ROMÂNIA IN PANA DE OAMENI. ”Putem incepe sa ne panicam…”

sursa foto: https://onouaperspectiva.wordpress.com/tag/plaja-pustie/

• NEWS.RO: Ministrul pentru Românii de Pretutindeni: Anul trecut, pentru prima dată, s-au născut mai mulţi copii în diaspora decât în ţară

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a declarat, marţi, cu ocazia Zilei Tineretului, la o dezbatere privind problemele elevilor şi studenţilor, că anul trecut pentru prima dată s-au născut mai mulţi copii în diaspora decât în România, ceea ce ”ridică extrem de multe semne de întrebare”.

”Astăzi avem peste 4,4 milioane de cetăţeni români în aceste comunităţi (din diaspora – n.r.) şi anul trecut pentru prima dată, conform statisticilor Eurostat, s-au născut mai mulţi copii în diaspora decât în România. Sunt nişte cifre care ne ridică extrem de multe semne de întrebare în ceea ce priveşte modul în care tânăra generaţie îşi vede dreptul la mobilitate, dreptul la a studia în Europa, de a lucra şi unde se regăseşte în acest ciclu şi România – ţara de origine, care este echilibrul exact între dorinţa normală de perfecţionare, de continuare a unei cariere atât în România cât şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene”, a declarat ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac.

Ea a precizat că o problemă majoră a Ministerului pentru românii de pretutindeni este cea a educaţiei, pentru că foarte mulţi dintre cei care au plecat din ţară şi foarte mulţi dintre copiii care s-au născut în statele din Uniunea Europeană nu mai învaţă limba română, motiv pentru care există în derulare o campanie pentru a-i ajuta pe cei născuţi în diaspora să înveţe limba maternă.

”Marea majoritate nu mai învaţă astăzi limba română într-un sistem educaţional fie agreat prin acorduri bilaterale cu aceste state membre, fie, în mare parte, organizat de asociaţii şi de voluntari. Am lansat o campanie prin care să dăm cât mai multe manuale, suport de studiu al limbii române electronic – de la tablete până la manuale digitale – şi cred că e nevoie de o dezbatere largă în ceea ce priveşte modul de a ajuta tinerii născuţi în diaspora să înveţe limba română”, a explicat Păstîrnac. […]/ integral pe news.ro

• Cursdeguvernare: KeysFin: România a intrat într-o criză acută de forță de muncă. Profesionalizarea a scăzut, oferta nu satisface cererea

Gradul de profesionalizare a forței de muncă din România a scăzut atât de mult încât economia românească se îndreaptă către o criză acută pe piață, potrivit unei analize KeysFin.

Statisticile arată că numărul locurilor de muncă vacante aproape că s-a dublat în 2016.

„Nu există, probabil, firmă în România care să nu se confrunte în prezent cu efectele crizei de personal.

„Indiferent că vorbim de programatori IT, ingineri sau specialiști în finanțe, sunt tot mai multe companii care reclamă faptul că nu găsesc personal calificat. Dovadă – statisticile INS care arată că, după boom-ul economic din 2007-2008, în 2016 numărul locurilor de muncă vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 în 2009 la 59.753”, spune analiza KeysFin, citată de Agerpres.

KeysFin a realizat analiza citată pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS), ale Comisie Naționale de Prognoză (CNP) și Eurostat, referitoare la piața muncii din ultimii 10 ani.

Statistici inconfortabile

Cea mai mare cerere de forță de muncă din 2016 a fost pentru specialiști (17.731 posturi), aproape dublă față de 2009, deși mult sub nivelul record din 2007 (22.295 posturi).

Datele statistice arată că sunt la mare căutare și meseriașii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alături de operatorii de instalații și mașini/asamblori de mașini și echipamente (7.035) și de muncitorii calificați (6.904 posturi).

„Pe ansamblu, pe fondul creșterii economice, cererea de angajați calificați în economie a evoluat susținut în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul de acum 10 ani”, spune analiza KeysFin.

România avea, în 2016, o populație ocupată de 8,45 milioane (în sectorul privat și în sistemul public), față de 9,35 de milioane în 2007.

În privința evoluției pe sexe, în 2007, în țara noastră erau angajați 5,19 milioane de bărbați, iar în 2016 cifra a fost de 4,8 milioane. O scădere similară, însă chiar mai accentuată, se înregistrează și în rândul femeilor.

„Datele statistice confirmă, în parte, exodul românilor către Occident. De la intrarea în UE, în 2007, au fost foarte mulți români care au ales să plece în țările dezvoltate, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, a unui trai mai bun”, au explicat analiștii.

[…]

Salariile

Aderarea din 2007 la Uniunea Europeană „a generat mari speranțe angajaților români, perspectivele unor câștiguri similare cu cele din Occident, determinând mulți români să își supraestimeze potențialul financiar, iar mare parte din efectele crizei s-a datorat acestui fenomen”.

În ciuda faptului că salariile nu creșteau pe măsura așteptărilor, românii au privit tot timpul cu un optimism debordant viitorul, iar efectele s-au văzut, poate cel mai bine, în bula imobiliară din anii dinaintea crizei – spune analiza citată.

KeysFin spune că salariu mediu net în România a crescut de la 1.042 lei în 2007 la 2.047 lei în 2016. „Pe hârtie, evoluția pare semnificativă însă, având în vedere inflația, acest avans s-a regăsit prea puțin în nivelul de trai”, spune sursa citată.

Ce s-a întâmplat cu banii în plus?

„Creditul cu buletinul, investițiile imobiliare riscante, consumul fără limite, din impuls, au avut consecințe dure în anii care au urmat. De ce s-a ajuns în această situație? Educația financiară deficitară a românilor și supraestimarea perspectivelor financiare din viitor s-au dovedit a fi extrem de păguboase”, spun analiștii KeysFin.

Suportul salariilor

Nivelul salariilor este un joc între productivitate și, adeseori, capacitatea antreprenorilor de a o obține.

„Un indicator relevant îl reprezintă evoluția produsului brut pe cap de locuitor. Dacă în Polonia, acesta a crescut între 2007 și 2016 cu peste o treime, până la 11.200 euro/locuitor, în România, după o creștere similară de aproape 25%, a patra ca dinamică după Polonia, Malta și Irlanda, am ajuns abia la 7.600 de euro în ultimii 10 ani”, spune studiul citat.

Concluzia celor de la KeysFin este că în România se observă un decalaj avansat față de alți membri din UE, unde fiecare locuitor produce aproape 30.000 de euro pe an, adică de 4 ori mai mult.
Dincolo de comparația regională, au fost destul de mulți români, în acești 10 ani, care și-au văzut veniturile într-o creștere semnificativă.

[…]/ integral pe cursdeguvernare.ro

• Ziarul Financiar: Cu tancurile înainte. Reţelele de comerţ străine au câştigat 24% cotă de piaţă de la micii comercianţi în 15 ani

Structura comerţului alimentar s-a schimbat dramatic în perioada 2002-2016 în contextul în care jucătorii străini au ajuns să „mănânce“ 57% din piaţă, faţă de 23% în urmă cu circa 15 ani. Astfel, zece reţele străine au în total 2.000 de magazine cu afaceri de circa 11 mld. euro anul trecut, potrivit estimărilor ZF. La polul opus, comerţul tradiţional mai numără 54.000 de chioşcuri, alimentare şi magazine de bloc, cifrele fiind în scădere continuă. Nu doar numărul de jucători scade, ci şi cota de piaţă a acestui segment, în condiţiile în care vânzările sunt de peste 8 mld. euro.

Datele companiei de cercetare de piaţă GfK arată că la finalul anului trecut în România comerţul tradiţional mai avea circa 43% din piaţă.

Al doilea segment ca importanţă este cel al hipermar­ke­tu­rilor, ponderea fiind de 27%. Astfel, mai bine de unu din patru lei merg către astfel de magazine, deoarece au cea mai largă ofertă de produse (până la 60.000 de unităţi), astfel că românii merg aici pentru a-şi umple coşurile cu bunurile nece­sare. A treia pondere ca importanţă în comerţul alimentar o au supermarketurile (16%), urmate de maga­zi­nele de discount (11%). Cele două câştigă teren continuu de la comerţul tradiţional, la fel şi proximitatea modernă. […]

• Radu Iliescu: 

În pană. Incepe pana. România intră în pană de oameni. După ce ne-am bucurat că pleacă şi mai trimit un ban să aibă din ce supravieţui supermarketurile străine pe la noi, acum le simţim lipsa. Criza de resurse umane e şi cantitativă, şi calitativă. Nu numai că nu mai avem, dar ne-au rămas meşterii care văruiesc pe pereţi cu uşa cu tot, mecanici care schimbă piese aiurea şi corporatista ţâfnoasă care nu ştie să atingă cu cursorul trei puncte pe monitor dar are pretenţii de trebuie să le pună robinet.

În opinia mea, sunt trei soluţii: să-i înviem pe cei pe care i-am avortat, dar selectiv, doar pe cei mai competitivi, ar fi prima dintre ele. Dacă Sfântul Ilie şi Iisus Hristos au putut, atunci şi ştiinţa poate, pentru că ştiinţa merge pe certitudini, de aceea bate religia la orice oră. A doua posibilitate care s-ar putea şi ea este să ridicăm români verzi, calitatea a mai prima, patrioţi şi conştiincioşi ca meşterul Manole, care să se jertfească pe altarul locului de muncă spre propăşirea generală. Şi asta se poate, sunt o mulţime de mituri conexacte la mitul potopului, de aceea propun să facem apel tot la ştiinţa modernă, care e mitul cel mai tare.

A treia posibilitate este posibilitatea care nu se poate: să aducem forţă de muncă de acolo unde este din belşug. Sunt musulmani, ceea ce n-ar fi o problemă, sunt mai închişi la ten, ceea ce n-ar fi o problemă, diluează specificul naţional, ceea ce n-ar fi o problemă, singura problemă este că în secunda în care-i aducem aici încep să plângă şi pleacă spunând că ei credeau că merg în Germania. Aici soluţia este să operăm nişte modificări la pagina cu titlul “România” de pe Wikipedia. Altfel nu văd cum, ştiinţa modernă nu are soluţii atunci când săracii săracilor şi refugiaţii de război găsesc că ţara ta nu are mare lucru să le promită. Că de oferit ştim şi noi că n-are.

Ce se întâmplă în situaţia în care nu izbutim să ne concetrăm pe primele două posibilităţi, cele mai realiste, şi să producem acum milioanele de români de care e nevoie? Subliniez: ACUM, şi nu peste treizeci de ani. Ei bine, generaţia mea, adică cei peste patruzeci de ani, vor avea cu greu o pensie suficient de mare încât să întreţină o cutie de carton în care să trăiască la talpa blocului. Pentru că de apartamente şi case nici nu se va pune problema. Ca să parafrazez un banc bun: putem începe să ne panicăm.