NOUA ORDINE MONDIALA INSEAMNA FOAMETE: ONU, Societe Generale si presa de profil economic umfla sperietoarea foametei ce va sa vina
În momentul în care citiți aceste rânduri, zeci de mii de familii africane sunt în căutare disperată de hrană. Sute de mii de animale de fermă au murit din cauza secetei din Somalia, Etiopia și Kenya, care este cea mai mare din ultimii 60 de ani.
Considerând că două treimi din oamenii din regiune își duc existența prin creșterea de capre, vite, cămile și oi, termenul de “catastrofă” nu ar fi suficient pentru a descrie ce se întâmplă, cei de la Al Jazeera îşi pun o întrebare cât se poate de simplă: cine este de vină pentru aceste lucruri: schimbarea climatică sau războiul? Trebuie menţionat faptul că, pe lângă secetă, Africa este lovită sever de războiul islamic, în măsura în care livrarea de ajutoare este condiţionată de livrările de armament pentru gruparea teroristă Al Shabab, una dintre cele mai puternice grupări teroriste din zonă, cu puternice legături cu Al-Qaeda, împotriva cărora americanii luptă din 2001 încoace.
În fiecare zi, mii de oameni ajung în cea mai mare tabără de refugiați din lume, la Dadaab, în speranța că vor fi acceptați, deși a fost construită pentru 90.000 de oameni, iar acum sunt deja 360.000 de persoane. Mai mult, 30.000 de oameni stau în afara taberei, care încă nu au fost acceptați în tabără din lipsă de spațiu.
Acesta este însă numai începutul, spun cei de la ONU. Asta pentru că seceta afectează nu mai puțin de 10 milioane de oameni, iar în 2012 vom putea asista la o foamete în masă din cauza secetei. Problema este însă că prețul alimentelor a tot crescut în ultimii ani, ceea ce a făcut ca tot mai mulți oameni să nu-și mai permită să cumpere hrana de zi cu zi.
“Cu toate acestea, speculatorii și marile bănci de pe Wall Street nu se simt vinovați pentru că manipulează prețul alimentelor din dorința de câștig”, scrie presa externă.
Cei de la Business Insider au realizat o lista cu 12 semne care arată că lumea rămâne fără mâncare. Enumerăm doar câteva dintre ele:
1. Mai mult de 3 miliarde de oameni, aproximativ jumătate din populația lumii, trăiesc cu mai puțin de 2 dolari pe zi.
2. În ultimii ani, prețul global al alimentelor a crescut cu 37%.
3. Prețurile unor cereale “cheie” precum porumbul sau grâul au explodat de-a dreptul: de exemplu, prețul porumbului a crescut cu 77% într-un singur an, orezul cu 39%, iar zahărul cu 64%.
4. Conform FAO, prețul alimentelor va cunoaște o creștere de 240% față de nivelul din 2004.
5. Se estimează că 80% din populația globului trăiește în state unde diferența de venit dintre bogați și săraci se adâncește.
6. Aproximativ un miliard de oameni se duc seara la culcare înfometați. În fiecare zi!
7. La fiecare 3,6 secunde cineva sfârșește de foame, trei sferturi fiind copii sub 5 ani.
8. Se estimează că toată Africa deține doar 1% din întreaga avere a lumii, spre deosebire de bogaţii lumii ( estimaţi ca având o pondere de 0,5% din populația totală) care dețin 35%.
Un studiu recent al băncii Societe Generale intitulat sugestiv “O nouă ordine mondială. Când cererea depăşeşte oferta” arată că ne aflăm la sfârşitul unui ciclu început în 1980, iar caracteriul fluctuant al forţei de muncă, resursele limitate, inflaţia şi intervenţia guvernului în economie vor determina o trecere haotică şi problematică în următorul ciclu.
Una din concluziile raportului viza faptul că în anii 1970 resursele naturale erau din belșug, spre deosebire momentul actual când problema resurselor devine tot mai îngrijorătoare. Consumul a crescut considerabil pe pieţele emergente, respectiv alimentaţie, agricultură şi metale, iar resursele sunt în prezent limitate, spre deosebire de ciclul precedent. Preţurile au crescut, în consecinţă, iar de la o piaţă stabilă s-a ajuns la o piaţă volatilă şi fragmentată, puternic afectată de inflaţia fluctuantă.
- Wall Street Journal: Noua Ordine Mondiala: Cum se schimba economia in mod dramatic
Economia globala se afla la sfarsitul unui ciclu economic care a inceput in 1980, releva cel mai recent raport Societe Generale. Studiul este intitulat grandios: “O noua ordine mondiala, cand cererea excede oferta”, scrie Business Insider.
1. Evolutia demografica
Economia mondiala se schimba dramatic si nu pe fondul influentei pietelor emergente, ci din cauza faptului ca modelul economic din ultimele decenii si-a atins limitele, odata cu startul crizei financiare din 2008. Astfel, cea mai mare parte a regulilor care au guvernat economia trebuie regandite, in functie de conditiile curente.
Potrivit raportului, ultimul ciclu economic, care s-a desfasurat intre mijlocul anilor 1980 si mijlocul anilor 2000, a fost caracterizat de dezvoltarea puternica a economiei neoliberale bazate pe oferta, in timp ce trendul caracteristic al urmatoarei ere va fi probabil dictat de stimularea cererii, in scopul dezvoltarii mai multor metode de a gestiona resursele rare pentru a asigura disponibilitatea lor si generatiilor viitoare.
Acelasi studiu apreciaza ca daca la sfarsitul anilor 1970 lumea industrializata a inceput sa caute forta de munca ieftina in Asia, acum boom-ul economic din aceasta regiune afecteaza intregul glob, intr-un mod care va conduce la o noua competitie pentru resurse.
1980: O forta de munca globala de 2 miliarde de persoane
Analizand evolutia demografica si influenta sa asupra echilibrului dintre cerere si oferta putem intelege care au fost caracteristicile ultimului ciclu economic. Statistic, intre 1980 si 2010, populatia a crescut cu 2,5 miliarde de persoane, de la 4,4 miliarde la 6,9 miliarde, insa diferentiat pe grupe de varsta (vezi grafic).
2011: O forta de munca la nivel mondial de peste 4 miliarde, cea mai mare parte din Asia (fara Japonia). De asemenea, potrivit graficului din dreapta, se observa o crestere exceptionala a numarului de adulti din categoria activa pe piata fortei de munca de la 2,6 miliarde in 1980 la 4,5 miliarde in 2010. Doua treimi din sporul populatiei apte de munca (15-64 de ani) a venit din Asia (fara Japonia) – reprezentand o schimbare uriasa in piata fortei de munca si a cererii.
2. Propensiunea spre consum
1980: 1 miliard de oameni sustineau 3/4 din consumul global. Resursele naturale au fost din belsug, iar preturile materiilor prime erau reduse.
Disparuta din peisajul economic in ultimele decenii, lipsa resurselor disponibile revine pe scena internationala, odata cu sporul populatiei si tinde a crea un mediu economic si politic din ce in ce mai instabil, in contextul in care competitia pentru resurse disponibile devine tot mai acuta.
Avand in vedere acest scenariu, o consecinta directa si inveitabila o vor reprezenta cresterile structurale in pretul materiilor prime, ca urmare a deficitului cronic de resurse anticipat in urmatorii ani, indiferent ca vorbim de resurse industriale, energie sau agricultura.
2011: Pietele emergente au devenit principalul centru de consum. Resursele sunt tot mai rare, iar preturile materiilor prime cresc.
3. Ciclurile economice
1980: Cicluri economice lungi, cu inflatie redusa
Avand in vedere ca orice perioada sustinuta de expansiune ar putea rula odata cu trecerea timpului intr-un numar tot mai mare de constrangeri fizice, durata unui ciclurilor economice este susceptibila de a deveni semnificativ mai scurta. Cu toate acestea, o ciclitate mai mare nu inseamna ca ciclurile vor fi mai lipsite de evolutii pronuntate.
Dimpotriva, avand in vedere factorii dinamici care stau la baza cresterii cererii, fazele de crestere a ciclurilor scurte sunt susceptibile de a fi deosebit de pronuntate declansand modificari continue de pret, care ar putea actiona ca un stabilizator automat. Evolutia preturilor la materiile prime vor reprezenta un punct cheie in ciclurile economice din perioada urmatoare, la fel ca si masa monetara.
Ca urmare, o evolutie ascendenta a ratei inflatiei la nivel global este de asemenea asteptata. Declinul competitiei, care a fost deja declansat de socurile asimetrice ale cererii, reprezinta cel mai eficient catalizator pentru proliferarea volatilitatea preturilor la nivel global. Acest lucru a fost deja evidentiat de cresterea rapida pe scara larga a preturilor la bunurile industriale finale.
2011: Cicluri scurte, volatile si preturi in crestere4. Risc si incertitudine
1980: Apetit pentru risc si piete stabile.
Pentru investitori, o serie de cicluri scurte si volatile se traduce deseori prin instabilitate si risc. Aceste caracteristici sunt, in general, o veste proasta pentru investitii, cum riscul va trebui asumat intr-un context de penurie de resurse.
Aceasta observatie ridica semne de intrebare asupra dezvoltarii viitoare a ofertei de marfuri, in ciuda cererii tot mai mari, avand in vedere ca economisirea privata se reduce ca urmare a procesului de imbatranire a populatiei in tarile bogate. De asemenea, acest lucru este de natura sa conduca la o penurie in lantul de aprovizionare si la o crestere proportionala a costurilor de capital. De asemena, incetinirea ritmului de crestere a productivitatii, care a fost observata in tarile dezvoltate de aproape un deceniu, acum pare sa continue si sa se raspandeasca in tarile nou industrializate.
2011: Apetit scazut pentru risc, inflatie, ciclurile scurte si piete volatile.
5. Sfarsitul economiei neoliberale
1980: Liberalizarea comertului la nivel global, finante fara frontiere.
Pe baza deficitului de resurse s-ar putea deschide calea spre noi reglementari in comertul international, astfel cum a fost observat deja la restrictiile privind comertul de materii prime, recent impuse de o serie de tari. O crestere a tensiunilor de pe piata materiilor prime si o diminuare a ofertei de capital va creste considerabil tentatia guvernelor sa devina tot mai implicate in gestionarea resurselor.
In timp ce inter-dependenta reduce riscul unei reveniri la protectionism pe scara larga, se arata in studiul Societe Generale, o regionalizare a comertului, pare foarte probabila. De aceea, evolutiile in guvernarea globala vor fi vitale, ceea ce inseamna ca un cadru de reglementare stabil trebuie adoptat intr-un numar tot mai mare de domenii economice si financiare.
2011: Interventia guvernului in economie – protectionism.6. Care sunt noile oportunitati economice?
1. Asia si Africa vor constitui noi oportunitati de dezvoltare.
2. Situatia economica globala va stimula inovatia in sectoarele de energie si tehnologie.
3. Schimbarile din regiunile in curs de dezvoltare si inflatia sunt singurul lucru care poate salva lumea industrializata de la stagnare economica.
Nota noastra:
Problema foametei este strans legata de celelalte teme pe care se face tapaj in mod deosebit, ca teme-cheie ale agendei malthusiene ce pleaca de la axioma ca suntem prea multi oameni in conditiile in care resursele se imputineaza si economia nu mai este productiva, ci consumatoare.
Plecand de la aceasta premisa, asadar, malthusienii nostri identifica si cateva plagi: foametea, criza economica ce are drept corolar criza statelor nationale (a datoriilor statelor), razboiul, terorismul, ”schimbarile climatice”, etc. De altfel, recent, OCDE tocmai identificase cinci socuri majore ce ne asteapta dupa colt.
In cazul foametei, agitarea unei astfel de teme poate avea ca finalitate:
– promovarea unor culturi ”alternative” care sa asigure surplusul necesar de alimente – anume, promovarea culturilor OMG.
– justificarea unor teme conexe, cum ar fi, in materialul de sus, schimbarile climatice si terorismul. Asadar, foamete avem si pentru ca exista schimbari climatice, deci trebuie sa facem ceva si pe acest plan: evident, ceva pe scara mondiala, altfel nu suntem eficienti.
– inspaimantarea populatiei si pregatirea ei mentala pentru solutiile de forta, coercitive, spectaculoase ce vor urma.
Trebuie sa intelegem acest gen de alerte ca cea de mai sus ca niste teasinguri sociale, ca niste trailers care anunta, de fapt, in mod implicit, mizand pe frica, curiozitatea, adrenalina si capacitatea omului de a se lasa hipnotizat, vrajit, rapit, Marele Film ce va veni. Un film care va derula, tot ce se poate, foarte curand pe ecranele mintii omenirii, si in care vom vedea, la un moment dat, si ”speculatori de pe Wall Street”, ”banci” si alte structuri puse intr-un alt aranjament spectaculos care sa dea impresia ca ”bogatii au saracit” in favoarea saracilor, asa cum aveau impresia unii in zorii dictaturii bolsevice.
Semne ca ultimul totalitarism, cel care va fi construit pornind de la axioma imputinarii resurselor, este pe cale de a fi lansat la apa…
Legaturi:
- Ni se “profeteste” regulat foametea, CA SA FIM CONVINSI CA SUNTEM PREA MULTI. “Studiu” Oxfam: OMENIREA SE VA CONFRUNTA CU O CRIZA ALIMENTARA FARA PRECEDENT. Cauzele: se putea altfel? Schimbarile climatice si cresterea demografica…
- Oficial din Ministerul Agriculturii: ROMANIA SE INDREAPTA CU PASI SIGURI SPRE CRIZA ALIMENTARA. OARE?
- CRIZA ALIMENTARA SI SANSELE ROMANIEI. Pretul mancarii bate noi recorduri
- Continua scumpirile la alimente: ROMANIA, PIATA DE DESFACERE PENTRU IMPORTURI?
- SECETA LOVESTE RECOLTELE DIN EUROPA
- Revolutiile foamei si dezastrele ne duc in pragul unei noi crize
- ONU ne va da sa mancam insecte? Se agita din nou teza: POPULATIE NUMEROASA = FOAMETE GLOBALA
- FMI observa ca preturile la alimente cresc. Dar gura nu-i miroase a usturoi…
- VINE FOAMEA?
- PROGNOZE 2011: CRIZA SOCIALA SI ALIMENTARA, REVOLUTIILE FOAMEI
- DICTATURI MALTHUSIENE? SE CONTUREAZA INCA O TENDINTA: lovituri de stat, dictaturi de forta majora, guverne autoritare pentru aplicarea politicilor dure asupra populatiei
- IN MARS FORTAT SPRE NOUA ORDINE SOCIALA (II). Ultimul totalitarism
- IN MARS FORTAT SPRE NOUA ORDINE SOCIALA (I) – o sinteza explicativa foarte elocventa si documentata privitoare la vremurile pe care le traim
“Bogatii au saracit si au flamanzit,iar cei ce-L cauta pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele”.
Locuiesc la tara si desi am strictul necesar,adica hrana,reusesc performanta sa stau saptamani intregi fara bani in casa.Nu pot sa spun ca nu ma nelinisteste aceasta situatie,dar am inceput sa ma dresez.Daca privesc partea plina a paharului ma raportez la populatia din Africa,dar copiii imi arata frecvent partenerii de ulita care ii eclipseaza la toate capitolele.
Ion Mija, Pohoarne, Floresti: “Atunci mi-am dat seama cat e de umilitoare foamea si cat e de usor sa conduci un popor pe care il tii la bucatica de paine. Nici nu trebuie sa te ostenesti sa-l conduci, fiindca el insusi se supune”.
Victor Volcinschi, din Badaragii-Vechi, Edinet: “Si daca la inceput poporul se mai indigna, inspre primavara nici pentru asta nu-i mai ajungeau puteri. Oamenii nu mai cautau raspunsuri, se gandeau numai cum sa iasa din nevoi, nu blestemau pe nimeni, nu cereau nimanui socoteala, parca nici puteri de a gandi nu mai aveau… Grozava chestie ideologica, foamea si teroarea!”
Olga Macovei, Cajba, Glodeni: “Era o femeie in vecini, neam cu noi, crestea doi baieti si doua fete. Si iaca femeia aceea si-a ucis un baietel ca sa-i hraneasca pe ceilalti. A venit intr-o zi la noi surioara lui de vreo trei anisori si zice: “Da’ eu azi am mancat un deget de-al lui Borea.” De, ne uitam si noi, copil, ce vrei, da’ ea: “Mama l-a fiert in ceaun”.
EXTRASE DIN: http://www.curteaveche.ro/Cartea_foametei-3-671
Am cumpărat cartea acu un an şi ceva, de la un anticariat. Este pur şi simplu o carte DOCUMENT zdrobitoare. Extrasele de mai sus le-am luat de pe net. Sunt alte fragmente mult mai dureroase, cu precădere cele ce privesc deformarea fiinţei umane, ca urmare a lipsei hranei.
O recenzie LITERARĂ avem aici: http://www.observatorcultural.ro/De-mai-sint-de-nu-mai-sint-de-ma-fac-negru-pamint.-Interviu-cu-Larisa-TUREA-autoarea-volumului-Cartea-foametei*articleID_19753-articles_details.html
E important de reţinut, că nu poate exista foamete decât dacă este planificată şi impusă de sus. Bunica mea povestea că nimeni nu a simţit foamea până când au început să circule zvonurile cu privire la rechiziţii ABSURDE. Până atunci, din bătrâni, avea putere de lege zicala “Unde mănâncă 2, mănâncă şi al treilea!”. Au început apoi abuzurile autorităţilor, animale care erau rechiziţionate şi apoi lăsate să moară, jaful total, distrugerile. Este o carte care echivalează, şi spun eu că ÎNTRECE în orori, cele descrise inclusiv de literatura privind Fenomenul Piteşti.
Şi spun asta din poziţia unuia care a citit mai mult decât trebuia pe această temă. Am fost atât de zguduit de aceast genocid, încât îmi propusesem să-mi fac şi blog (http://foamete.wordpress.com/), pe această temă, doar că am realizat după o căutare pe google, că m-aş înscrie în rândul celor care provoacă panică cu această temă.
Panica, fiind sentimentul esenţial, catalizatorul genocidului programat. Şocul major, în cazul meu, s-a referit la faptul că nu te poţi proteja, nu te poţi monta sufleteşte să-ţi vezi copilul înnebunind de foame, nu văd cum altfel poţi rezista nebuniei dezlănţuite a disperării, în afara unei credinţe de nestrămutat în milostivirea Domnului.
Nu vreau să sperii pe nimeni cu cele spuse mai sus, căci nădăjduim cu toţii în mila lui Hristos. Doamne, fereşte!
Piata e arhiplina de produse agricole locale si mai putin locale, dar noi tot ne calcam in picioare. Laptele de la tarani e mai ieftin ca apa.
Visinele, nucile, ciresele negre, dudele stau in copaci sau pe jos prin tot Iasul si cam nimeni nu le culege. In acelasi timp exista multi oameni care cauta mai mult sau mai putin disperati in gunoaie sa manance.
Si noi tot ne plangem si disperam. Oare ce vom face daca si cand chiar vom prinde zile grele sau foamete? Spunea o batrana ca Dumnezeu ne da frig si ne plangem, apoi ne da caldura iar ne plangem. Ce sa ne mai dea sa ne impace?
O carte la fel de cutremuratoare ca si aceea pe care o aminteste utzu.
http://www.arhiepiscopiacraiovei.ro/product_info.php?manufacturers_id=401&products_id=1909
Si totusi, Parintele Paisie – ca tot il praznuim astazi – traia cu o coaja de paine si un pahar cu apa…Probabil ca diavolul iti ia intai mintile si numai dupa aceea poate sa-ti dea nebunescul “curaj” de a-ti hrani copiii cu trupul fratelui lor.
Razbointrucuvant say:
– inspaimantarea populatiei si pregatirea ei mentala pentru solutiile de forta, coercitive, spectaculoase ce vor urma.
Cel putin in lumea vestica este periculos in acest moment sa se provoace o criza alimentara in numele interesului noi ordini mondiala. Si cum riscul este prea mare, au ales calea numita – inspaimantarea populatiei -. Bogatii vestului au ceva ce saraci lumii nu au. Acel ceva se numeste FRICA DE A PIERDE. Astfel in lumea vestica nu este necesar a se lua ceva. Este destul doar de a crea acea frica de a se pierde. Astfel cei mai mult s-au mai putin avuti, isi vor preda libertatile pe altarul protectiei si al conservatorismului.
Cum saracii lumii sunt atat de saraci, ei nu cunosc respectiva fraza FRICA DE A PIERDE. Astfel ei pot fi eliminati fara probleme, cu cat mai multi cu atat mai bine, mai ales ca necazurile lor contribuie la o imagine “pozitiva” pentru a inspaimanta pe cei din vestul mai bogat. -CA EI VETI AJUNGE – si este suficient ca FRICA DE A PIERDE sa se instaleze in mintile celor care au ceva. Ce va urma este usor de inteles.