CRIZA DEMOGRAFICA A ROMANIEI – mai grava decat stiam. RATA NATALITĂȚII ROMÂNILOR DIN STRĂINĂTATE este CU O TREIME MAI MARE decat a celor din țară! Fenomenul REÎNTREGIRII FAMILIILOR din diaspora este tot mai frecvent. NECESITATEA ABSOLUTA A POLITICILOR DE ÎNCURAJARE A NATALITĂȚII ȘI DE PROTEJARE A FAMILIEI. Reacția Patriarhiei: “Familia este o preocupare constanta a Bisericii”

13-01-2016 6 minute Sublinieri

copii saracie

Familia a fost şi este constant prezentă în centrul misiunii pastorale şi sociale a Bisericii, deoarece aceasta reprezintă fundamentul societăţii umane

De aceea, în Pastoralele Sfântului Sinod şi ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, precum şi în predicile preoţilor de mir şi din mănăstiri este permanent subliniată importanța familiei tradiționale, instituția fundamentală cea mai afectată social, economic şi moral în ultimii ani.

De exemplu, în Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române cu prilejul Anului omagial al Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii în Patriarhia Română (care a fost citită în toate bisericile parohiale şi ale mănăstirilor în prima duminică a Postului Nașterii Domnului 2011) se reamintește că „avortul este o crimă, o ucidere a unui om nevinovat care nici nu se poate apăra (copilul). De aceea, cei care-și ucid copiii nenăscuți nu se pot împărtăși cu Hristos, Cel ce iubește copiii”.

De asemenea, aceeaşi Pastorală a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române exprima îngrijorarea că „astăzi familia se confruntă adesea cu violenţa domestică, divorţul, avortul, abandonul copiilor de către părinţi şi al părinţilor vârstnici şi bolnavi de către copii, delincvenţa juvenilă, indiferenţa faţă de suferinţa altora, suicidul, dorinţa de câştig material imediat şi cu orice preţ, alcoolismul şi drogurile, concubinajul etc.”.

Toate aceste fenomene sociale afectează grav instituția familiei şi conduc la slăbirea ei, aceste fenomene fiind cauzate mai ales de proliferarea individualismului materialist şi consumist în societatea contemporană secularizată, inclusiv cea românească.

Din nefericire, avortul, divorțul şi scăderea natalității au devenit o plagă pentru societate având ca prim efect negativ diminuarea populației României.

De aceea, Biserica nu doar apără familia creștină responsabilă, ci şi ajută material şi spiritual familiile care au copii mulţi, organizează cămine pentru copii abandonați şi centre de zi pentru copii săraci.

În consecință, Biserica militează constant pentru intensificarea sprijinirii familiei creştine tradiționale, în primul rând la nivelul comunităților parohiale, solicitând implicarea societății în diminuarea crizei demografice actuale din România.

“Speranta de viata la nastere este expresia intregului proces economic, social, cultural si medical. Daca dorim o crestere a sperantei de viata la nastere, trebuie s-o spunem foarte clar ca trebuie schimbat climatul economic, social si poate politic”, a explicat luni profesorul  Vasile Ghetau, directorul Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane, in cadrul unei conferinte organizata la sediul Institutului National de Statistica, avand tema “Statistica demografica in Romania-unde suntem, catre ce ne indreptam?”

Problema demografica este extrem de complicata si indica un viitor pesimist din punct de vedere al fiscalitatii viitoare.

Structura pe varste a populatiei Romaniei poarta amprenta caracteristica a unui proces de imbatranire demografica, datorat in principal scaderii natalitatii, care a determinat reducerea absoluta si relativa a populatiei tinere. Ori, scaderea populatiei si imbatranirea acesteia produc  efecte economice majore: incetinirea cresterii economice, mentinerea dependentei Romaniei de capitalurile straine si cresterea presiunii asupra bugetului de stat pe termen lung.

Cu tot mai multi viitori pensionari si tot mai redusa populatie activa, e de domeniul evidentei ca bugetele de pensii vor cunoaste deficite din ce in ce mai consistente, care nu vor putea fi echilibrate decat prin cresterea de taxe sau prin aparitia altora noi.

Romancele fac tot mai putini copii si la varste tot mai avansate, se arata in datele INS. Motivele sunt si sociale si economice. Fiind ocupate tot mai multe ore pe zi cu serviciul  sau avand sotul plecat la munca in strainatate, ele isi pun problema resurselor financiare cu care ar urma sa isi creasca copilul in mod confortabil si decent.

Daca in 1989 numarul mediu de copii nascuti de o femeie era de 2.2, anul trecut acest indicator a coborat la 1.8. In acelasi interval de timp, varsta medie a femeii la prima nastere a urcat de la 22 de ani la aproape 27 de ani. “Situatia e prezenta in intreaga Europa, nu doar in Romania“, explica Tudorel Andrei.

In aceste conditii, in lipsa unor politici pro-nataliste, care sa incurajeze familiile sa faca copii mai multi,  nu peste mult timp vor trebui tot mai multi bani pentru a sustine sistemele de pensii.

In 1990 la fiecare salariat existau 0,4 pensionari; raportul s-a inversat incepand din 1998 iar in prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari;  calculele arata ca la orizontul anului 2060 fiecare salariat va trebui sa sustina 1,5 pensionari.

Ce e de facut?

“Nu trebuie sa inventam noi roata”, spune seful Statisticii romanesti, Tudorel Andrei. Acesta a a dat exemplul Frantei, care sta mult mai bine decat Romania in privinta natalitatii si demografiei.  “Sunt 3 seturi de masuri pe care francezii le-au aplicat: masuri fiscale adresate direct persoanelor care au copii, a doua categorie sunt masuri in natura, care privesc aceste familii -de exemplu dezvoltarea creselor, dezvoltarea stabilimentelor in care copiii pot fi educati si pot permite parintilor sa aiba o viata activa imediat dupa nasterea unui nou copil in familie. Mai este de asemenea o a treia categorie, asa numitele scutiri de impozite sau deduceri fiscale  pentru anumite categorii de familii. Este un sistem inchegat care nu are efect imediat, dar acesta e sesizabil pe termen mediu si lung”, spune Andrei.

Potrivit lui Tudorel Andrei, efecte imediate se pot obtine numai in sistemele totalitare sau prin interventii brutale in viata de familie, cum au fost si cele din Romania, pana in 1990. “De exemplu, anul 1966, in care s-a intervenit brutal in familie din dorinta de a avea o proiectie demografica pozitiva a Romaniei intr-un orizont de timp. Or, efectele le puteti vedea cu totii in migratie externa consistenta la persoanele cu varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani”, a spus Tudorel Andrei.

Conform datelor prezentate de Tudorel Andrei, evolutia ratei natalitatii in perioada 1960- 2014 a fost influentata in 1966, cand a fost decisa interzicerea avorturilor in Romania, in 1972 si 1985-  prin modificarea actului normativ privind avorturile in Romania  si in 1989, cand a avut loc Revolutia.

La randul sau, directorul Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane, Vasile Ghetau, sustine ca, pentru a aplica o politica de stimulare a natalitatii, ar trebui efectuata o cercetare ampla, pentru a depista setul optim de masuri.

“Ar trebui sa avem cateva cercetari selective in randul populatiei, tinere in special, si sa vedem care este motivatia unui numar in crestere de cupluri tinere care nu mai doresc copii deloc sau a unui numar la fel de mare de cupluri care doresc un singur copil. Sa ii intrebam de ce nu numai atat. Care este motivatia lor? Ce ar putea schimba decizia voastra? Ce masuri? Unul poate vrea gradinita. Altul vrea cresa. Altul vrea impozit mai redus. Altul vrea locuinta”, a spus Vasile Ghetau.

Imbatranim si asta va fi prima mare grija a finantistilor de maine. Primul semnal de alarma este deja tras: primul val al generatei “baby boom” a ajuns in pragul pensionarii. In urmatorii ani, indicele de dependenta (raportul dintre numarul populatiei potential active si numarul copiilor si varstnicilor) va creste. Daca adaugam rata scazuta a natalitatii si numarul scazut al persoanelor active din randul populatiei, intrebarea : cine ne va plati maine pensia?, capata accente ingrijoratoare.

În 2008, femeile românce din străinătate au născut aproape 14.800 de copii, iar în 2013 numărul s-a apropiat de 30.000.  – Rata natalităţii românilor este cu o treime mai mare în străinătate decât în ţară, pentru că cei care au plecat sunt aflaţi la vârsta întemeierii unei familii. – Unu din şapte români care au părăsit ţara în ultimii ani are vârsta de sub 15 ani, semn că românii din străinătate îşi reîntregesc familiile acolo

Rata natalităţii în rândul mamelor românce din străinătate a fost de 12,5 copii la mia de locuitori în 2013 (acestea fiind cele mai recente date disponibile), în timp ce în ţară a fost de 9,3 copii la mie în acelaşi an, arată datele centralizate de ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Astfel, numărul de copii români născuţi de mamele de cetăţenie română în străinătate a ajuns la 29.550 în 2013, ultimul an pentru care există date centralizate, iar raportat la un „stoc“ total de 2,35 milioane de emigranţi români rezultă o rată a natalităţii de 12,5 copii la mia de locuitori. De remarcat este faptul că numărul copiilor născuţi în străinătate în 2013 a fost dublu faţă de cel înregistrat în 2008, al doilea an cu o migraţie externă semnificativă, ceea ce înseamnă că tot mai mulţi emigranţi români îşi întemeiază familiile peste graniţe, în locul în care au posibilitatea de a lucra pe salarii de 3 – 4 ori mai mari decât în ţară.

Spre compa­ra­ţie, în ţară, rata de natalitate a fost de 9,3 copii născuţi la mia de locuitori în 2013 şi a scăzut la 8,3 copii la mie în 2014. Institutul Na­ţional de Statistică nu a putut furniza date privind numărul naşterilor ale mamelor românce din străinătate pentru 2014, datele fiind în curs de procesare.

„Faptul că rata de natalitate este mai mare în străinătate decât în România este explicabil pentru că vârsta medie a emigranţilor români este mai mică decât cea a populaţiei rezidente. Structura pe vârste a emigranţilor arată că majoritatea celor care au plecat au vârste cuprinse între 15 şi 45 – 48 de ani“, a spus profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

În 2013, vârsta medie a populaţiei stabile din România a fost de 40,9 ani, potrivit datelor Statisticii.

Migraţia externă, scăderea ratei fertilităţii şi rata alarmantă a mortalităţii infantile din România faţă de alte state europene sunt o parte dintre factorii care contribuie la scăderea populaţiei. Scăderea demografică este accentuată şi de fenomenul reîntregirii familiilor emigran­ţilor români din străinătate care au început să-şi ia în ţările în care lucrează şi copiii care iniţial au rămas în ţară. Aşa s-a ajuns în situaţia în care unu din şapte români care au decis să părăsească ţara în ultimii ani avea vârsta de sub 15 ani. „Deciziile emigranţilor români depind foarte mult de contextul economic din principalele ţări de destinaţie ale acestora. Dacă economia merge bine, numărul românilor care aduc pe lume copii în alte ţări va creşte, la fel cum va creşte şi numărul celor care îşi vor lua copiii din România cu ei. Însă dacă se deteriorează situaţia economică din aceste state, situaţia se schimbă“, a explicat profesorul Vasile Gheţău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române. Potrivit unor estimări ale profesorului Gheţău, în ritmul actual de scădere a populaţiei, România va rămâne cu o populaţie de 14,5 milioane de persoane până în 2050, după ce anul trecut a rămas cu sub 20 de milioane de locuitori.

Iar intenţiile de revenire în România nu sunt deocamdată în planul multora dintre cei care au plecat.

[…]

Peste 2,35 milioane de români locuiesc şi lucrează în străinătate. De departe cel mai mare val migraţionist a fost înregistrat în 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, an care a marcat dispariţia a peste 544.000 de români din populaţia ţării. Şi în următorii ani s-a menţinut trendul, astfel că în 2008 au plecat peste 300.000 de români, în timp ce în 2009 s-au înregistrat aproape 250.000 de plecări. În 2014 numărul emigranţilor români a fost de aproape 184.603 persoane. Problema principală a fenomentului migra­ţionist în prezent este că pleacă specialiştii cu studii medii şi superioare, care renunţă, cel mai probabil, la locul de muncă pe care îl aveau în România.

„Există două posibilităţi de a acoperi golul lăsat de migraţia externă: dezvoltarea economică a ţării, completată  de politici demografice de încurajare  a natalităţii şi de revenire în ţară a emigranţilor români şi «importul» de populaţie din afara ţării, din Republica Moldova (principala sursă a imi­graţiei în România sau chiar din alte state din afara Uniunii Europene)“, a explicat prof. univ. dr. Monica Roman din cadrul Departamentului de Statistică şi Econometrie al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. […]/ integral pe zf.ro


Categorii

1. DIVERSE, Patriarhul Daniel, Raspunsurile Bisericii la problemele vremurilor, Razboiul impotriva familiei / vietii/ copiilor, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

2 Commentarii la “CRIZA DEMOGRAFICA A ROMANIEI – mai grava decat stiam. RATA NATALITĂȚII ROMÂNILOR DIN STRĂINĂTATE este CU O TREIME MAI MARE decat a celor din țară! Fenomenul REÎNTREGIRII FAMILIILOR din diaspora este tot mai frecvent. NECESITATEA ABSOLUTA A POLITICILOR DE ÎNCURAJARE A NATALITĂȚII ȘI DE PROTEJARE A FAMILIEI. Reacția Patriarhiei: “Familia este o preocupare constanta a Bisericii”

  1. Pingback: In groapa cu lei. Reactii din Biserica pe temele momentului (I). Pr. Constantin Sturzu despre “CLERICALIZAREA” subiectului revizuirii CONSTITUTIEI: “Ce urmează dacă nu vrem să tăcem, ne veţi arunca în „temniţa obştească”, ne
  2. Pingback: Semnal de alarma al preotilor din Botosani cu privire la imbatranirea populatiei: “SUNT SATE IN CARE NU S-A FACUT NICIUN BOTEZ, NICIO CUNUNIE DE ANI DE ZILE. IN SCURT TIMP, SATUL VA PIERI” | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare