea avea multe articole controversate, însă acestea nu au fost modificate în timpul dezbaterilor din ultimele săptămâni, ci au fost lăsate până în ziua adoptării. Liviu Dragnea, șeful PSD, a prezentat ultimele modificări, ca și cum ele ar fi fost deja adoptate, înainte ca cele trei comisii de specialitate să le dezbată și să aprobe un raport. Deputații USR au acuzat faptul că nu au fost și miniștrii finanțelor și energiei în comisii pentru a-și exprima punctele de vedere pe ultimele modificări. De altfel, reprezentantul Ministerului Finanțelor, prezent în ședinta comisiilor, a spus că nu știa de aceste modificări. 

“Dezbaterile s-au purtat în spatele unor uși închise“, a declarat Cristina Prună, deputat USR, în plenul Camerei Deputaților. Aceasta a mai acuzat că nu s-a discutat niciodată cadrul fiscal și că nu există un studiu de impact al acestei legi, iar astfel nu se știe dacă acesta este benefic sau nu. “Liviu Dragnea ne-a demonstrat astazi că toate companiile care vor să-și rezolve o problemă trebuie să treacă prin biroul dumnealui”, a mai spus Cristina Prună. “Am un mesaj pentru dumneavoastră, domnule Anton Anton (n.red. ministrul energiei), dacă mai vedeți investitori străini, să-i trimiteți la domnul Liviu Dragnea. Dacă mai vedeți investitori chinezi prin lifturi, să-i trimiteți la Liviu Dragnea, că-i rezolvă dumnealui”, a mai spus Cristina Prună. 

În replică, Liviu Dragnea a spus că nu au fost înțelegeri în spatele ușilor închise.

Față de forma adoptată în Senat, PSD și ALDE au modificat complet articolul 19 referitor la creditul fiscal, introducând impozite suplimentare. Articolul 18 a rămas în forma adoptată de Senat care prevede că titularii de acorduri plătesc actualele redevențe, cele aflate în vigoare încă din 2004, fiind exceptați de la plata impozite suplimentare prevăzute de OG 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările si completările ulterioare şi ale Ordonanţei Guvernului 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale. În schimb, prin articolul 19, aceste taxe au fost înlocuite cu o schemă de impozitare progresivă asupra veniturilor suplimentare. Practic, a fost găsită o formulă intermediară de taxare față de cea aplicată pentru veniturile obținute din vânzarea producției de gaze onshore (terestru).

OG 7/2013 prevede că operatorii plătesc impozit de până la 80% din veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. OG 6/2013 se referă la instituirea unui impozit de 0,5% din veniturile din activitățile de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale.

De asemenea, a mai fost introdus un amendament care prevede că trebuie vândute pe bursă minim 50% din gaze.

  • Articolele referitoare la fiscalitate, așa cum au fost propuse de PSD și ALDE

Art.18. – Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi; începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările si completările ulterioare şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.261/2013, cu modificările ulterioare, nu se aplică titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 19. – (1) Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora şi/sau aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.

(2) Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul după caz, asupra veniturile suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, din care se deduc investiţiile în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:

  • a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
  • b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv;
  • c) 20% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv;
  • d) 25% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 115 lei/MWh și 130 lei/MWh inclusiv;
  • e) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 130 lei/MWh și 145 lei/MWh inclusiv;
  • f) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 145 lei/MWh și 160 lei/MWh inclusiv;
  • g) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 160 lei/MWh și 175 lei/MWh inclusiv;
  • h) 45% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 175 lei/MWh și 190 lei/MWh inclusiv;
  • i) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri care depăşesc 190 lei/MWh.

(3) Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 60% din totalul veniturilor suplimentare.
(4) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) calculează, declară şi plătesc lunar impozitul suplimentar offshore, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care datorează impozitul.
(5) Modelul şi conţinutul declaraţiei privind impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(6) În măsura în care aplicarea prezentelor prevederi impune emiterea de instrucţiuni cu privire la impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore, acestea vor fi emise prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului energiei, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. (7) Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca redevențe și impozit asupra veniturilor suplimentare se fac venit la Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public privat în conformitate cu prevederile art. 13 alin.(3) din Ordonanța de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public privat.

Art.20. Prin derogare de la prevederile art. 177 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora şi/sau aparţinând aceluiaşi grup de interes economic, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro, într-un an calendaristic, au obligaţia să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe pieţele centralizate, transparent, public şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE, pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător.

Vezi aici forma adoptată de Camera Deputaților.

 

 

 


Categorii

1. ȘTIRI, Batalia pentru resurse, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

12 Commentarii la “LEGEA OFFSHORE, MODIFICATA SUBSTANTIAL IN ULTIMUL MOMENT! Reprezentantii marilor companii exploatatoare ameninta cu renuntarea la “investitii” in Marea Neagra! (Video)

  1. Cu ocazia votului pe aceasta lege, se vede foarte clar cine vrea binele tarii, și cine nu, în Parlament. Deasemenea, promulgarea acestei legi îl va demasca cât se poate de clar și pe Iohannis. Cred ca e primul și cel mai important act de patriotism de după 90. Și ar trebui celebrat ca atare, inclusiv în strada.

  2. Ma întreb ca nu avem si noi posibilitatea sa exploatam resursele la M Neagră ? Adică ce nevoie e de exon , luk … , noi nu avem posibilitatea ? Ceaușescu a construit fabrici , noi nu putem investi in Romgaz sa scoată din M Neagră pt noi ??

  3. Investitorii vin sa ne salveze investind, iar noi le atacam ”enteresele”.
    ” Bravos natiune! Halal sa-ti fie! Sa traiasca Republica!”

  4. @Leonida
    Nu, dimpotriva. Deputatul USR Cătălin Drulă spune cum stau de fapt lucrurile cu noua varianta a legii: „Dragnea a minţit ieri la televizor cu impozitul pe veniturile offshore vorbind de zeci de miliarde de $ ca viitoare încasări pentru stat. Nu a menţionat că până la 60% din venitul suplimentar se poate deduce ca investiţie. Şi cum investiţiile sunt estimate la 22 mld $ pe 20 de ani – acestea vor fi deduse probabil în mare măsură la cota maximă posibilă de 60% din veniturile suplimentare. Deci încasările din impozit vor fi undeva la 40% faţă de ce-a prezentat el.”
    “In plus – a lucrat cu un preţ de 145 lei/MWh în timp ce estimarea dintr-un studiu recent Deloitte pentru preţul după 2020 este de 108 lei/MWh (ambele preţuri sunt în lei-2018). Diferenţa este foarte mare. Rezultatul când le punem pe toate împreună: probabil vreo 4 mld $ încasate de statul român în loc de cele 20 mld desenate de Dragnea cu carioca.”
    https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/drula-usr-dragnea-mintit-impozitul-veniturile-offshore-nu-mentionat-60-deduce-investitie-1_5b44a397df52022f750f1896/index.html

  5. @ Nimeni:

    Deputatii USR sunt si deosebit de credibili. Chestiunea e inca interpretabila si controversata, in functie de diverse calcule, inca lucrurile nu sunt foarte clare, dar e incomprabil cu ceea ce s-a votat la Senat si ce isi doreau corporatiile.

  6. Sa nu uitam ce spunea Arsenie Boxca: “va vor lua tot” si sa luam aminte ca prin alte colonii, mari producatoare de petrol, precum Irak, Libia, Venezuela si Nigeria petrolul nu aduce prosperitate, ci saracie!
    Nigeria was recently rated the poorest country in the world, despite several hundred billion dollars in oil earnings over the last decade.
    https://www.zerohedge.com/news/2018-07-07/nigeria-rated-poorest-country-world-despite-oil-earnings

  7. @Iulian

    asa zic si eu (minus strada, recunoasterea ar fi suficienta). Ca si raportul lui Toader, un act subestimat. Nu e chiar superlativul, asa e (admin#5), dar e probabil unul din rarissimele reflexe de suveranitate, care trebuie ca i a cam trezit din picoteala pe ‘investitorii’ obisnuiti pana la plictis cu rutina ploconelii si a pomenilor marca Ro.

  8. Se confirma ce a spus deputatul USR Constantin Drula: Dragnea nu a menţionat că până la 60% din venitul suplimentar se poate deduce ca investiţie.
    Art 19
    (3) Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 60% din totalul veniturilor suplimentare.

    Deci “statul” rascumpara 60% din investitii, dar nu poate avea si 60% din profit. “Statul” ori este prost ori este corupt.

  9. Pana una alta, seful pesedeului le-a strans kaele reprezentantilor rochiefelerilor in menghina, pe neasteptate. Daca-l tine bracinarul, e cel mai bun gest pesedist din guvernarea actuala.

  10. Pingback: ZACAMINTELE DIN MAREA NEAGRA, MAI MARI DECAT ESTIMARILE OFICIALE?/ Va reusi ROMÂNIA sa creasca productia interna agroalimentara?/ DEZINDUSTRIALIZAREA SI POLITICA SALARIILOR MICI - reteta tranzitiei românești postcomuniste
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare