O TREIME DIN COPIII ROMÂNIEI TRAIESC IN SARACIE SEVERA/ Declinul demografic continua periculos. Specialistii acuza LIPSA POLITICILOR DE INCURAJARE A NATALITATII SI A TINERELOR FAMILII. Si o ciudatenie: ar trebui incurajata natalitatea clasei de mijloc…
O treime dintre copiii sub şase ani din România suferă de privare materială severă. Asta înseamnă că familiile lor nu-şi permit lucruri elementare, precum consumul regulat de carne, să aibă căldură în casă şi să meargă în vacanţă.
Datele au fost prezentate de Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România, care cere autorităţilor să ia măsuri.
Vicepreşedintele Colegiului Cristian Roşu explică la RFI ce impact are sărăcia asupra dezvoltării copiilor: „Noi tot timpul am spus că sărăcia nu este ea însăşi o problemă socială, ci ea este o cauză pentru multiple probleme sociale care apar după aceea în rândul populaţiei din România. În acest sens, spre exemplu, abandonul şcolar sau infracţionalitatea în rândul copiilor, avem în momentul de faţă o oarecare creştere a acestui fenomen la vârste fragede sau imposibilitatea de a continua studiile după terminarea celor opt clase, nu mai doresc să urmeze nici un fel de şcoală de meserii sau şcoală profesională şi nu reuşesc să se integreze în câmpul muncii ulterior. Toate acestea afectează viaţa lui ca adult mai departe”.
Potrivit raportului, 33% dintre copiii sub şase ani nu-și permit nici măcar șase din următoarele nouă lucruri: căldura în casă, chiria, ipoteca, să mănânce carne regulat, să meargă în vacanță, să aibă televizor, mașină de spălat, telefon sau să facă față unor cheltuieli neașteptate.
România a pierdut echivalentul a trei comune, adică 8.376 de locuitori, doar în luna aprilie a acestui an, arată statisticile INS. Specialiştii spun că la baza depopulării stă un cumul de factori şi că e nevoie de politici care să vină de la centru, prin care tinerii din clasa de mijloc (? – n.n.) să fie încurajaţi să devină părinţi.
Populaţia României se află într-o continuă scădere, avertizează cele mai recente statistici ale Institutului Naţional de Statistică. Doar în luna aprilie 2017 s-au pierdut 8.376 de locuitori, adică echivalentul a trei comune medii din ţară. Cifrele îi alarmează pe specialişti, care spun că la baza declinului demografic stă scăderea natalităţii, descurajarea familiilor cu venituri medii în a deveni părinţi şi lipsa unor politici de redresare a natalităţii.
Concret, în primele patru luni din acest an s-au născut peste 55.000 de copii la nivel naţional, în scădere cu 12,3% faţă de primele patru luni din 2016. În schimb şi numărul deceselor înregistrate în primele patru luni din an a fost mai mare decât cel înregistrat anul trecut, astfel că sporul natural a fost unul negativ, notează Institutul Naţional de Statistică. Cifrele nu i-au surprins pe specialişti, care afirmă că în ciuda semnalelor de alarmă trase în ultimii ani, măsuri concrete nu au fost luate. Ba mai mult, aceiaşi specialişti sunt sceptici cu privire la propunerea primarului general al Capitalei, Gabriela Firea, de a răsplăti cu 2.500 de lei cuplurile care fac copii în Bucureşti.
„E o măsură populistă, nu te poţi baza pe politici locale, pentru că asta înseamnă să creezi zone cu aglomerări demografice şi zone părăsite. Politicile trebuie să vină de la nivel central. Avem nevoie de copii pe zona medie a societăţii, care să fie educaţi, sănătoşti psihic şi fizic. Din păcate, declinul e tot mai accentuat şi de faptul că numărul naşterilor scade şi că nu există nicio măsură în afară de acea indemnizaţie de creştere a copilului care să încurajeze cuplurile să devină părinţi. Nu sunt motivate familiile tinere, asta e clar”, spune Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.
Sociolog: „Nu ştim exact câţi suntem”
„Ne confruntăm cu scăderea fertilităţii, se nasc mai puţini copii, asta şi pentru că femeile preferă să se implice mai mult în profesia lor şi pun accent pe carieră. Astfel că amână foarte mult momentul şi, de regulă, dacă primul copil apare târziu, renunţă să-l mai facă şi pe al doilea”, a arătat specialistul.
La rândul său, sociologul Alfred Bulai susţine că este foarte posibil ca în România să nu mai fie 18 milioane de cetăţeni, aşa cum se arată în statisticile oficiale. „În realitate, nu ştim exact câţi suntem. Nu avem cifre concrete, sunt tineri care au decis să plece, au rămas acolo, au făcut copii în străinătate. Sistematic, după anii 2.000, a scăzut populaţia. Problemele demografice sunt grave în timp, mai ales dacă nu există forţă de muncă”, a subliniat Bulai.
Instabilitatea economică de la noi din ţară este un alt motiv pentru care tot mai puţini tineri care au sub 30 de ani aleg să devină părinţi. „Trebuie sprijinită generaţia tânără – să aibă acces la spaţiu locativ, să obţină mai uşor credite, să li se ofere locuri de muncă. Dacă în următorii nu vom ajunge la trei copii de cuplu vom asista la depopularea României. Şi toţi se uită apatici şi nu înţeleg că prin migraţie, nu este exclus ca în zeci de ani să nu mai fim majoritari”, a declarat, pentru „Adevărul”, profesorul Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, arătând că pierderile sunt mai mari decât câştigurile.
Natalitate scăzută şi în alte ţări
România nu este singura ţară din Uniunea Europeană care înregistrează un declin demografic. Dimpotrivă, tendinţa este aceeaşi în întreaga Europă, unde an de an se nasc tot mai puţini copii. Pentru a veni în sprijinul familiilor care şi-ar dori copii dacă ar avea siguranţă economică, o parte din guverne au luat măsuri pentru a le sprijini. În Danemarca, experţii au constatat că 10% din bebeluşii danezi sunt concepuţi în timpul vacanţei. În prezent, rata natalităţii în Danemarca este de 1,67 de copii pentru o femeie.
O situaţie asemănătoare este şi în Germania, unde rata natalităţii a scăzut la 1,4 copii pentru o femeie. La rândul lor, autorităţile din Franţa au pus la punct un sistem prin care să ofere sprijin financiar familiilor care vor să facă doi sau mai mulţi copii. Discuţii pentru stimularea natalităţii există şi în Japonia, Coreea de Sud şi Rusia, arată OECD.
Mortalitatea infantilă a scăzut
Statisticile vin şi cu veşti bune. Astfel, cifrele arată că mortalitatea infantilă din România a scăzut în aprilie 2017 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, fiind înregistrate108 decese ale unor copii cu vârsta de sub un an, comparativ cu 111 în aprilie 2016. Este a doua lună de scădere a mortalităţii infantile, după o creştere puternică în decembrie şi mai ales în ianuarie.
În întregul an 2016, în România au murit 1.381 copii cu vârsta sub un an, comparativ cu 1.503 în 2015. Potrivit ultimelor statistici internaţionale, România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană.
- Economica.net: Criza demografică din România s-a agravat în aprilie. Populaţia a scăzut cu echivalentul a trei comune într-o singură lună
Populaţia României a continuat declinul din cauze demografice, pierzând în luna aprilie 8.376 locuitori – echivalentul a aproape trei comune medii din ţară -, cu 43% mai mulţi decât în a patra lună a anului trecut, în principal ca urmare a scăderii natalităţii, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS), scrie News.ro. Populaţia României a scăzut cu aproape două milioane de locuitori din 2007 până în prezent, în contextul în care sunt analizate doar domiciilile rezidente, nu cele permanente, şi fiind luate în calcul aici doar persoanele care lipsesc mai mult de 12 luni, a declarat directorul cabinetului preşedintelui Institutului Naţional de Statistică (INS), Ilie Dumitrescu.
Spre comparaţie, în aprilie 2016, sporul natural negativ a fost de 5.856 persoane, scrie News.ro.
În luna aprilie 2017 s-au născut 12.453 copii, cu 2.600 (17%) mai puţini comparativ cu aprilie 2016, şi au decedat 20.829 persoane, în scădere cu 80 (0,4%) faţă de a patra lună a anului trecut.
Cumulat, în primele patru luni din acest an s-au născut 55.616 copii, în scădere cu 12,3% faţă de perioada ianuarie-aprilie 2016, şi au decedat 94.809 persoane, în urcare cu 6%, astfel că sporul natural negativ a fost de 39.193 persoane, în creştere cu 50% faţă de perioada similară a anului trecut.
Mortalitatea infantilă din România a scăzut în aprilie 2017 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, fiind înregistrate 108 decese ale unor copii cu vârsta de sub un an, comparativ cu 111 în aprilie 2016.
Este a doua lună de scădere a mortalităţii infantile, după o creştere puternică în decembrie şi mai ales în ianuarie.
În întregul an 2016, în România au murit 1.381 copii cu vârsta sub un an, comparativ cu 1.503 în 2015. Potrivit ultimelor statistici internaţionale, România are cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea Europeană.
Datele oficiale mai arată că, în luna aprilie, s-au înregistrat 9.737 căsătorii şi 2.606 divorţuri. Comparativ cu a patra lună din 2016, numărul de căsătorii a crescut cu 88%, iar cel al divorţurilor a scăzut uşor.
În 2016, populaţia României a scăzut cu 66.718 de locuitori din cauza declinului demografic. În total, în România s-au născut anul trecut 189.783 copii, cu 11.240 mai puţini faţă de anul anterior, în timp ce numărul deceselor a scăzut cu 5.196 (2%), la 256.501.
INS a revizuit semnificativ datele demografice pentru 2015 comparativ cu datele preliminare publicate anterior.
Astfel, datele revizuite arată că, în 2015, sporul natural negativ a fost de 60.674 persoane (comparativ cu 73.625 persoane în tabelele publicate anterior), astfel că, în 2016, sporul natural negativ a crescut cu 10%.
În 2015 s-au născut 201.023 de copii în România, iar numărul de decese a fost de 261.697, arată datele revizuite ale INS.
Experţii se aşteaptă la o adâncire a declinului demografic al României în deceniile următoare. Astfel, populaţia României va ajunge la 14,5 milioane locuitori în anul 2050, potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), publicat în iulie 2015.
Pe scenariile pesimiste, populaţia României va ajunge la 14-15 milioane în 30-40 de ani – preşedintele INS
Populaţia României va ajunge, potrivit unor scenarii pesimiste, la 14-15 milioane în următorii 30-40 de ani, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei.
‘Fenomenul cel mai puţin plăcut pentru România este declinul demografic. (…) Este foarte greu să ajungem să echilibrăm nişte dezechilibre majore care au apărut în cei 25 de ani la nivelul populaţiei. (…) Este foarte greu să ajungi ca într-o perioadă rezonabilă să vii şi să echilibrezi structurile pe vârste. În opinia mea, problema mare a României nu este că am ajuns de la 23.200.000 în 1990 la 19.800.000 pe populaţia rezidentă. Problema majoră este că s-a schimbat radical structura populaţiei pe vârste. Aceasta este problema pe care o vom duce probabil în următorii 20-30 de ani şi, dacă vom merge pe scenariile pesimiste (…), probabil că vom ajunge la 14-15.000.000 într-o perioadă de 30-40 de ani’, a afirmat Andrei la ceremonia de lansare a proiectului ‘Starea Naţiunii. Construirea unui sistem inovator pentru fundamentarea politicilor publice’.
El a explicat că, deşi este normal ca populaţia României să urmeze tendinţa de la nivel european, se pot remarca şi unele ‘tendinţe neplăcute’, care nu sunt specifice Europei. Preşedintele INS a luat ca exemplu rata de fertilitate a fetelor cu vârsta de sub 15 ani, care, a punctat acesta, în România este ‘infinit mai mare’ decât la nivelul celorlalte state europene.
Un alt fenomen neplăcut care se face simţit în România şi care nu este caracteristic restului Europei se referă, potrivit lui Tudorel Andrei, la rata mortalităţii infantile, de 9 decese la 1.000 de nou-născuţi. Andrei a arătat că această rată este de trei ori mai mare decât media europeană şi reprezintă o problemă care nu se poate rezolva într-o perioadă scurtă. Preşedintele INS a semnalat şi creşterea vârstei medii a populaţiei României, de la aproape 33 de ani în 1990 la 40-41 la nivelul anului 2015.
‘E o îmbătrânire galopantă a populaţiei, e drept, şi pe fondul migraţiei externe, din păcate, din categoria persoanelor tinere şi, în cazul femeilor, aflate în perioada de fertilitate’, a adăugat acesta.
Problema demografică din România a fost menţionată şi de către Vasile Gheţău, director în cadrul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.
‘Declinul populaţiei nu mai poate fi stopat. Ar putea fi redus ca intensitate doar. Societatea trebuie pregătită pentru astfel de evoluţii pe viitor’, a declarat Gheţău.
Nota noastra
In plina propaganda anti-Coalitie pentru Familie, tema declinului demografic este ignorata strategic.
Mai mult decat atat, semnalele de alarma sunt directionate, explicit, spre tema familiei si necesitatii incurajarii natalitatii prin politici destinate tinerelor familii.
O observatie critica, totusi. E inadmisibila ideea elaborarii unor politici destinate doar tinerelor familii din ”clasa de mijloc”. Politicile trebuie concepute spre incurajarea tuturor.
Si ceva fara legatura cu tema: in plina isterizare pe tema vaccinarilor, aflam ca, de fapt, mortalitatea infantila e ceva mai mica in ultima perioada, fata de cele antecedente, cand nici nu era ditamai epidemia si rata vaccinarilor era si mai mare. Ce chestie, nu?
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Intr-o economie bazata pe creditare scaderea natalitatii este ceva de asteptat. Nu poti creste doi copii (de multe ori nici macar unul), cand salariul se duce tot pe rate. Ca parinte, stii ca vrei tot ce-i mai bun pentru copilul tau dar cand te uiti in portofel stii ca nu-i poti oferi nimic din ceea ce vezi si stii si ti se spune ca trebuie sa aiba un copil.
Iar creditele nu se dau singure. Pentru ca economia bazata pe credite sa functioneze, e nevoie de mult marketing si advertising. Acestea promoveaza imagini false si modele care in timp se dovedesc anti-sociale, pentru a-si asigura veniturile.
Culmea e ca nici cei care ne iau banii nu fac nimic bun cu ei, nici macar nu ii pastreaza, ci ii folosesc doar pentru a face mai multi bani (ei) si a ne indatora mai mult pe noi. Nu vedeti ca se construiesc locuinte mai abitir decat construia Ceausescu? Nu vedeti ca programul guvernamental “prima casa” este neindestulator? Eu ma intreb: daca populatia Romaniei scade in ritmul acesta, pentru cine se construiesc mereu apartamente noi? De unde o cerere din ce in ce mai mare? Cu apartamentele vechi ce o sa se intample? Dar cei care cauta apartamente noi, unde au stat pana acum? Nu cumva sunt suficiente apartamente goale care stau neocupate doar pentru ca proprietarii lor cer bani multi pe ele vazand ca “e cerere” si multi se indatoreaza prea usor la banci ca sa-si ia o casa, sustinant in acest fel pretul pietii? Nu cumva la un moment dat totul se va darama ca un castel de carti de joc, si goliciunea unei economii antisociale, bazata pe camatarie, se va vedea curand?
@Titus L. Stai linistit, apartamentele alea noi sunt facute de mantuiala, la un cutremur se darama toate.De ce crezi ca e mai ieftin un apartament intr-un bloc nou decat unul intr-un bloc vechi, bineinteles nu ma refer la cele din centrul vechi,ma refer la astea construite de ceausescu dupa cutremurul ala din anii 70″
Foarte interesant: https://www.ted.com/talks/hans_rosling_shows_the_best_stats_you_ve_ever_seen
Ioan:
Da, foarte interesant, fascinant as spune!
Distrugerea familiei, singuratate si saracie
În 2016, 32,9 % din persoanele care trăiesc singure în Germania se află sub pragul oficial de sărăcie, indică biroul oficial european de statistică Eurostat.
Cu un deceniu mai înainte, procentul era mult mai mic, 21,5 % din gospodăriile cu o singură persoană.
Pragul de sărăcie este considerat a fi sub 60 % din venitul naţional mediu, care în 2016 în Germania era de 1.063,75 de euro (1.310,52 de dolari).
Numărul persoanelor din Germania care trăiesc singure a depăşit 16 milioane.
https://www.agerpres.ro/mondorama/2018/02/13/milioane-de-germani-care-traiesc-singuri-sunt-amenintati-de-saracie-statistica–54058
În luna ianuarie 2018, Bulgaria avea cel mai mic salariu minim pe economie din Uniunea Europeană, 261 de euro pe lună, urmată de Lituania, 400 de euro, şi România, 408 euro, în frunte fiind Luxemburg (1.999 de euro pe lună), Irlanda (1.614 euro), Olanda (1.578 euro), Belgia (1.563 euro), Germania şi Franţa (ambele cu 1.498 de euro pe lună).
https://www.agerpres.ro/economic/2018/02/23/romania-are-al-treilea-cel-mai-mic-salariu-minim-pe-economie-din-ue–60663
Valeriu Nicolae are 45 de ani, spune cu mândrie că este ţigan şi, după ce ani buni a lucrat în multinaţionale, şi-a luat inima-n dinţi şi a decis să devină „tata Valeriu“ pentru zeci de copii din Ferentari, români şi romi, care provin din familii sărace.
A absolvit Universitatea din Craiova, a obţinut un master la Academia de Studii Dimplomatice din Malta şi a ajuns, înarmat cu multă ambiţie şi determinare, să lucreze în două dintre cele mai importante companii de IT din lume: IBM şi Microsoft.
„În 1996 lucram în Statele Unite ale Americii, la IBM. În 2001 lucram la Microsoft. Prima oară am fost programator. În 2003 am renunţat la IT pentru că mi se părea foarte plictisitor. Este adevărat că faceam bani, dar mi se părea atât de abstract şi de inutil… pe mine m-a plictisit cumplit“, îşi aminteşte Valeriu Nicolae. În paralel, începuse să aibă şi activităţi umanitare, ajutându-i pe copiii care nu aveau posibilităţi să urmeze şcoala.
„Sunt fondatorul şi am fost şeful unei fundaţii din România. Fundaţia pe care am condus-o pentru cinci ani a câştigat premiul UNICEF pe 2012 şi premiul special la Gala Societăţii Civile în 2012. La începutul lui 2013 am decis să demisionez şi să nu mai lucrez în societatea civilă. Felul în care este gândit sistemul de finanţare al societăţii civile în România este disfuncţional şi, de cele mai multe ori, împotriva societăţii civile. ONG-urile devin prestatoare de servicii pentru Uniunea Europeană, Guvern sau administraţii locale. Funcţionalitatea lor este încet restrânsă la asigurarea unor servicii care sunt considerate complicate sau nesigure de cei care plătesc, iar contribuţia lor la schimbarea în bine a societăţii devine în cel mai bun caz minimală“, explică Valeriu Nicolae.
„Când am plecat din ONG am făcut-o pentru că mă săturasem să cerşesc. Acum am bani din ce dau eu în fiecare lună, din ce îmi dau prietenii, oamenii cunoscuţi“, spune Valeriu Nicolae.
A decis în urmă cu trei ani să devină administratorul unei şcoli proprii în toată regula. O şcoală atipică, în cadrul căreia aproximativ de 80 de copii nevoiaşi din Ferentari învaţă să citească, se întrec în rezolvarea probelemelor de matematică şi îşi plănuiesc vizite la muzee şi ieşiri la film.
„Prima oară au spus că sunt ciudat şi că sigur sunt gabor. După, au început să spună că sunt nebun. Apoi îmi spuneau domnul de la şcoală, domnul de la club şi într-un final au ajuns să-mi spună «tata Valeriu». Asta este titulatura supremă“, spune amuzat bărbatul.
„La început, nimeni nu voia să facă teme şi am zis să-i duc să joace fotbal. Acum le cumpăr bocanci, le fac ghiozdane când începe şcoala, fac pachete pentru cei din familia lor care sunt la puşcărie. În weekenduri, copiii vin aici, fac exerciţii de mate pe tablete, învaţă să citească şi să scrie“, mai spune Valeriu Nicolae.
http://adevarul.ro/news/bucuresti/eroul-ferentari-fost-inginer-succes-inger-pazitor-copiilor-ghetouri-am-fost-promovat-tigan-imputit-tigan-apoi-tiganul-bun-1_56210849f5eaafab2cb986af/index.html
Romania a luat locul I in UE la concursul “saracii care lucreaza pe nimic”, i-am batut si pe greci, care sunt oficial faliti!
Romania are cea mai ridicata rata a persoanelor angajate aflate in risc de saracie din UE, cu un procent de 18,9%, urmata de Grecia, cu 14, 1% rata de risc, Spania, cu 13,1%, si Luxemburg, cu 12%
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22345766-romania-locul-din-cel-mai-mare-risc-saracie-randul-oamenilor-care-lucreaza.htm
România are a doua cea mai ridicată rată a mortalităţii din UE. Bulgaria este pe primul loc, Ungaria pe a treia poziţie
http://www.economica.net/romania-are-a-doua-cea-mai-ridicata-rata-a-mortalitatii-din-ue_151181.html
România are trei regiuni în topul celor mai sărace 10 unităţi administrative din Uniunea Europeană, după calcule care cuprind, însă, şi banii primiţi de românii din aceste zone de la cei plecaţi la muncă în străinătate.
Fără aceşti bani, Produsul Intern Brut (PIB) din – spre exemplu – Moldova ar fi cu 22,8% mai mic, apoi în regiunea Sud-Est ar fi cu 19,7% mai mic, în Muntenia cu 15,8% mai mic şi în Oltenia cu 11,7% mai mic. Sărăcia ar fi, cu alte cuvinte, şi mai cruntă fără remiterile primite de românii din aceste regiuni, care oricum apar la vârf în clasamentul sărăciei din UE.
Cei plecaţi cu mai mulţi ani în urmă au început să-şi întregească familiile – dar acolo, în ţările-gazdă, nu aici, întorcându-se în România. Deocamdată, autorităţile de la Bucureşti nu par a fi îngrijorate de această tendinţă, ca şi cum depopularea devenită totală ar fi o chestiune marginală.
https://www.stiripesurse.ro/unde-au-mers-banii-trimi-i-acasa-de-romanii-care-lucreaza-in-strainatate-harta-zonelor-care-au-fost-finan-ate-cu-banii-din-afara_1284842.html