Pe marginea alegerilor prezidentiale. RASISMUL ANTI-ROMÂNESC/ Ce se intampla cu România ortodoxa?/ MIZA GEOPOLITICA: “Defectul” real al PSD si motivul pentru care NU TREBUIA sa castige Ponta/ MASONERIA – ENTUZIASMATA de alegerea lui Iohannis: CE FEL DE “REVOLUTIE A TRANSFORMARII” NE ASTEAPTA?
“Iată de ce, dacă nu vor surveni evenimente-surpriză, este de așteptat ca PSD-ul să fie în continuare demontat treptat. Odată redus la insignifianță, nu va mai exista în România nici o forță politică cu veleități (măcar marginale) de autonomie națională. Tonul politicii va fi dat de mass media, de ONG-uri „apolitice” (gen GDS) și think tank-uri „academice” a căror finanțare vine de unde vine și a căror poziție poate fi perfect controlată de unde trebuie; iar în fruntea politicii românești, Johannis, adică nimeni: un om fără personalitate, fără partid solid care să îl susțină, fără autonomie și fără alte idei decât aceea că… trebuie să fim aliații cei mai fideli ai SUA, NATO și UE. Un asemenea lider nu creează nici un risc de autonomizare față de directivele occidentale; el va fi totdeauna cel mai disciplinat executant al acestor directive…”
***
- Adevarul/ George Damian: NOUL RASISM ANTI-ROMANESC
Campania pentru funcţia de preşedinte al României s-a desfăşurat în mare parte în jurul identităţii etnice româneşti. Până la urmă era inevitabil acest lucru de vreme ce unul dintre foştii candidaţi nu este etnic român – au mai existat candidaţi la preşedinţia României care nu erau etnici români, însă nici unul nu a ajuns în turul al doilea cu şanse de victorie.
Am rămas nelămurit după această campanie electorală. Atribuţiile preşedintelui României sunt destul de clar prevăzute în Constituţie – există bineînţeles o amplă dezbatere asupra rolului acestei funcţii, există ambiguităţi şi nelămuriri funcţionale, însă de principiu ştim cam cu ce se ocupă sau ar trebui să se ocupe preşedintele. Însă campania electorală nu s-a prea referit la aceste chestiuni, nici măcar la problemele reprezentate de ambiguităţile mai sus menţionate. Dezbaterea a avut două subiecte principale: identitatea etnică şi votul românilor stabiliţi în străinătate. Nu există nici o îndoială că orice cetăţean român major are dreptul să voteze, iar statul român este obligat să creeze condiţiile optime pentru ca acest lucru să se întâmple. În mod normal nu ar trebui să existe o discuţie asupra dreptului de vot, cu atât mai mult o dezbatere – iar faptul că dreptul de vot şi organizarea procesului electoral este o temă centrală de dezbatere ţine de domeniul absurdului din punctul meu de vedere.
În plus, apare şi o discuţie la fel de absurdă: „Cutărescu” este preşedintele românilor din afara ţării, sau este preşedintele „judeţelor roşii”, apar hărţi în care România este sfârtecată cu o furie separatistă, apar exprimări încărcate de ură la adresa unor categorii sociale defavorizate. Senzaţia generală este de sfâşiere fără nici un fel de şansă de reconciliere, de bătălie finală care aruncă totul în aer. Însă nici lipsa dezbaterii reale, nici deturnarea atenţiei către votul din străinătate nu mi se par atât de îngrijorătoare pe cât mă sperie de-a dreptul violenţa unui rasism anti-românesc ce transpare în toate discuţiile care au dominat această campanie electorală. Totul a pornit de la implicarea factorului etnic şi religios într-o dezbatere politică. Unii prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române s-au implicat în această campanie electorală şi ar trebui sancţionaţi de forurile bisericeşti pentru asta.
În acelaşi timp nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva şi reprezentanţii altor culte au avut opinii politice pe care le-au transmis credincioşilor lor. Tratarea acestei chestiuni poate ar fi asigurat un minim de echilibru în dezlănţuirea mediatică împotriva Bisericii Ortodoxe Române.
Tonul general al mesajelor transmise a fost unul de damnare veşnică a etniei române. Pur şi simplu românii sunt incapabili de modernizare, românii nu fac parte din lumea occidentală, tot ce este românesc (dar există ceva cu adevărat românesc?!?!) are o importanţă marginală. Românii sunt destinaţi periferiei şi mocirlei. Creştinismul de rit ortodox poartă o mare vină pentru această înapoiere culturală a românilor, pentru lipsa modernizării. Revenind: lipsa modernizării este scuzabilă la alte popoare (care după eforturi susţinute se mai mişcă oarecum), dar românii pur şi simplu nu pot fi modernizaţi. Nu că nu ar vrea, mulţi dintre români îşi doresc „o ţară ca afară”, dar nu sunt capabili de aşa ceva.
Farul călăuzitor vine de la românii emigraţi în Occident, care s-au modernizat şi îi privesc dispreţuitor pe „asistaţii social” din satele lipsite de curent electric, lipsite de canalizare, lipsite de orice. Cu superioritatea şi convingerea neofiţilor, unii dintre aceşti români buni din Occident se mândresc cu faptul că au depăşit stadiul de larvă şi acum s-au transformat în fluturi. Sfaturile curg şiroaie, sfaturi bune, care dacă ar fi urmate ar îndepărta influenţa Bisericii Ortodoxe Române – fără îndoială, principala instituţie vinovată pentru lipsa canalizării şi a curentului electric de la sate.
Toată această linie de argumentare este una profunda rasistă. Nu poţi băga în aceeaşi oală milioane de oameni şi să îi treci în clasa unor fiinţe inferioare doar din cauza etniei sau a religiei. Problema principală este reprezentată de faptul că acest gen de discurs doar şi-a atins apogeul în decursul campaniei electorale, însă el exista mai dinainte şi va continua să persiste în spaţiul public indiferent de rezultatul alegerilor prezidenţiale. Iar cel mai grav lucru este că mulţi români chiar au început să creadă că a aparţine acestui popor reprezintă un dezavantaj, îţi impune o stare de inferioritate fără de scăpare. Românii au reuşit cumva să scape de delirurile propagandei comuniste, însă această formă de rasism a început să fie însuşită de un număr din ce în ce mai mare de oameni, care chiar încep să se simtă scârbiţi de ghinionul de a se fi născut români.
- ArgumenteSiFapte/ Adrian-Paul Iliescu: Cheia geopolitică a alegerilor prezidențiale din România
Alegerile prezidențiale din România au multe aspecte relevante, dar cheia principală a problemei este una geopolitică. Cine și-a imaginat că ele erau de la bun început deschise oricărui rezultat (că ar fi putut câștiga oricare dintre candidații principali) s-a înșelat – și s-a înșelat tocmai pentru că a ignorat miza geopolitică a acestor alegeri.
Care este această miză? România are (iar) nenorocul istoric de a fi plasată geografic la linia de confruntare între Rusia și marile puteri occidentale. Aceasta îi conferă o importanță strategică deosebită, în total contrast cu lipsa ei de importanță economică și militară. În contextul conflictului cu Rusia, cine anume conduce România și cât de disciplinată va fi România în executarea unor directive americane, ale NATO sau ale UE devin lucruri vitale pentru marile puteri. Cu cât țara are o mai mare autonomie, cu atât ea se poate disocia de unele strategii concepute la Washington sau la Bruxelles (fie în centrul Bruxelles fie la Evere…) Or, o politică autonomă (axată pe interese naționale, și nu pe prioritățile NATO) este ultimul lucru pe care și-l dorește Occidentul, care are deja mari probleme, în acest sens, cu state ca Turcia și Ungaria. Un lider relativ independent, cum e Viktor Orbán la Budapesta sau Erdogan la Ankara, care cenzurează directivele occidentale funcție de interesele naționale pe care le reprezintă, este o mare sursă de probleme pentru puterile ce vor să controleze lumea. Ar fi fost un coșmar pentru marile puteri să aibă și la București un lider politic relativ autonom sau cu un grad apreciabil de independență. De asemenea, ar fi fost foarte neplăcut ca în România conducerea să manifeste ezitări în intransigența față de Rusia, așa cum manifestă, de exemplu, Sofia.
Tocmai din acest motiv, nici SUA nici NATO nu puteau fi dispuse să accepte orice rezultat al alegerilor prezidențiale. Întrebarea care se pune este însă: de ce nu putea fi Victor Ponta omul potrivit pentru a coordona aplicarea politicii occidentale de către România? Pentru că e un om corupt, sau un impostor (din punct de vedere academic) sau un prieten al Rusiei? Nimic din toate acestea. Prea puțin contează, din punct de vedere geostrategic, plagiatul lui Ponta sau corupția PSD-istă. Defectul capital al lui Ponta, din unghiul de vedere geopolitic, este pur și simplu prea marea putere a PSD. De ce nu iubește Vestul PSD-ul? Pentru că e corupt, sau dictatorial, sau pentru că e „de stânga”(?) ori chiar „neocomunist”? Nici vorbă – toate acestea sunt simple sloganuri electorale. Corupția există în toate partidele și instituțiile românești, iar dacă Vestul ar opta să colaboreze doar cu politicieni nepătați el ar fi silit să se adreseze exclusiv sfinților și mucenicilor din Calendarul Ortodox… De fapt, SUA au colaborat perfect cu numeroase regimuri corupte (vezi nenumărate exemple din America latină și centrală), cu dictaturi nemiloase (vezi chiar Arabia Saudită, marele aliat arab al Vestului), și chiar cu regimuri de stânga (dacă acestea erau ascultătoare…). De ce, atunci, SUA și NATO refuză să facă din PSD aliatul lor principal în România? Oare nu s-a dovedit PSD-ul destul de docil? Ba bine că nu… el și-a dovedit de multe ori disponibilitatea de a executa fără murmur directivele. Și atunci?
Marele defect al PSD este forța sa politică, mult prea mare pentru a fi pe placul oricui vrea să dirijeze lucrurile în România. PSD-ul are un electorat constant, de multe milioane de votanți, putere organizatorică, rădăcini solide în teritoriu, numeroși susținători cu bani (indiferent că sunt numiți „baroni” sau „oligarhi”), și deci o anumită autonomie. Ne place sau nu, PSD este (încă) singurul partid solid, cu bază de masă, din România (nu va mai fi multa vreme… DNA, instituția prezidențială și alte forțe mai puțin vizibile îl vor demonta treptat). Or, un atare partid constituie un risc major pentru politicile construite peste granițe, el putându-se lesne replia în strategii naționale/naționaliste neconvenabile pentru marii actori strategici. Din nou, Ungaria, Turcia și chiar Bulgaria atestă clar că mișcări politice solide pe plan intern constituie obstacole pentru aplicarea lină a directivelor SUA, NATO sau UE. De ce e Vestul așa de supărat pe Viktor Orbán? Pentru radicalismul său de dreapta? Nicidecum, acesta ar fi chiar pe placul republicanilor neoconservatori din SUA și al multor altor forțe de dreapta occidentale. Inacceptabil la liderul maghiar este faptul că el pune interesele maghiare mai presus decât prioritățile marilor puteri. Acest lucru nu îi va fi iertat. Cea mai bună dovadă a intransigenței occidentale față de regimurile „autonomiste” (care manifestă independență națională în raport cu marii actori strategici) este, așa cum indică analiștii, subminarea sistematică de către SUA a regimurilor arabe modernizatoare din Africa de Nord și Orientul Apropiat. Toate aceste regimuri erau nu doar orientate spre modernizare, ci și naționaliste, adică susceptibile de a iniția politici autonome. Este exact ceea ce nu li s-a iertat, și ceea ce a dus la subminarea lor, chiar cu prețul (constatabil azi) al exploziei radicalismului islamic al grupărilor ce s-au impus în locul lor în aceste regiuni.
Pe scurt, marile puteri occidentale nu au nevoie de regimuri politice relativ autonome, care să își poată negocia („precupeți”) colaborarea cu Vestul; ele au nevoie de regimuri politice complet docile, care să execute disciplinat directivele de peste graniță. PSD-ul este încă prea puternic pentru a se putea conta pe completa sa docilitate; evenimentele din vara anului 2012 au dovedit că PSD, și forțele aliate cu el, pot provoca surprize… Se poate spune că încă de atunci partidul lui Ponta și aliatele sale și-au pecetluit soarta. Nici la Washington, nici la Bruxelles nu se tolerează veleitățile de autonomie politică, și era clar că ele sunt cu atât mai puțin tolerabile cu cât se proiectează un război cu Rusia. Orice promisiuni ar fi făcut Ponta americanilor, el nu prezenta încredere; acțiuni imprevizibile, ca acelea din 2012, s-ar putea repeta și singura garanție contra lor este nu cuvântul de onoare psd-ist, ci pur și simplu neputința PSD-ului de a le relua.
Iată de ce, dacă nu vor surveni evenimente-surpriză, este de așteptat ca PSD-ul să fie în continuare demontat treptat. Odată redus la insignifianță, nu va mai exista în România nici o forță politică cu veleități (măcar marginale) de autonomie națională. Tonul politicii va fi dat de mass media, de ONG-uri „apolitice” (gen GDS) și think tank-uri „academice” a căror finanțare vine de unde vine și a căror poziție poate fi perfect controlată de unde trebuie; iar în fruntea politicii românești, Johannis, adică nimeni: un om fără personalitate, fără partid solid care să îl susțină, fără autonomie și fără alte idei decât aceea că… trebuie să fim aliații cei mai fideli ai SUA, NATO și UE. Un asemenea lider nu creează nici un risc de autonomizare față de directivele occidentale; el va fi totdeauna cel mai disciplinat executant al acestor directive. (Să nu-l confundăm pe Johannis cu Ferdinand I de Hohenzollern, după cum nici Ponta sau Băsescu nu pot fi confundați cu Ionel Brătianu…).
Bineînțeles, rezultatele alegerilor nu se explică pur și simplu printr-o conspirație a străinilor îndreptată contra poporului român. Mulți votanți (disperați, ca totdeauna, de ineficacitatea instituțiilor românești, de corupție și sărăcie) au investit speranțe într-un nou președinte (așa cum au făcut-o și în 2004… istoria se repetă). Românii disperați au contribuit și ei, masiv la aceste rezultate. După cum au contribuit toți cei care, supuși manipulării, credeau că aici se confruntau două persoane, cu meritele și lipsurile lor – când de fapt a fost o competiție între inițiativa autohtonă și decizia marilor puteri. Soluția Johannis” nu este o soluție de origine românească: fără organizarea marilor actori strategici, ea n-ar fi avut nici o șansă. Johannis este prea lipsit de personalitate, prea lipsit de conexiuni politice de partid, și prea puțin cunoscut de masa electoratului pentru a dobândi așa repede un succes răsunător.Totuși, să nu uităm că el a prezis în mod genial și a anunțat explicit (cu o surprinzătoare aroganță, pentru un om până mai ieri necunoscut milioanelor de alegători români) sfârșitul carierei lui Ponta… cum s-o explica asta? O fi Johannis vreun clarvăzător, a primit el mesajul decisiv din lumea spiritelor? Da, el a primit un mesaj. Dar nu din lumea spiritelor, ci de acolo de unde se iau deciziile. După modelul doamnei Nuland, cineva i-o fi transmis poate lui Johannis: „F… the voters! Ponta is finished, you are the new President!”
Cea mai clară dovadă a faptului că Ponta și PSD-ul nu aveau nici o șansă să câștige alegerile prezidențiale o reprezintă pregătirea minuțioasă a unor tulburări de stradă modelate după modelul celor din timpul „Primăverii arabe” și ale celor de pe Maidan-ul din Kiev. Aceeași mobilizare a ONG-urilor și mass mediei „pro-occidentale”; aceeași „schimbare la față” bruscă a unor lideri de opinie (până mai ieri anti-Băsiști, iar în timpul campaniei brusc aliați ai lui Vasile Blaga, Mihai Răzvan Ungureanu și ai tuturor celorlalți servanți ai „Președintelui Jucător”); aceeași convocare insistentă pe rețelele de socializare, aceeași isterie pe Facebook: „suntem la marginea prăpastiei!”, „acum ori niciodată!”, „înfruntarea decisivă dintre Bine și Rău!” etc. (Că PSD-ul a colaborat perfect cu SUA și cu NATO, girând acceptarea României în alianța euro-atlantică, nu mai conta; el a devenit deodată „Răul” – și va continua să fie asta câtă vreme va fi mai puternic decât se dorește la Washington și la Bruxelles – Evere!) Aceleași grupuri de „protestatari” dispuși să provoace dezordini de stradă, pentru a dovedi că nu votul alegătorilor contează, ci cauza „Binelui” (definit de cine trebuie și unde trebuie… nu de către alegători); aceleași amenințări cu „Revoluția” (amenințări care îl lasă pe cetățeanul român interzis… el credea că e pur și simplu vorba de alegeri prezidențiale, nu de răsturnări ale regimului) etc.
Dacă, în ciuda tuturor presiunilor, Ponta ar fi obținut mai multe voturi decât Johannis, ar fi urmat scenariul clasic: contestarea alegerilor, acuzații de fraude masive, ocuparea Pieței Universității, provocări și violențe etc. Până când? Până când diplomații occidentali le-ar fi spus clar PSD-iștilor că „nemulțumirea populară” îi obligă să se retragă. Așa că cei care sperau că Ponta și PSD-ul ar putea câștiga alegerile se înșelau – datorită necunoașterii intereselor geopolitice implicate.
- Mihai Somanescu/ Active News (16 nov.): Se repetă SCENARIUL din decembrie 1989? Coincidenţe EVIDENTE cu evenimentele de acum 25 de ani FOTO & VIDEO
[…]
Tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele două săptămâni, de la promovarea insistentă a “segregării” teritoriale pe criterii de vot, până la incitarea deschisă la violenţă şi reprimarea oponenţilor politici, mă duce cu gândul la evenimentele din decembrie 1989.
De ce spun asta?
În primul rând, evenimentele din 1989 nu au apărut aşa, din senin. Ele au fost precedate de o campanie intensivă dusă în presa din străinătate – atunci nu exista altă modalitate – de demonizare a lui Nicolae Ceauşescu. De la afirmaţii fantasmagorice care i se puneau în gură, până la acuzaţii fanteziste de genul “România va fabrica bomba atomică şi va ataca Ungaria“, totul trebuia folosit pentru a se justifica ceea ce s-a întâmplat ulterior.
Nu este foarte complicat să observăm cine au fost “actorii” evenimentelor de atunci, ceva mai greu a fost până istoricii şi-au dat seama de regizorii evenimentelor. Alex Mihai Stoenescu afirmă: “Evenimentele din decembrie 1989 au fost trăite de români după un scenariu decis în afara ţării. Au existat totuşi câteva persoane de la noi care, instruite din timp (cu luni înainte ) au îndeplinit cu precizie actele care au determinat căderea lui Ceauşescu“ (A.M.Stoenescu – De la regimul comunist la regimul Iliescu, Virgil Măgureanu în dialog cu A.M.Stoenescu, Editura Rao, 2008).
Cine a scris “scenariul”: serviciile secrete din URSS, Ungaria, SUA, Occident, cu ajutorul lui George Soros. De altfel, miliardarul a şi recunoscut, recent, pentru CNN, că a finanţat “multe din activităţile disidente” din Europa de Est. Cum pomul se cunoaşte după fructe, a fost lesne de observat, după evenimente, cu cine s-a întreţinut şi pe cine a legitimat George Soros, la prima vizită în România. Iar ţinta lui numărul 1 a fost Grupul de Dialog Social. Primul ONG românesc, înfiinţat pe 31 decembrie 1989. Ca referinţă de timp, trebuie să reţinem că pe 30 decembrie mureau ultimii români, victime colaterale ale “evenimentelor”.
De altfel, scenariul de-atunci le-a rezervat românilor rolul de victime şi de idioţi utili, mai ales din şi cu ajutorul singurului canal mass-media al vremii, Televiziunea Română.
Similitudini cu noiembrie 2014
Ceea ce bate la ochi a fost campania de demonizare totală a lui Victor Ponta. Nu discutăm aici despre cât bine sau rău a făcut punctual candidatul PSD, ci maniera în care acestea au fost prezentate, mizându-se nu pe factorul raţional, ci pe STÂRNIREA EMOŢIILOR. Evenimentul declanşator a fost îngreunarea votului pentru românii din diaspora, faţă de care protestele sunt legitime, dar nu mai mult. De fapt, tot acesta va fi şi evenimentul, pretextul, pentru care se va ieşi în stradă, imediat după vot.
Azi, rolul TVR-ului din 1989 a fost luat de alţii: Gândul, Adevărul, Hotnews, România Liberă, Mediafax, B1 TV, PRO TV. Iar când acestea au fost secondate cu brio de reţelele de socializare. Dacă în mass-media nu s-a incitat pe faţă, la crimă, nu au existat astfel de reţineri pe facebook, după cum arăta Patrick Andre de Hillerin, AICI.
Totul a fost sesizat foarte clar de către experţii în comunicare, întreaga operaţiune având un singur scop: TEAMA, FRICA de a exprima îndoieli sau măcar nedumeriri de către cei care nu erau încă convinşi de mesajul revoluţionar.
Asimilarea lui Ponta cu Nicolae Ceauşescu a fost dusă la paroxism de unul din actorii de care spuneam, e vorba de trustul Pro-Mediafax-Gândul, al lui Adrian Sârbu, “întâmplător”, şi el actor la evenimentele de acum 25 de ani (foto STANGA). Pe canalele media ale acestui post s-au difuzat mesaje patetice, în care evenimentele din 16-17 decembrie 1989 erau evocate, sugerându-se ideea că flăcara protestelor din acest an, trebuie preluată, ca şi atunci de întreaga ţară, cu îndemnul “Fiţi eroi în turul doi”.
Mai mult, declanşatorul acelor evenimente din Timişoara, pastorul reformat Laszlo Tokeş, s-a implicat şi el în campanie, recitând mesajul anti-Ceauşescu, pardon! anti-Ponta de rigoare. Nici George Soros, prin GDS nu a făcut excepţie: Pleşu, Liiceanu, Şora, Tismăneanu, Macovei, etc, s-au raliat “cauzei”. Soros este prezent în stradă şi pe reţelele de socializare, prin mişcarea “Uniţi, salvăm”, cea care a organizat protestele, în special în oraşele din Vestul ţării. Alături de aceştia, găsim întreaga “societate civilă” sorosistă: de la Miliţia Spirituală la revista 22. Până şi Brucan este prezent, prin Lucian Mândruţă, pupilul său.
Un element extrem de important al evenimentelor din 1989, pe lângă demonizarea lui Ceauşescu, a fost întărâtarea populaţiei revoluţionare împotriva celor consideraţi a fi susţinătorii regimului, dar şi duşmanii noilor lideri. Atunci, rolul a fost atribuit Securităţii, care de la terorişti la otrăvirea apei la Timişoara şi…Sibiu, a fost acuzată de toate relele posibile. Coincidenţă?
Apropo de Sibiu, este bine de ştiut că oraşul lui Klaus Iohannis a dat, în decembrie 1989, 99 de morţi, fiind depăşit la acest capitol doar de Bucureşti. Pe locul trei în acest clasament macabru este Timişoara.
Revenind la zilele noastre, rolul Securităţii din decembrie 1989 este atribuit Bisericii Ortodoxe Române. Plecând de la două cazuri din Nordul ţării şi de la decorarea unui “acolit” al regimului Ponta/Ceauşescu, maşina de propagandă a ajuns să pună în gura preoţimii orice aberaţie, la fel cum se întâmpla în decembrie 1989 cu DSS.
Orice “anonimă” care loveşte în preoţi este considerată literă de adevăr, în timp ce reacţiile Patriarhiei sunt ignorate, dacă nu sunt trecute la categoria “şi altele”. Nu întâmplător, zilele acestea a venit şi lovitura de graţie din partea Curţii Constituţionale: majoritatea religioasă a acestei ţări a fost pusă la completat formulare pentru a-şi exercita un drept consfinţit de legea supremă a ţării.
Finalul a fost sesizat deja de o parte a clerului, care acuză că a început o adevărată Prigoană anti-ortodoxă.
Pe lângă BOR, sunt distruşi mediatic toţi cei care îşi exprimă o opţiune politică, care nu coincide cu cea exprimată la fel de democratic de Pleşu sau Liiceanu. Aici intră Tudor Gheorghe, Radu Beligan, Gabriela Szabo, Dorel Vişan, Raed Arafat,etc. Nu mai contează vârsta, competenţa, rezultatele, totul trebuie maculat.
Peste toate însă, atârnă ameninţarea făţişă cu dezmembrarea ţării, în cazul în care rezultatele “evenimentelor” nu coincid cu cele dorite de “scenarişti”. Nu mai devreme de vineri, steagurile Transilvaniei şi Moldovei, ca entităţi independente, fluturau falnic în primele rânduri ale manifestaţiei de la…Timişoara. Alături de acestea era, ca prin coincidenţă şi tricolorul românesc, găurit! Dacă în 1989 acesta avea un sens, acum ce logică poate avea acest drapel găurit? (FOTO, de la stânga la dreapta- captură din video JOS).
Acestea nu sunt evenimente izolate, fapt demonstrat de declaraţia lui Cristian Tudor Popescu, acest Teodor Brateş al Gândului, care afirma pe 5 noiembrie: ”Privind însă harta alegerilor, se vede că secera a rămas, o seceră roşie a vechiului Regat, Moldova şi Muntenia, care împresoară Transilvania albastră şi galbenă de 25 de ani încoace.Şi care într-o zi ar putea s-o taie”.
A urmat protestul de la Cluj, în care am văzut defilându-se cu un banner în care regiunea de vest şi centru a ţării era “viitoarea diasporă” şi de care nu s-a lepădat nimeni. Nici de susţinerea autonomiştilor Zsolt Szilagyi şi Sabin Gherman nu s-a dezis nimeni. Ba dimpotrivă, a fost folosită din plin, mai ales pe reţelele de socializare.
Nu am spus nimic despre implicarea din exterior, pentru că este clar că SUA şi Germania susţin “revoluţia”. Am arătat acest lucru aici şi aici.
De altfel, doamna Merkel nu s-a putut abţine şi a lăsat şi un indiciu mai mult decât arogant: în scrisoarea de susţinere către Iohannis, aceasta a folosit sintagma Siebenburgen, referindu-se la Transilvania, adică vechea denumirea a provinciei. Doamna Merkel putea folosi cu uşurinţă cuvântul “Transsilvanien”, dacă nu chiar Rumanien, dar a preferat denumirea care se regăseşte pe vechea stemă a defunctului principat, una în care românii nu erau reprezentaţi. O altă coincidenţă?
Pentru succesul evenimentelor din 1989, esenţială a fost trecerea Armatei de partea “revoluţiei”, prin actul de la 22 decembrie, atunci când Generalul Victor Athanasie Stănculescu l-a evacuat pe Nicolae Ceauşescu din clădirea Comitetului Central, deposedându-l de puterea de a comanda Forţelor Armate. Stănculescu a cerut atunci, revocarea ultimului ordin al lui Ceausescu, acela de a trimite soldaţii în stradă, întorcându-i în cazărmi.
Ce atitudine va avea Armata? Dar serviciile de informaţii? Mandatul lui Traian Băsescu expiră pe 21 decembrie.
- Voxpublica/ Costi Rogozanu: Antena 3 a luat bătaie de la Facebook. Sentimentul cenzitar al fiinţei
Diferenţa principală dintre televiziune şi facebook e că prin televiziuni încearcă unii să ne manipuleze, prin facebook ducem manipularea la capăt singuri. În aceste alegeri, după cum ştiţi, mi-am declarat de la bun început completa neutralitate. Pur şi simplu nu m-a interesat un show cu floricele şi scenete civice după 4-5 ani de austeritate.
Un lucru mi-e însă destul de clar. Am pus ieri pe pagina mea „Antena 3 a luat bătaie de la Facebook”. Unii au tendinţa de a privi drept o singură tabără drept negativă. Ambele au avut un rol nociv, au transmis mesaje murdare către spaţiul public. Prezentarea lui Iohannis drept victoria civilizaţiei face uitată o campanie în care foarte mulţi susţinători de dreapta au sărit grav calul.
Antena3, Romania TV şi echipa candidatului Ponta au lucrat la unison după nişte reţete absolut reprobabile. Minciunile cu tăiatul pensiilor au fost doar de încălzire. Vîndutul de copii, frişca tabloidală. Sfătuitori precum Bogdan Teodorescu şi alţii au o problemă: ei dispreţuiesc electoratul PSD aproape şi mai mult decît îl dispreţuiesc cei din nucleul dur de dreapta. Altfel nu se poate explica insistenţa pe naţionalism prăfuit, ortodoxism, ameninţarea maghiară şi alte teme ridicole faţă de prezent [nu, nu sunt nicidecum ridicole, si nici lipsite de relevanta politica; au fost instrumentate oportunist, insa asta e altceva – nota noastra].
Televiziunea funcţionează cam aşa: închide oameni într-un acvariu, toţi cred că sînt mari manipulatori pentru că fac audienţă. Însă parte din audienţă le-a fost ostilă. De altfel, de-a lungul celor 10 ani Antena 3 a reuşit să antagonizeze la maximum telespectatori şi să activeze şi oameni altfel indiferenţi la jocul politic. Audienţă nu înseamnă vot.
Fanii lui Iohannis, mulţi alcătuind un bloc comun pe reţelele de socializare. Spre deosebire de televiziuni, facebook-ul nu a creat un curent critic, deşi au folosit şi ei arme dintre cele mai jegoase. În spatele reclamelor luminoase cu anticorupţie, au circulat fluvii de jeg mult mai viu, mai nociv, decît oboselile pontiste. La asta au contribuit şi cei din presa de dreapta care au încurajat un soi de sentiment cenzitar al fiinţei. Babe ştirbe, ţărani proşti care vînd votul, sărăcanii pesedişti, asistaţii social [si BOR – aflata si ea pe lista neagra, cu tot cu credinciosii sai, insa ea este ignorata consecvent de autorii de stanga, desi e centrala in discursul urii practicat de “dreapta” – nota cuvantul-ortodox.ro], toate locurile comune pe care s-a sprijinit retoric programul de austeritate au revenit violent în faţă. Am ataşat un afiş de o prostie violentă care totuşi exprimă o realitate pe care preferăm să o ascundem după papioane, eleganţă şi mirajul vestic. Iohannis ar trebui să înţeleagă că aceste motoare trebuie rapid dezactivate:
În acelaşi timp, partea online PSD crede că funcţionează cumpărarea likeului la kil şi tratează publicul de pe reţelele de socializare tot ca o masă de manevră. E o masă de manevră comercială. Nu e aşa uşor să construieşti grupuri de influenţă politice. Pentru că alea politice funcţionează cu motoare care de obicei stau offline. E totuşi comic că fanii Iohannis asasinează publicul cu civlizarea lor şi spiritul democratic în timp ce practic au cerut dreptul la vot, dar doar la votul „cum trebuie”.
Să discutăm puţin dreapta şi ACL-ul. Ajutorul venit din zona civică – cu ocazia asta s-a distrus orice urmă de speranţă de la mişcări civice active în 2012-2013 – nu e nou. Şi PDL şi PNL au stat mult la putere în tot acest deceniu. Iar sărbătorirea în stradă a încă 5 ani pentru dreapta la preşedinţie, ca şi cum am fi reuşit să schimbăm lumea, mi se pare de un ridicol total. Vorba lui Ciprian Şiulea: rezultatele au fost 55% Caragiale, 45% Urmuz.
După toate tîmpeniile comise de dreapta, după cădere dramatică în sondaje, au reuşit să-şi încapsulelze forţele în DNA şi societatea civilă. Ca de obicei, mare parte din societatea civilă şi-a oferit imediat serviciile pentru occidentalizare şi civilizare la dreapta. Trupa şchioapă a lui Băsescu s-a adăpostat sub aripi de oengişti şi intelectuali care abia ce ieşiseră din programe de stipendiere. Vor reveni curînd probabil.
Şi Ponta a curtat dreapta cît a putut. Le-a oferit bani angajatorilor, a încercat aburirea unor grupuri vulnerabile. Însă el a crezut că se cumpără totul la bucată şi a neglijat un imens potenţial în electoratul de stînga. Unul care a fost complet nereprezentat în acest an. Unii bagatelizează ideologicul. Niciodată hegemonia dreptei n-a fost mai evidentă şi nicodată circul de legitimare „civică” şi civilizare ritualică.
- Adevarul/ Pr. Marcel Radut: România protest(antă)
[…] Importantă (pentru mine, ca preot ortodox) este semnificaţia religioasă, civică şi morală, precum şi consecinţele asupra pentru relaţiei Bisericii Ortodoxe cu Statul Român ale acestui rezultat paradoxal: un Preşedinte germanic şi luteran conducător al naţiunii latine române şi ortodoxe.
Înainte de toate, sunt dator să recunosc creştineşte: da, m-am înşelat când am afirmat că apartenenţa la credinţa creştină ortodoxă va conta în alegerile prezidenţiale 2014. Românii au reacţionat după un tipar pe care nici măcar preoţii ca mine (îndrăznesc să spun că eu cred că mă regăsesc în rândul acelor preoţi care nu s-au enclavizat într-un confort căldicel al bunăstării lumeşti obţinute prin negustorie de Hristos şi nici în peştera vreunui fundamentalism naţionalist-ortodox stupid!) nu au avut capacitatea să-l intuiască. Implicarea elementelor de natură ortodoxă nu l-au ajutat pe Victor Ponta, dimpotrivă au provocat o iritare imensă în rândul a zeci de mii de români, mai ales tineri, cei mai mulţi dintre ei fiind (paradoxal!) creştini ortodocşi, măcar prin Sf. Botez, dacă nu şi prin practică.
Apare aici un prim element, cu semnificaţie religioasă şi morală, care trebuie analizat – dorinţa insistentă a tot mai multor români ca Biserica să practice o severă şi enclavizantă neutralitate faţă de viaţa politică. Se cere Bisericii să nu facă politică, cuvântul de ordine fiind o nouă lozincă scandată pe străzi, în aceste zile, de susţinătorii clujeni ai Preşedintelui ales Klaus Iohannis: „În Biserică nu facem politică!”
Care ar fi, în contextul unei republici laice şi în curs de secularizare, aplicarea curată dogmatic şi corectă din perspectivă civică a poruncii „Daţi cele ce sunt ale Cezarului, Cezarului şi cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu” (Luca XX, 25)?
Au respectat sau au încălcat această poruncă Martirii Închisorilor Comuniste, dintre care cei mai mulţi preoţi şi mireni creştini ortodocşi, atunci când au decis că Partidul Comunist şi regimul democraţiei populare (forme de viaţă politică) sunt atât de nocive pentru Naţiunea Română încât trebuie renunţat la „simfonia bizantină” şi reacţionat direct, prin predică şi faptă? În vremurile noastre de relativă libertate şi democraţie, respectăm sau încălcăm această poruncă dacă păstrăm tăcerea, ca Biserică, şi nu reacţionăm atunci când conducătorii cetăţii (clasa politică) aruncă poporul (pe cetăţeni) în sărăcie, boală, desfrânare, apostazie etc.?
De fapt, ce este „a face politică”? O definiţie găsită pe Internet ne spune că Politica este „ştiinţa şi arta de a guverna un stat; formă de organizare şi conducere a comunităţilor umane, prin care se menţine ordinea internă şi se garantează securitatea externă a comunităţilor respective”, iar A face politică înseamnă „a lua parte în mod activ la discutarea şi rezolvarea treburilor statului.”
Relaţionarea Bisericii noastre cu viaţa politică post-decembristă s-a întemeiat pe teza „simfoniei bizantine”. Aceasta ne-a ajutat, în anii 90, să recuperăm o parte din drepturile pe care dictatura comunistă le răpise Bisericii. Procesul de aderare la Uniunea Europeană şi apoi, după 2007, procesul de integrare în această structură suprastatală, au adus însă un element nou în viaţa cetăţii româneşti, anume acela al exigenţei ca Statul Român să devină absolut laic, societatea să accepte secularizarea, iar Biserica naţională să fie treptat separată de stat şi exilată din agoră, în sfera vieţii private. Ierarhia Bisericii noastre a avut naivitatea să creadă că va reuşi să perpetueze la nesfârşit „simfonia bizantină”, că va evita acest deznodământ, acceptând ritmul impus de politicieni, care au solicitat tot mai mult şi mai insistent asumarea unor felurite compromisuri în schimbul unor drepturi legitime pe care le-au recunoscut Bisericii, după 1989 până în prezent.
Această interpretare naivă, însoţită uneori de aplicarea arogantă a „simfoniei bizantine” în relaţia Bisericii cu clasa politică, ne-a îndepărtat treptat de o parte din popor şi am ajuns la momentul 16 noiembrie 2014, când un val periculos de agitat al antipatiei faţă de Biserica naţională a cuprins un număr mult prea mare de români creştini ortodocşi, încât să fie ignorat ori considerat a fi o întâmplare. Trebuie ca ierarhia Bisericii să renunţe la această aproape fariseică atitudine că „noi, slujtorii Bisericii nu facem politică”!
Biserica trebuie să facă politică, în sensul definiţiei de „a lua parte în mod activ la discutarea şi rezolvarea treburilor statului”, ale comunităţii! O „politică a lui Hristos”!
Altfel spus, să ne regăsim curajul de a promova, în temeiul valorilor moralei creştine ortodoxe, o relaţie vie, activă, duhovnicească, dinamică, blândă ori severă cu clasa politică, în funcţie de conţinutul şi efectul faptelor acesteia asupra Naţiunii noastre, indiferent de orientarea ideologică ori de bunăvoinţa/reaua-voinţă a vremelnicilor conducători ai statului, ţelul suprem fiind slujirea lui Hristos şi păstorirea Naţiunii Române pe care ne-a încredinţat-o Dumnezeu. O atare reaşezare a relaţiei noastre cu clasa politică este cu atât mai necesară, cu cât laicizarea Statului Român şi secularizarea societăţii româneşti reprezintă (rezultatul alegerilor din 16 noiembrie sunt o dovadă în acest sens) un proces ireversibil.
Un al doilea element dezvăluit atât de reacţiile controversate ale unora dintre reprezentanţii Bisericii, cât şi de criticile vehemente aduse la adresa Bisericii în legătură cu susţinerea mai mult sau mai puţin făţişă a candidatului creştin ortodox Victor Ponta, cu ocazia acestor alegeri prezidenţiale, este precaritatea agendei publice a Bisericii noastre.
Dacă ierarhia Bisericii Ortodoxe îşi asuma deschis, public, o serie de principii şi criterii clare cu privire la viaţa politică (nu doar interdicţia, folositoare de altfel, ca preoţii să facă politică de partid), la modul în care aşteaptă de la politicieni, în temeiul poruncilor lui Hristos, să conducă Statul Român şi comunităţile noastre, dacă mărturiseam permanent (chiar cu riscul de a-i deranja pe activiştii lui „political correctness”) că pentru noi este important ca liderii politici să exprime, proporţional, atât opţiunile politice ale cetăţenilor români, dar şi adeziunea la credinţa creştină-ortodoxă, majoritară în România, dacă aveam tăria de a atenţiona cu fermitate că dăm Cezarului cele ale Cezarului câtă vreme Cezarul nu se atinge de cele ale lui Dumnezeu, altfel spus, dacă aveam îndrăzneala duhovnicească de a refuza invitaţia la masa Cezarului atunci când acesta mănâncă „de dulce-n Post”, la alegerile prezidenţiale 2014 am fi fost liberi să ne exprimăm dorinţa (încă la începutul campaniei electorale, când erau mai mulţi candidaţi!) ca poporul să aleagă un candidat care fie posesorul, alături de calităţile umane, civice, europene etc., şi al calităţii de membru al Bisericii Ortodoxe Române.
Agenda publică a Bisericii noastre este însă formată doar din activitatea filantropică (tot mai substanţială în ultimii ani, datorită atragerii de fonduri europene, dar cu prea puţină ştiinţă a PR-ului prezentată şi ca atare, cu atât mai puţin crezută de marele public!), din activitatea de ctitorire de biserici (iarăşi, precar prezentată şi argumentată, provocând reacţii adverse în diferite medii ale societăţii româneşti) şi din mărturisirea lui Hristos făcută prin predici, studii teologice etc. atemporale, cu prea puţină legătură cu realităţile societăţii româneşti, o pastoraţie în care se amestecă cuvinte de învăţătură în forme venite parcă din vremuri medievale şi coborând spre o Românie mioritică şi rurală, bucolică şi tradiţionalistă – de fapt, o Românie care nu mai există de peste o jumătate de secol – cu atitudini moderniste atât de lumeşti în conţinuturi şi manifestare încât criticii Bisericii noastre le suspectează a fi expresia unui mercantilism mamonic.
În Biserică pot fi aflate numeroase exemple de mărturisire vie, deopotrivă idealistă şi pragmatică, a lui Hristos. Avem ierarhi şi preoţi (am bucuria să cunosc astfel de oameni în Arhiepiscopia Craiovei) care ştiu să se folosească de cele ale lumii pentru a dărui Bisericii şi credincioşilor cele ale credinţei, schimbând faţa lumii după chipul lui Hristos. Bunele lor practici trebuie studiate şi concluziile astfel obţinute pot modela agenda publică a Bisericii.
Ceea ce lipseşte cel mai mult acestei agende publice bisericeşti este însă o atitudine clară şi o reacţie imediată, ambele întemeiate pe Dogmele şi Canoanele Bisericii noastre, la marile probleme actuale ale Statului Român şi societăţii româneşti.
Un mecanism administrativ, birocratizat şi anchilozat, afectat de un fel de autosuficienţă a „pântecului sătul”, iar în unele cazuri o lipsă de eficienţă a comunicării între membri ierarhiei Bisericii, nu ne permit să reacţionăm la situaţiile de criză cu care se confruntă creştinii ortodocşi români în vieţuirea lor în Statul Român sau în cuprinsul lumii. Credincioşii noştri au început să uite că Biserica le poate oferi sfat şi îndrumare, ajutor şi susţinere în situaţiile dificile în care Statul ori alte forţe lumeşti îi ispitesc ori le fac viaţa amară.
Totuşi, chiar dacă agenda publică a Bisericii noastre se va modela treptat în conformitate cu exigenţa de a rezona mult mai bine cu credincioşii noştri, atât de greu ispitiţi şi încercaţi în aceste vremuri încurcate, rămân de rezolvat slăbiciunile unui al treilea element din componenţa a ceea ce ar fi mecanismul de interacţiune a Bisericii cu lumea: clerul ortodox.
Alegerea germanicului luteran Klaus Iohannis ca Preşedinte al Republicii şi recenta decizie a Curţii Constituţionale a României îndreptată împotriva orei de religie din şcolile româneşti sunt două semne care ne spun că a sosit vremea ca noi, preoţii creştini ortodocşi să ne trezim din autosuficienţă, să ieşim din enclavizare şi să ne scuturăm de ispita traiului tihnit.
Preotul care nu priveşte nici măcar peste gardul bisericii unde slujeşte, spre viaţa parohiei sale, aşteptând doar ca „lumea să vină la biserică, pentru Liturghie, acatist şi pomelnic, botez, nuntă, înmormântare şi pomană, că aşa e tradiţia noastră din moşi-strămoşi”, nu-şi merită locul. Valul de antipatie îndreptat împotriva Bisericii în aceste zile nu a fost provocat doar de cele câteva gesturi de susţinere publică a candidaturii creştinului ortodox Victor Ponta făcute de unii ierarhi sau preoţi. Există în rândul multora dintre credincioşii noştri o tensiune acumulată împotriva noastră în curgerea anilor în care preoţia a fost transformată treptat, de către mulţi dintre noi, slujitorii altarelor, din vocaţie aducătoare de mântuire, în meserie generatoare de profit.
Nu vom reuşi să-L mărturisim pe Hristos şi să schimbăm lumea, dacă nu ne asumăm şi nu îndreptăm căderile noastre. Preotul creştin-ortodox nu este un funcţionar care oficiază un serviciu, nu este un teolog cu simbrie care tipăreşte cărţi cu învăţături pe care puţin le înţelege şi aproape deloc le urmează. Preotul creştin-ortodox este mărturisitorul lui Hristos, noi, preoţii „împreună-lucrători cu Dumnezeu suntem,” iar credincioşii noştri, parohia, eparhia „sunt ogorul lui Dumnezeu, zidirea lui Dumnezeu.” (Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel III, 9)
România ortodoxă s-a transformat, deocamdată, în România protest(antă), căci românii au protestat împotriva vechilor rânduieli politice şi au ales să creadă că vor fi salvaţi de protestantul neamţ Klaus Iohannis. O lecţie pe care Biserica noastră trebuie să o înveţe bine.
Creştineşte este să încheiem rugând pe Dumnezeu să-l lumineze pe Preşedintele ales Klaus Iohannis şi să-i dăruiască puterea de a rămâne loial promisiunilor făcute Naţiunii Române. Dumnezeu să ne ajute!
Nota noastra:
Ar mai trebui adaugat faptul ca interesul evident al partenerilor strategici in alegerea lui Klaus Iohannis a reiesit si din modul in care a fost prezentata victoria acestuia in presa internationala. Sablonul a fost urmatorul: iata ca in Europa de Est, apropiata de Rusia lui Putin, inconjurata de Ungaria lui Orban, nu prea departe de Turcia lui Erdogan si de Serbia care se inflameaza de la drone cu steagul Albaniei Mari, exista o tara care a votat cu un minoritar. Romania este exemplul democratic care a spus un NU hotarat nationalismului (fie el soft, de parada, asa cum il reciclase Ponta). Nemtii au o naratiune de colonizatori fara perdea: pentru presa germana, Iohannis e, nici mai mult, nici mai putin, neamtul care incearca sa scoata Romania din mocirla…
Se spusese si inainte, de catre americani, ca Romania trebuie sa fie un exemplu in regiune, chiar unul capabil sa exporte democratie in jur. Asta inseamna sa fie un model, si asistam, in prezent, la constructia acestui model. Presedintia detinuta de un minoritar atat etnic, cat si religios, prin urmare, CONTEAZA, e chiar decisiva, insa nu atat pentru romanii care au votat, cat pentru stapanii care au ales. Conteaza in sens invers: adica e bine sa fie vizibila identitatea sa de minoritar, tocmai aici este tot “skepsisul”.
In acest sens, faptul ca Ponta a ales sa-si faca o campanie electorala pe teme nationale si religioase (nu conteaza cat de superficial a preluat temele, ci ca este perceput si identificat astfel) a fost un mare rau, deoarece acum naratiunea este ca Romania a respins in mod hotarat atat nationalismul, cat si aderenta la religia majoritara. Si acesta va fi modelul, care, transpus in practica, va consta in continuarea procesului inceput cu religia din scoli (decizia CCR), va continua cu punerea la punct a BOR (inclusiv prin DNA) si prin drepturi acordate minoritatilor homosexuale. Romania nu va fi un model de republica civica, in sens clasic, unde etnia si religia conteaza mai putin, ci va fi un model cultural neoliberal, unde acestea conteaza si modeleaza identitatile sociale si politice, insa doar pentru a destructura pe cele majoritare si a le impune pe cele minoritare.
Sau, cum s-a exprimat Masoneria in mesajul catre Iohannis, ne asteapta revolutia “transformarii” Romaniei:
“Mai mult ca niciodată, aşteptăm cu încredere ca Preşedintele Klaus Iohannis să călăuzească, în al 26-lea an după Revoluţie, această nouă Revoluţie paşnică, a modernizării şi transformării României”, a încheiat Săvoiu.
Si reactia majoritatii, totusi, care e sensibila atat la nationalism, cat si la religie, nu va mai conta, caci prin mecanismele puse in functiune pe 16 noiembrie 2014 am asistat la un vot covarsitor, care legitimeaza fara discutie orientarea Romaniei in urmatorii ani. Ce legitimitate si in numele cui va mai putea pretinde, de pilda, BOR, mentinerea religiei in scoli, sau mentinerea definitiei familiei traditionale, cand o vasta majoritate a cetatenilor, cea mai mare din 1996 incoace, a ales un curs al “modernizarii”, un curs de “liberalizare” si “occidentalizare”? Cand exista chiar ortodocsi care au cautionat, aplaudat si sustinut entuziast aceasta alegere? Aceasta revolutie culturala ne asteapta, cel mai probabil, si nu cea a “normalitatii” si a “bunului simt”.
Redam, mai jos, si cateva comentarii ale cititorilor nostri:
Am ramas interzisa cind am vazut coada imensa de la Londra. majoritatea zdrobitoare a celor de la coada erau tineri si foarte tineri. IN 2012 cind a fost referendumul de demitere al lui Basescu, in Atena unde erau inca citeva mii de romani, era o mare liniste la sectia de votare a consulatului si atunci eu chiar m=am dus sa votez pentru stiam ca votul ar fi fost important. Si nu cred ca a fost foarte diferit in alte capitale.
Deci sa inteleg ca tineretul a fost mobilizat prin folosirea internetului si i s-a bagat in cap, asa, pe scurt, ca PSD-ul e un marele pericol iar Iohanis un mare izbavitor?! Si totusi cum ramine cu Antena 3 si audienta sa masiva? Cum ramine cu lipsa de popularitate a lui Johanis pina acum 2 luni, numai? Cum ramine cu cele 7 milioane care in 2012 au votat pentru pleacarea lui Basescu si implicit a tot ce simbolizeaza el: DNA, Macovei si alti monstrii? Oamenii astia unde sint?? Mai ales ca ATUNCI cind tabara euro-atlantico-basista nu dorea iesirea la vot, romanii care au iesit totusi in numar mare au fost relaxati, fara “sareli” revolutionare, fara scandal, fara cozi in diaspora (cum spuneam).
Ceea ce este cu adevarat inspaimantator este abilitatea extraordinara cu care au reusit sa faca “din rahat bici”. Adica dintr-o atmosfera oarecum linistita, in care nimic important nu se intimplase, sa devina o atmosfera incinsa la maxim, cu spirite incinse la maxim….din nimic. Chiar nimic!!!!! revolutia din 1989 a fost pe jumatate sincera. Oamenii au iesit in strada pentru ceva totusi important (chiar daca a fost o crunta iluzie). Acum insa astia pot sa manipuleze masele sa iasa peste noapte din casa si sa faca revolutie….din nimic si pentru nimic. Ca ce? ca n-au votat suficient de rapid?! Ei da, ce sa zic! Si eu care credeam ca lipsa locurilor de munca si lipsa de orice perspectiva pentru tineri in Romania ar fi fost adevaratul motiv. Sau, asa cum se intimpla la greci, proteste impotriva FMI si BCE si a Comisiei Europene sau proteste impotriva nenorocirii sistemului de sanatate.
Au reusit sa transforme o situatie relativ linistita, pina acum 2-3 saptamini, cu un final previzibil, intr-o situatie incendiara si un final neasteptat. ASTA este infiorator.
Cit despre ce va urma, generic spus, anihilarea ultimilor bastioane, institutii, grupuri si grupuscule care au o orientare cit de cti nationala, chiar daca este vorba si de afaceristi corupti, dar totusi legati de contextul national. […]
Cit despre BOR….problema lor cu BOR este capitalul spiritual pe care, asa cu hiatusuri, problematic, etc il detine totusi asupra unui numar destul de mare de oameni. Ori asta este ultimul mare bastion in calea lor si nu intimplator isi doresc macinarea lui din exterior si din interior. Nu poti sa ai control TOTAL asupra unui om care este practicant sau in a carui constiinta identitatea ortodoxa este ceva inca…chiar si nominal. Dar asta o stiti si voi foarte bine.
Intr-adevar cu lovitura asta de teatru s-a dovedit ca se poate declansa orice, si mai ales o adevarata vanatoare de vrajitoare….de data asta ortodoxe. Adica se poate orice! iar violenta stradala din Romania observata de multa vreme poate sa fie canalizata metodic, sistematic si cu tinte precise.
Asa ca o sa repet un truism: rugaciunea si spovedania, cit mai avem unde sa ne spovedim in urmatorii ani.
Teribil! Vazand toata isteria care se desfasoara nu pot decat sa spun ca cel mai mare dusman al omului este prostia. Si eu care credeam ca dupa 25 de ani de batjocura si manipulare romanii au dobandit o intelepciune si un realism care ii vor face mult mai greu de manipulat si ca sunt mult mai informati si mai avizati. M-am inselat groaznic! Dragii mei, nu credeam sa ajung sa traiesc o asemeanea deceptie! Oamenii astia VOR sa alerge dupa cai verzi pe pereti! Atat sunt de rupti de realitate! Votantii efervescenti de la aceste alegeri ma fac sa ma gandesc fara sa vreau la intelighentia rusa de dinaintea revolutiei bolsevice. Atat de trist si rau prevestitor!
Te uiti la ei si intelegi ca nu Dumnezeu si poporul roman sunt valorile lor supreme ci “civilizatia”, “bunastarea”, “europenismul”. Vai! Raoul Weiss are dreptate.
Da, nebunia e mare si are cateva coordonate ce se vad clar, dupa cateva minute de decantare.
Intai, reeducarea asta la care suntem indemnati si pe aici de musafiri preocupati de binele nostru. Adicatelea situatia e atat de serioasa, incat am face bine sa ne interiorizam criticile, asa cum remarcau si admin, enkidu s.a. Pai asta inseamna sa te bagi singur in gura lupului, alegem singuri sa jucam pe terenul adversarului. Pentru ce, pentru vizibilitate? Fortati? Deja au facut destul rau deziceri din randul preotilor care, suparati fiind pe “caderile” altor preoti sau a ierarhilor, dau in Biserica, disculpandu-se ei insisi (indirect, dar detaliu ce nu trebuie sa scape neobservat, nu poti sa nu te intrebi a cui slava e cautata). Interiorizeaza o discutie… in public. Declaratiile unora ca acel parinte Siluan sau http://ioanflorin.wordpress.com/ , de distantare, au lasat sau au intarit impresia ca e, intr-adevar, o problema cu BOR. Si toti cei care nu merg la Biserica si aud aceste luari de pozitie se simt intariti in pozitia lor – iata, daca pana si un preot critica Biserica, atunci si ei au dreptate sa nu mearga la slujbe, sa nu asculte preotii, sa nu se spovedeasca s.c. (clasica “e relatia mea cu Dumnezeu”). Ba chiar devine acceptabil si chiar de dorit sa fii critic dur al Bisericii. E evident ca e o diferenta mare intre a critica Biserica din interior (asumandu-ti Biserica) si a o face din exterior. Dar aceasta diferenta devine insesisazibla cand e vorba de “salvarea” Romaniei.
Teama mea e ca a fost deja foarte eficienta campania (paralela cu cea electorala) de discreditare a Bisericii, acum Biserica e vazuta de majoritatea votantilor anti-Ponta ca retrograda si PSDista. Rasturnand perspectiva, daca se va reusi intoarcerea votului negativ intr-o constructie politica (si cam asta e ideea cu miscarea din jurul lui Macovei), banuiesc ca nu s-ar constitui intr-un fan-club BOR. Deci eu vad stingandu-se posibilitatea ca adevarata Romanie sa fie reprezentata in vreun fel, dinamitandu-se cu grija si PR componentele “fundamentaliste” crestine, alaturi de “prostia” taranilor si bunicilor. Si mi-e ca tinerii nostri se vad un fel de pasoptisti.
Daca ne uitam de sus la miscarea de PR anti-Biserica (ar fi amuzant daca nu e trist cum se face acum diferenta intre Biserica si BOR), nu mi se pare departe de ce a facut papa cu sinodul de anul asta, cand a fortat discutarea problemei casatoriilor gay pentru a-i provoca pe conservatori sa iasa in fata, doar pentru a fi linsati apoi.
Mi se pare incredibil cum acum Iohannis a devenit salvatorul de raul care l-a propulsat. Ne bucuram de parca l-am fi ales pe parintele Cleopa presedinte si noi nu mai trebuie sa facem nimic decat sa-l dam jos pe Ponta. Romania e pe marginea prapastiei, are datorie directa peste 200 de miliarde intr-o moneda pe care nu o controleaza, suntem la granitele razboaielor si noi sarbatorim victoria. Trezirea va fi mult mai crunta de data asta. Am cam ajuns la fundul sacilor de tot felul.
- PROPAGANDA INFLAMEAZA ROMANIA. Pana unde va ajunge fanatizarea si dezbinarea romanilor? Pana la violente si “razboi civil”? ANALIZE, MECANISME SI MIZE ALE JOCURILOR CU FOCUL PREZIDENTIALELOR
- ROMÂNII IMPOTRIVA ROMÂNILOR – miza campaniei electorale? (video)/ “Elite” si gloata, idoli si maniheism oportunist
- ALEGERI PREZIDENTIALE – TURUL I. Valsul marionetelor si lectia neinvatata a ”inteligentilor cu dinti”. URA FATA DE ROMANIA SARACA, OPORTUNISMUL DE SCOALA NOUA SI ROMANIA NEREPREZENTATA
- “RAZBOIUL LUMILOR BOLNAVE”. Alegerile prezidentiale: intre CEARTA POLITRUCILOR, TRADAREA INTERESULUI NATIONAL si POGROMUL IMPOTRIVA SARACILOR
- Candidatii la presedintia României între STERGEREA IDENTITATII NATIONALE SI RELIGIOASE, circul diversionist de mahala si SFIDAREA NESIMTITA A ADEVARATELOR TEME SI PROBLEME ALE POPORULUI
*
- “EXPERTII” OENGISTI – veriga lipsa din lantul CAINILOR DE PAZA ai PUTERII.“Care e rolul acestor oameni? Să controleze opinia publică, să nu permită ridicarea unor lideri neșantajabili, să manipuleze subiecte-cheie”
- Care este sensul MEGA-SCANDALURILOR MICROSOFT si EADS? Prin anticoruptie la antidemocratie sau cum dispare POLITICUL din Romania. CINE NU E DE ACORD CU DIRECTIVELE OBLIGATORII N-ARE DECAT SA DEVINA “EXTREMIST”
- Mircea Platon despre ONG-URILE DRONA EURO-ATLANTICE SI NATIUNILE DE UNICA FOLOSINTA. Cum a fost inlocuita ingineria sociala a COMUNISMULUI cu cea a NEOLIBERALISMULUI
- MIRCEA PLATON versus DRAGOS ALIGICA, ideologul “dreptei” basiste. Articol devastator despre CINISMUL, COLONIALISMUL SI AUTORITARISMUL NEOLIBERALISMULUI americano-roman
Dragii mei,au trecut mai multe zile de la decizia CCR legata de ora de religie.BOR in sus,BOR in jos,ia spuneti-mi si mie ce a facut BOR de cand a fost data decizia asta infecta?Nada,nothing,nimic.Lasati in pace marionetele politice si uitati-va la putregaiul din interior.Caci fara el n-ar fi existat nici Ponta ,nici Iohannis.Si apropo de Ponta si asa-zisul lui nationalism.Nu vom uita atasamentul lui pentru cauza uniunilor poponaristice,tricourile cu che guevara,dorinta de regionalizare a Romaniei SI MAI ALES modul execrabil si satanist in care s-a purtat in cazurile Rosia Montana si Pungesti.Despre Iohannis doar banuim ce va face ,iar banuiala este un lucru urat pentru un crestin.Sa-l lasam sa faptuiasca si apoi sa soctim daca a facut bine ori nu.
Toata lumea comenteaza cat e de grav ca noi, popor ortodox avem un presedinte protestant! Dar Ponta era crestin? Ati uitat ce a fost si ce este la Pungesti? Ati uitat de gazele de sist? Ati uitat de vizitele lui la eretici? Nici unul nu e bun, fratilor!Asa zile am ajuns! Sa votam un eretic pentru ca noi crestinii am ajuns mai rau decat ereticii! Asta e! Si ierarhii si preotii nostri sunt partasi la acest rezultat, nu pentru ca nu s-au implicat cum trebuie in viata politica, ci pentru ca nu au stiut decat sa explice evanghelia zilei, nu au marturisit Adevarul(au tacut in momente importante, nu politice, ale poporului roman ortodox- campaniile desfraului si anomaliilor sexuale, ingradirea libertatii prin actele electronice, ecumenismul), nu au format caractere, cu putine exceptii, de obicei ostracizate, ridiculizate, anihilate de chiar clerici uneori. Oamenii si-au pierdut increderea in Biserica si in ierarhi! Deci, e gravunde am ajuns! Ierarhii sa ia aminte!
@Pavel:
Glumesti? Toti ortodocsii bat din palme si se “bucura” nevoie mare de “revolutia” bunului simt si alte lozinci prafuite (inventate, culmea, de ex-USListi). E adevarat, nu religia lui Iohannis e relevanta, si nici macar NU se discuta despre asta in colajul de mai sus. Asta daca, totusi, ne mai si obosim sa citim.
Cum sa uitam? Cand tocmai ce am pomenit asta?
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2014/11/16/iohannis-presedinte-rezultate-alegeri-prezidentiale/
Si aici:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2014/11/10/propaganda-inflameaza-romania-pana-unde-va-ajunge-fanatizarea-romanilor-analize-mecanisme-si-mize-ale-jocurilor-cu-focul-prezidentialelor/
Si, de fapt, de fiecare data cand a fost cazul si subiectul.
@quintus:
Au luat atitudine imediat dupa, au transmis parerea lor – categorica – si direct judecatorilor CCR. Am auzit ca se preocupa, dar nu totul trebuie sa fie la vedere, e firesc. Insa… raul e deja facut, decizia CCR nu poate fi intoarsa, nu in forma asta. Ramane de vazut cum se vor si vor mobiliza pentru a recupera altfel, prin misiune.
Ceva care ma ingrijoreaza foarte mult este un nou climat care s-a instaurat din nimic si peste noapte, dupa cum s-a mai zis, care face imposibila o abordare a situatiei curente intr-un mod logic si civilizat. Pentru un om cu adevarat “normal” a devenit imposibila implicarea. Ar insemna sa te bati propriu-zis cu o lume iesita de sub control care oricum nu mai poate fi inteleasa decat prin prisma unor fenomene si interese desprinse de aparenta lucrurilor.
Pavel si quintus:
Dragilor, se face vreo EXPLOATARE acum la Pungesti? Este RMGC functionala? Lucrurile se fac in multe feluri, dar vad ca si voi la fel cu cei din “diaspora” si cei care au iesit in strada nu aveti capacitatea sa intelegeti. Sau dorinta de a o face. In schimb purtati in buzunarul de la spate o maciuca pe care tare mult v-ar placea sa o folositi. E Ponta micinos si satanist(sic!), nu-i asa? Ia, cititi voi mai jos cum e cu minciuna:
28. Dar ce vi se pare? Un om avea doi fii. Şi, ducându-se la cel dintâi, i-a zis: Fiule, du-te astăzi şi lucrează în via mea.
29. Iar el, răspunzând, a zis: Mă duc, Doamne, şi nu s-a dus.
30. Mergând la al doilea, i-a zis tot aşa; acesta, răspunzând, a zis: Nu vreau, apoi căindu-se, s-a dus.
31. Care dintr-aceştia doi a făcut voia Tatălui? Zis-au Lui: Cel de-al doilea. Zis-a lor Iisus: Adevărat grăiesc vouă că vameşii şi desfrânatele merg înaintea voastră în împărăţia lui Dumnezeu.
@all
Cozmin Gusa ,un mare dusman al Romaniei comenta in noaptea alegerilor la Realitatea(negru la fata de suparare):”cei 11 milioane de români care au votat sunt inconștienți și îndobitociți”.Cand vad un astfel de farsor suparat ca nu i-a iesit favoritul care ar fi jucat un rol de Ianukovici intr-o Romanie divizata sincer,nu am motive sa fiu trist.Deocamdata…
@quintus:
Gusa a jucat cu toti, de la Udrea la Iohannis, trecand putin si pe la Ponta. Si nu este el cel mai relevant indicator, plus ca la Realitatea, televiziunea lui, a fost mare sarbatoare nationala pe 16.
Motivele sunt aratate in postarea asta, daca, totusi, mai conteaza si altceva decat Gusa.
@Pavel, @Quintus:
Nu cred ca are cineva o problema cu Iohannis, in sine. El e un corupt ca oricare altul, poate un pic mai exotic cu alura asta germanica (sunt unii care si-au infipt lornioanele roz in ambii ochi si refuza sa vada dovezile strigatoare existente impotriva pretinsei sale ‘salubritati’ morale), si mai butin abil in manevrele politice. Si asta o spune una ca mine, care n-a votat in viata ei ‘stanga’, dar care, din ’98 incoace, si-a cam pus in cui iluziile legate de ‘dreapta’ romaneasca – in fapt, o alta masca a securitatii comuniste, mama tuturor partidelor din Ro..
Din partea mea, e ok daca va place Iohannis si daca l-ti votat (eu, pt prima oara in viata, mi-am anulat votul.E democratie si toata lumea alege ce-in place. Iar mentinerea sperantei in clasa politica e o optiune personala, chiar nu ma bag.
Ceea ce deranjeaza, cred, sunt 2 lucruri:
1. maniera talibana, de mineriada studenteasca, in care a fost sustinut – domle, mi-e frica sa spun ‘Ponta’ in anumite medii ca sunt linsata!
2. minciuna colosala pe care si-a intemeiat ACL-ul campania. Denis de Rougemont spunea undeva despre minciuna – una e cand inseli la cantar, pui 800 de g in loc de 1 kg – alta e cand schimbi insasi masura cantarului! In acest ultim caz intri in inima minciunii. Ajungi sa surazi cumparatorului si sa mai pui si ceva ‘de la tine’, in plus. Iar ala devine convins ca esti chiar caritabil, si, treptat, incepi si tu sa te convingi de asta. E infinit mai subtil! Intri intr-o spirala interioara a minciunii care iti permite disimularea la infinit sub masca adevarului!
In speta: una e sa mituiesc pensionarii cu 1 kil de malai/ulei sau chiar cu 100 de euro (aici stim amandoi cum sta treaba, iar adversarii pot califica lesne gestul), si alta e sa le bag in cap tinerilor ca suntem curati, ‘arhanghelii’ dreptatii veniti sa curete tara de corupti!! La adapostul acestei etichete false pot apoi sa fac ORICE, inclusiv sa cer linsarea adversarului! Totul va parea legitim, absolut totul!!
Ori astea sunt lucrurile care au deranjat enorm in aceasta campanie pe orice roman cumsecade, care s-a fript prea tare ca sa mai creada in ‘dreapta’ si ‘stannga’ romaneasca (vorba lui Weiss: TOTI ne-au livrat fara mila multinationalelor occidentale pana la urma, nu?). Pt ca, de bine de rau, tara asta cel putin nu se preteaza ca model unui maidan ucrainian, romanii, chiar daca naivi si nu prea educati politic, raman pasnici. Ori campania iohannista a fost prima campanie, de la mineriade incoace, VIOLENTA si INTENS dezbinatoare (mitici vs. ardeleni, diaspora luminata vd nataraii de acasa etc.). Astaa e ceea ce ne-a dezgustat pe toti. Profund. Si de-aia am ales eu, o constanta votanta a ‘dreptei’, si altii ca mine, sa isi anuleze votul. Decat sa ma aliez cu cainii turbati, prefer sa accept domnia lichelelor. Da, am ajuns si aici, vai!
Problem Vest-ului cu PSD_ul:
“un atare partid constituie un risc major pentru politicile construite peste granițe, el putându-se lesne replia în strategii naționale/naționaliste neconvenabile pentru marii actori strategici”
DA! CORECT! Nici eu nu puteam s-o spun mai bine asa cum a spus Adrian Paul Iliescu. ASTA este miza.
Iar miza logoreei cu coruptia este, evident, crearea unui aparat de control si coercitie manipulat de Vest prin sicofantii sai din interior impotriva clasei politice sau a oricui s-ar face vinovat de politici cit de cit nationale. Dar mai are un rost foarte importnat: sa taie baza financiara domestica, romaneasca a partidelor. Adica toate spumele pe care le fac astia la gura apropo de “baroni, oligarchi si moguli” au la coada un foarte important adjectiv: LOCALI, ROMANI. Ca sint si acestia corupti s.a.m.d. sigur, o stie toata lumea. Dar NU asta este problema. Ei ii vor pe coruptii lor, nu pe ai nostrii, ei vor multinationalele lor, cu baza la New York, Londra si Berlin dar NU companii cu baza la Bucuresti. Asta pe termen scurt. Pe temren lung este o inlocuire de elite si de completa distrugere a mecanismelor clasice de decizie si putere specifice statului national. Si ceea ce trebuie de retinut si cred ca am mai spus-o este ca nu trebuie sa avem nici o indoiala ca elitele lor sint cu mult, mult mai distructive decit bastinasii nostrii. Un Voiculescu sau un Becali sint adevarati eroi nationali, adevarate modele umanitare (oricit de rizibil ar suna) fata de seful NEstle sau directorii de la MOnsanto, sau Bechtel sau Chevron.
SI aceasta inlocuire de elite este una radicala.
Absolut de acord cu @petra (scuza-ma, dar exprimi de regula lucruri cu cre sunt deacord).
In exact aceeasi idee a se citi:
http://gandeste.org/general/raoul-weiss-de-ce-sa-l-votezi-pe-pontadaca-tu-vrei-altceva-orice-altceva-decat-un-viitor-de-sclav-pentru-moment-ai-o-singura-op%C8%9Biune/47154
Eu una sunt impacata – nimic din ce s-a intamplat, se intampla si se va intampla in si cu Romania nu a fost, nu e si nu va fi rodul hazardului sau al relei vointe a unora sau altora. Totul trebuie sa fie pentru ca planul lui Dumnezeu cu fiecare neam e dincolo de orice teorie a conspiratiei. Ca si omul in drumul catre Dumnezeu, asa si natiunile cresc si se implinesc trecand prin momente de criza, prin nopti ale cugetului si ale sufletului. Adevarat, in cazul natiunilor timpul se masoara cu generatiile si uneori noaptea pare fara sfarsit… doar PARE, sa nu uitam.
Alegerea de acum, sintetizand, dincolo de aspecte de cult si nationalitate care au devenit [sau au fost mereu] secundare, in sensul de mai subtile, romanii au votat impotriva demagogiei desantate, a minciunii pe fata, a unui anume tip de politician cu care traim de mult prea multa vreme si care, in concretul viu si imediat al vietii, ne otraveste pe toti. Si asta poarta o lectie pentru multi…
Si daca “natiunea e dezbinata” cum titreaza cate unii cu un ton de patetica panica, e doar pentru ca in urma procesului o mai mare integritate sa poata fi atinsa. Nu e cazul sa disperam, as spune, ci doar sa continuam a ne face datoria de a TRAI crestin-ortodox, nu doar a da din gura pe tema si a face din ortodoxie inca un bici al dezbinarii 😉
Simt nevoia sa mai spun ceva apropo de repetatele manifestari de frustrare ale unor comentatori apropo de faptul ca noi, astia, stam si nu facem nimic, nu ne mobilizam. La un moment dat am simtit si eu aceeasi frustrare si m-am intrebat daca nu cumva ar trebui sa ma simt vinovata pentru ca doar dau din taste,si asta de la mare departare.
Ce voi spune aici reflecta un punct de vedere strict personal si este bazat strict pe observatiile mele cu privire … la mine insumi. Nu inseamna ca ele se aplica tuturora dar eu, personal, cred ca ar fi un reper apropo de: pai si noi ce facem, de ce stam??
In primul rind intrebarea este: Dumnezeu ce vrea de la noi sa facem?! Strict din experienta personala eu am observat urmatorele: ori de cite ori s-a umflat in mine dorinta sa devin mai “activista”, mai “organizatoare”, mai ceva indreptat spre exterior, mi s-a dat peste nas regulat, consistent si insistent. SI nu mi-a iesit! Am esuat lamentabil in manifestarile mele exterioare (apropo de ortodoxie, evident). Nu m-am remarcat nici prin abilitati si energie organizatorice, nici persuasiva nu am fost…atunci cind mi-am dorit si cum mi-am dorit.
In schimb am observat in anumite momente, nealese de mine si venite intr-un anumit context de, hai sa-i zicem incercare si consolidare spirituala,ca s-au intimplat unele lucruri neasteptate. Impactul a ceea ce faceam si ziceam era neasteptat de mare. Totusi asta nu s-a intimplat constant.
Asa ca am lasat la o parte veleitatile activiste pentru imi este clar nu sint de mine. Adica Dumnezeu mi-a cam sugerat mai direct/indirect sa stau in banca mea. Si sa ma concentrez pe alte lucruri, care mi se cad, pe care mi le-a pus la indemina.
EU vorbesc la nivel individual. La nivel de grup lucrurile stau putin diferit
dar nu foarte diferit. Daca ar fi existat o masa crestina critica de o anumita factura, fiti siguri ca un Iulian Capsali ar fi intrat in Parlamentul European. DAr nu s-a intimplat. UItati-va in schimb la parintele Tanase care a facut un urias orfelinat din nimic si a construit 26 de biserici. Dar uitati-va si la background-ul lui.
Deci daca Dumnezeu vrea si cu pregatirea necedara o astfel de reactie/organizare din lumea ortodoxa va veni. BOR inca exista, bisericile inca exista, preotii sint si ei inca aici si in contact permanent cu crediniciosii.
Reflectati la urmatorul lucru:
Mediul virutal a fost cel mai eficient folosit nu de ortodocsi ci de anti-ortodocsi. De ce? Pai pentru ca se preteaza mai degraba la astfel de actiuni de tip satanic: mediul virtual se remarca prin impersonalitate si iluzia familiaritatii care este doar o crunta iluzie.
Mediul crestin ortodx nu infloreste pe internet. Pe acest site noi schimbam niste pareri, opinii dar nici el nici altele ca el (cu intentii oneste, ma refer) nu a fost si nici nu si-a propus sa fie, cred eu, un organizator de Maidan ortodox. ASta pentru ca NU asa se fac lucrurile la noi, la ortodocs. Ortocsia inseamna viata, inseamna contact direct nu virtual. De-asta se participat la LIturghie personal nu prin TV sau Internet. De-asta te duci si vorbesti cu preotul personal…
Deci eu zic sa renuntam sa ne mai irosim energiile incercind sa ne organizam pe internet, in mediul virtual. Nu merge. Organizarea noatra trebuie sa fie diferita de a lor. Daca va vrea Dumnezeu, evident.
http://www.ziuanews.ro/editorial/adrian-severin-face-un-avertisment-dur-romania-e-in-pericol-maxim-135094
@maria:
Dar au votat motivati tot de o demagogie desantata, de discurs al urii, de minciuna crasa, votand un tip de politician construit tot prin tehnici profesioniste de marketing electoral. Si e o mare problema ca nu se constientizeaza lucrul asta, ca suntem guvernati prin manipularea emotiilor/afectelor.
Da, insa prin manipulare, asa cum ne-au si spus, in fata, vectori ai tabarei politice castigatoare:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2014/08/21/antidemocratismul-visceral-al-statilor-de-drept-euro-atlantici-romania-este-prea-primitiva-pentru-a-fi-condusa-altfel-decat-prin-forta-manipularii-forta-institutiilor-democratia-trebuie-apa/
Datoria de crestin ortodox o include si pe aceea de a dezavua, cu riscul de a strica bucuria multora de acum, propaganda care a stigmatizat o mare parte a cetatenilor acestei tari, cei mai saraci si vulnerabili din Romania, si a “demonizat” BOR. Asta daca totusi ne pasa? Sau consideram ca sunt “procese” inevitabile, binevenite, care vor duce la un fericit consens al castigatorilor jocurilor foamei ce vor cunoaste o noua resetare acum?
@Petra:
Interesant. Chiar interesant.
Simt nevoia sa replic pt ca eu una mai am initiative de-astea (perfect, sterile :), f adevarat!). Mie mi-e teama, efectiv – recunosc public asta – de regimuri totalitare, violenta, chestii… Ma uit in istorie si ma gandesc: oare se putea face ceva? Oare chiar era nevoie de acest martiraj (sigur, el isi are sensul sau, dar era absoluta nevoie de asta?) Oare e firesc sa pui pe umerii unuia sau altuia – un erou, un Mihai Viteazul, un martir/un grup mic de oameni, in general – pacatele unui grup? Oare nu e normal sa ne impartim sarcinile cum spunea Sf. Pavel? Tot timpul am in minte modelul francez – ei se coaguleaza in general f bine – iar asta impiedica derapajele majore ale puterii. Nu imi pot imagina un ‘Pitesti’ in Franta, acum. Stiu, a fost un 1789, dar apoi cam gata.
Si eu simt ca e corect ce spui. Dar sunt argumente care ‘nu-mi dau pace’. Niciodata nu mi-e f clara limita dintre ‘actiune’ si ‘dezbatere’. Oare nu e firesc sa se creeze aceasta masa critica? Oare ea va veni de la sine? Da, probabil, cand ne vom face fiecare treaba, pe parcela lui, impecabil… Am vazut de prea multe ori cum in spatele pasivitatii si a impacarii calme cu nedreptatea mustesc germenii tradarii si ai intolerantei (apropo, de ex, de numarul surprinzator de mare de denunturi din perioada comunista, din partea unor oameni care altfel n-aveau nici o treaba cu politica). In fine, pt mine e inca subiect de reflectie aceasta chestiune, si punctul tau de vedere e binevenit la chimirul cu argumente 🙂
Revenind la subiectul ‘Iohanistan’ (am vazut o postare de-a lui Raoul Weiss care m-a amuzat: isi pusese ochelari fumurii si dedesubt scria: ‘turist prin Iohanistan’ :)) ) si apropo de elitele ‘pontiste’ vs ‘elitele iohanniste’:
http://www.argumentesifapte.ro/2014/11/17/cheia-geopolitica-a-alegerilor-prezidentiale-din-romania/
@ doroteea:
Articolul este inclus in aceasta postare si la el ne referim si in titlul ei, si Petra in comentarii 🙂
Ce se poate face?! Se pot face multe mai ales de catre cei care nu au timp, capacitati, veleitati, anturaj, know-how, etc.
Sa sprijine cu tot ce pot, financiar si cu know-how pe partea lor (spre exemplu de avocati, juristi este mare nevoie), organizatiile crestine care sunt in linia intai.
ASUR, ACCEPT si ceilalti muncesc pe salarii, full-time, sunt antrenati, specializati, ca la trupele comando.
In organizatiile crestine sunt foarte, foarte putini care muncesc full-time. Motivul este lesne de ghicit. Nu s-au gasit bani (si altii motivele pot fi diverse) ca sa se formeze o echipa de lucru care sa fie dedicata exclusiv luptei si reprezentarii societatii civile crestine la toate institutiile statului, in Parlament, in principal.
Pai lobbistii LGBT sunt calare pe acolo. Sunt ca serpii veninosi care isi lasa urmele peste tot pe unde trec si mai devreme sau mai tarziu si arata si roadele veninului bagat cate un pic, cate un pic.
Aici este un exemplu pe care va rog sa-l parcurgeti cu atentie (si va spun ca sunt direct implicata intr-o organizatie de gen si acestea sunt problemele cu care ne confruntam si noi): http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2014/08/23/asediul-impotriva-scolii-si-familiei-romanesti-despre-agenda-si-metodele-societatii-civile-anti-crestine-si-anti-familie-agenda-ministerului-educatiei-manuale-digitale-si-invatamant-obligatoriu/
@admin, Titus L si doroteea
Am fost inteles gresit.
Cand am zis toti, m-am referit la toti ortodocsii care au site-uri sau sunt persoane cunoscute si pe pagina lor de fb posteaza critici la adresa lui J.Ceea ce am vrut sa spun este ca NICIUNUL nu era si nu este bun de presedinte, in optiunea mea!De fapt, demult timp nu mai avem candidati reali la vreo functie politica ! Si ca nu asta e abordarea corecta, ca J e eretic. E un aspect extrem de important de care orice ortodox trebuie sa tina cont, dar, ma tem ca nu de aici vine pericolul! Nici el nu e mai protestant decat e ortodox Ponta, intelegeti? Nu asta ii defineste! Asta am vrut sa spun! Senzatia mea a fost, la un moment dat, ca atata se bate moneda pe faptul ca un popor crestin a votat un eretic, incat s-ar fi preferat cealalta optiune, numai pentru ca P are Botezul.
Dar poate sensul articolelor si luarilor de pozitie au rol de avertisment si de trezire a crestinilor, care trebuie sa-si vina odata in fire,si nu am inteles eu!
De la dvs nu am citit decat articolul Romania protest(anta) si Nota dvs, dar m-am grabit si nu am precizat.
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2014/11/18/un-altfel-de-razboi-o-tara-apartine-persoanei-care-controleaza-mijloacele-de-comunicare-scopul-propagandei-este-de-a-convinge-ca-unii-sunt-buni-si-altii-sunt-rai/
@Pavel:
nu s-a batut moneda doar pe asta, insa. Oricum, ideea este ca sub nici o forma nu trebuie sa fim dezbinati! Mi-e f teama de ‘maidanizarea’ Romaniei. Oricare ar fi optiunea ‘celuilalt’ trebuie sa ne respectam reciproc, ca oameni. Sa intelegem ca, in fond, in esenta si la urma urmei, ramanem ‘noi’ contra ‘ei’. Oile contra lupilor. Iar ‘ei’ sunt TOTI. Stim deja demult asta.
@admin:
:))) Scz, luam ‘pulsul natiunii’, n-avem timp de ‘fleacuri’ informative…
‘n-aveam’
@Petra!
Sunt de accord cu tine doar PARTIAL (si iarasi parerea mea, da, fiindca este DOAR parerea MEA si nu vreo “idee” sau opinie cu pretentii de valabilitate universala pentru altii…) si nu pe de-a-ntregul…
Da, sunt de accord ca atunci cand ne “entuziasmam” si abitionam fara ca sa punem acest entuziasm si ambitia noastra pe o “temelie” duhovniceasca si fara ca sa avem in spatele acestor actiuni un reactor “de ravna si tarie duhmovniceasca” ESUAM mai in toate cazurile…
Dar TREBUIE SA CITIM si DESLUSIM mai mult ca oricand VREMEA DE ACUM in care ne aflam, si anume o perioada „antemergatoare” INSTAURARII unui NOU mod de viata si a unei noi societati si a unei NOI ideologii de MASA in tara asta, prin care se vrea ca orice SURSA GANDIRE si IDEOLOGIE CRESTINA de masa si mai ales ortodoxa sa fie anihilata si EXTIRPATA din mentalul social si din constiinta sociala si colectiva a noii generatii de romani care s-a nascut dupa decembrie 1989, si care nu a cunoscut comunismul si nici metodele sale de a ANIHILA valorile traditionale romanesti. De asemenea, odata cu DISTRUGEREA mentlitatii ortodoxe de masa, se vrea de catre „apostolii noii ordini a lumii” (care ordine trebuie in viziunea lor instaurata cat mai urgent…) si distrugerea oricarui fel de REPER si SIMBOL si INDICIU si CRITERIU si „URMA” care mai poate ADUCE AMINTE noii generatii de romani, de SOCIETATEA romaneasca de odinioara si de MENTALITATEA PROFUND CRESTINA pe care o avea aceasta societate.
De asta trebuie sa stimsa DESLUSIM BINE vremea de „ACUM” si implicatiile ei multiple pe care le are si le va avea in viata noastra a romanilor care am ajuns sa traim acest timp de schimbare accelerata a lucrurilor si a oamenilor de laga noi…, fiindca ACUM se da o teribila lupta pentru DOSPIREA si METAMORFOZAREA tocmai a societatii romanesti intr-un NOU TIP de societate, care sa nu mai aiba NIMIC in comun cu LUMEA si societatea romaneasca de pana acum…
Se vrea o „RENOVARE” si „REANVISAGEARE” din temelii a FETEI si CHIPULUI etnic si social al populatiei romanesti si a FORMELOR si SABLOANELOR si resorturilor si parghiilor si mecanismelor sociale si institutionale in care si prin care trebuie sa fiinteze de acum-incolo, o societate in care NU VA MAI FI LOC de Ortodoxie, de Biserica Ortodoxa, de Preoti, de Simboluri Crestine, de saraci si neputinciosi pe care crestinii MILOSI ortodocsi sa-i ajute frateste si sa-i ocroteasca sau INGADUIE frateste printre ei, intr-un cuvant NU VA MAI FI LOC DE NICI O „URMA” de societate TRADITIONALA romaneasca!
Si data fiind VENIREA acestui TIMP, cred ca ABSOLUT nici o FORMA DE LUPTA impotriva „TAVALUGULUI” care sta sa treaca si sa se rostogoleasca peste Romania NU VA FI si nu va PAREA ca (ne)binevenita si (ne)necesara sau exagerata…!
Prin urmare, conasider ca TREBUIE SA FACEM ORICE este in puterea noastra si pe ORICE FRONT de lupta pe care am putea actiona si lupta ca sa IMPIEDICAM “fermentii” agitatori si contaminatori ai noii lumi descretinate, ca sa ne IMBOLNAVEASCA neamul nostru si sa-l transforme intr-o natie “MUTANTA” de romani degenerati si DEZDARACINATI, si LEPADATI de Trecutul Lor si de Valorile strabunilor lor!
Dumnezeu sa ne ajute sa intelegem ca trebuie sa fim de acum incolo niste crestini ortodocsi in randul omanilor din neamul, nostru MULT mai ACTIVI si VIRULENTI din punct de vedere „misionar” decat pana acum…
(Fac o mica digresiune, niste frati ortodocsi din Timisoara au mers intr-o zi intr-un sat situat la cateva zeci de kilometri de Timisoara, pentru a participa la o Adunare Parohiala de Hram a Bisericii din satul respectiv. Au ajuns in acel sat (la periferia satului) cu cateva zeci de minute inainte de a incepe Liturghia si nu stiau bine cum sa ajunga la Biserica, si la casa Parohiala a Preotului, si au vazut un batran care statea iesit pe fereastra casei sale si l-au intrebat cum sa ajunga la Biserica (fiindca Biserica nu se afla in centrul satului), si l-au intrebat si unde este casa Parohiala unde sta Preotul. Batranul respectiv le-a spus unde este Biserica si Casa Parohiala, dar la urma discutiei un frate il intraba pe acel batran „DAR DUMNEATA DE CE NU VII LA BISERICA?” Si Batranul a raspuns ca el NU MAI MERGE LA Biserica, fiindca nu-i place de Preot ca este prea sever si prea exigent cu enoriasii, si ca i-a facut in trecut niste observatii cu privire la anumite patimi si vicii pe care le-ar avea, si el nu-l mai suporta pe Preot… Iar acel frate care i-a pus ultima intrebare i-a replicat: „NOI VENIM tocmai de la Timisoara ca sa participam aici la tara la Liturghie, in satul dvs, iar dvs, sunteti la doi pasi de Biserica si stati acasa, credeti ca este frumos din partea dvs?” Batranul a ramas fara cuvinte…)
Am facut aceasta digresiune ca sa subliniez faptul ca TREBUIE sa PROVOCAM „SEISME si PROBLEME DE CONSTIINTA” (cumspunea Sf. PAISIE AGHIORITUL) in gandirea si simtirea si viata si atitudinea NEPASATOARE pe care multi romani o au fata de Biserica lor si fata de Ortodoxie!
Si exact acelasi lucru vor sa-l faca si FERMENTII si expronentii activisti ai noi ideologii SECULARISTE care se lasa peste tara asta, si anume vor ca din aceasta atitudine NEPASATOARE pe care o au multi romani ortodocsi fata de Biserica, TRAGA DEFINITIV si IREVERSIBIL pe acesti romani, intr-o ATITUDINE de LEPADARE si ABJURARE asumata si PUBLICA fata de Biserica Ortodoxa si fata de Ortodoxie si chiar de PERSECUTARE a Bisericii prin ei si de catre ei…
Lupta „MISIONARA” din viitorul apropiat a Bisericii noastre este tocmai pentru ATRAGEREA pentru totdeauna a ortodocsilor nepasatori si nepracticanti in RANDUL celo care sunt practicanti si care si-au ASUMAT in mod constient Practicarea Ortodoxiei si EXPIMAREA publica a identitatii lor de crestini ortodocsi. AMIN!
Dumnezeu sa aiba mila de noi toti si sa ne ajute sa facem asta!
@Pavel:
Ca nu e nici unul bun de presedinte nu este un argument, pentru ca tara trebuie sa aiba un presedinte in cele din urma si acela nu se putea alege decat dintre cei doi. Daca tu nu alegi, altul o va face pentru tine si chiar daca tu alegi si nu iese ceea ce ai ales tu, ai participat la o decizie deci trebuie sa ti-o asumi. Sa nu iti asumi nimic nu e o solutie, e o smecherie, ai fi caldicel, pentru ca atat timp cat esti cetateanul acestei tari te priveste in mod direct cine semneaza pentru legile pe care va trebui sa le respecti. Eu, de exemplu, sunt monarhist (acum si declarat), dar asta nu inseamna ca nu merg sa votez presedintele si nici nu imi anulez votul, pentru ca traiesc in realitate nu in vise.
Trebuia sa alegem noi crestinii ortodocsi pe Ponta sau pe Iohannis? Nu stiu, dar fiecare sa se uite la el si sa vada cat de mult din fiecare se regaseste in vreunul dintre candidati si in mesajul pe care il transmit ei literalmente sau subliminal. In fond e vorba de reprezentare. Asa ca fiecare trebuia sa isi dea singur raspunsul, dar e mai usor sa fugi de el atunci cand nu-ti place.
@Pavel:
Totusi, putina adecvare. Aici s-au discutat multe, insa nu despre protestantismul lui Klaus, care conteaza doar intr-o masura indirecta.
Inclusiv ce scrie pr. Marcel are o alta semnificatie, nu aceea a diferentei dintre un candidat botezat ortodox si un heterodox, ci aceea a faptului ca la nivel identitar dimensiunea religioasa nu a contat acum.
Spre exemplu, inchipuieste-ti daca in Germania ar fi votat un grec ortodox naturalizat drept cancelar. Hilar, nu? Ce sa mai zicem de un cancelar de origine turca, pentru ca sunt destui acolo. Si ce ne spune asta? Ca acolo identitatea colectiva este bine sudata si elimina by default posibilitatea unor candidaturi minoritare.
Altfel, exista foarte multi ortodocsi care o tin gaia matu cu marea schimbare benefica ce o aduce Iohannis. Ni se pare, in unele cazuri, o naivitate greu de scuzat daca intelegem catusi de putin in ce veac traim, in ce lume ne miscam, daca ne intereseaza macar putin sa nu credem chiar tot ce spune “toata lumea” sau “lumea buna”, daca incepem sa intelegem ca discernamantul trece neaparat, astazi, prin suspiciunea fata de propaganda generala, prin rezerva critica fata de “vocea opiniei publice”. Totusi nu mai suntem copii si e un pacat sa fim copii la minte. Pai daca ne pacalesc toti asa usor cu propaganda lor de 2 lei, atunci nici nu e de mirare ca IL VOM CERE si il vom aclama frenetic, psihotic, pe Antihrist. Mai ales daca vom fi preocupati sa-i gasim “calitati” si “sa punem gandul bun”, aplicand total aiurea invataturi duhovnicesti valabile pentru cu totul alte planuri ale vietii… Sa mai vorbim despre inselare, mai are vreun rost? 🙁 Altii am vazut ca au initiat, in schimb, petitii pentru “botezarea” lui Iohannis. Ceea ce e absolut ridicol…
Oricare dintre optiunile de vot pt Ponta sau Johannis (ca de altfel pt oricare dinte cei 14 candidati prezenti la inceputul cursei prezidentiale) este la fel de nociva pt Romania, caci toti acestia sunt straini de interesele acestei tari si acestui neam, ei fiind atenti doar la interese personale sau de grup.
Se spune ca: “cum e poporul, asa sunt si conducatorii”, un lucru perfect adevarat ,tinand cont de starea morala,duhovniceasca in care se gaseste acum poporul roman. Cred ca s-ar rascoli in mormintele lor,toti marii domnitori,ostasii romani eroi,preotii bisericii noastre ortodoxe , mosii si stramosii nostri, vazand starea de decadere sufleteasca,lipsa unitatii si a curajului, hotia si coruptia generalizate in care au ajuns urmasii lor. Nu e de mirare ca aproape orice experiment strain antiromanesc are succes in Romania. Aceasta lipsa de unitate nationala si indepartarea de Dumnezeu explica de ce noi romanii nu putem promova pt functia de presedinte ( si pt alte functii importante in stat) , un roman ortodox,atasat intereselor nationale,patriot ,mobilizator,sincer in demersurile sale ( de pilda ,un om ca Dan Puric). De aceea, cred ca nu ne mai ramane decat sa ne pregatim pt tot ce e mai rau ( asa cum spun si profetiile marilor duhovnici): noi biruri si taxe , munca pana la epuizare(sclavie) ,saracire generalizata, confiscarea abuziva a bunurilor, supraveghere si control total, inciparea cu numarul fiarei, lupte fraticide de strada ,cutremure si razboaie — toate aceste incercari fiind ingaduite de bunul Dumnezeu pt curatirea noastra interioara si intoarcerea spre El.
@Maria
‘(…)e doar pentru ca in urma procesului o mai mare integritate sa poata fi atinsa.’
Da, nici eu nu inteleg asta. De unde stii? Esti sigura?
Natiunile, ca si oamenii, se mai si pierd, nu doar ‘se implinesc’…
Dca deznodamantul este inexorabil pozitiv, pt toata lumea, ce sens mai are lupta?? Ce rost are sa ne mai batem capul? Stam linistiti, ne vedem de treaba noastra, nu ne bagam, in timp ce altii sunt batuti, inchisi, nedreptatiti etc..
Nu stiu, poate gresesc si vorbesc asa din deformatie profesionala, sau poate pur si simplu nu inteleg exact ce ai vrut sa spui…
@admin
Eu, maria, am vazut alta ATITUDINE la dl. Iohannis – exact in capatul opus al spectrului. Intr-un sens filozofic as spune chiar ingloband capatul opus, deci nu neaparat polarizand 🙂
Pentru clarificare, sunt o persoana care nu am televizor in casa de peste 10 ani, nu am cont pe facebook si nu cheltui timp pe retelele de socializare; stau la curent cu “mersul lumii” citind stirile pe net si mereu din macar 2 puncte de vedere; ultima oara cand mi-am exercitat dreptul la vot a fost in 2004, dupa care am pierdut orice incredere in clasa politica romaneasca realizand ca, in fapt, nu avem alegere reala – peste tot peisajul potitic romanesc aceeasi Marie cu diverse palarii – si, prin urmare am decis sa nu sprijin aceasta mascarada prin votul meu.
In 2014, pentru prima data, vad in peisajul politic o tipologie diferita; vad un candidat la presedentie care nu se targuieste pentru voturi, vad un candidat la presedentie care nu apare pe toate posturile de televiziune cu discursuri delirante; vad un candidat la presedentie care nu da cu carmaz in concurent; vad o campanie care, la nivel de slogan cel putin, puncteaza una dintre principalele probleme pe care le avem in Romania in viata reala, de zi cu zi. Vad seminte de concretete. Marturisesc ca asta m-a facut sa ma misc duminica la vot pentru a da o sansa acestei atitudini.
“Demagogie desantata, discurs al urii, minciuna crasa” – eu n-am vazut. Dimpotriva, am vazut un om care spune putine si foarte reale; am vazut un om care spune ca impreuna putem face lucrurile cum trebuie; am vazut un om care e constient ca si partidul lui e plin de corupti si nu ezita s-o marturiseasca, in timp ce sustine independenta justitiei si demersul DNA-ului.
“Marketing electoral” spuneti dumneavoastra de parca “marketing-ul” ar fi insusi diavolul. Pe mine bunul simt ma impiedica sa pun stampile de genul asta pentru ca nici un lucru nu e rau in sine. A, ca poate fi folosit rau, e alta poveste si avem ca exemplu imediat energia atomica – poate lumina si incalzi, asa cum poate sterge orase de pe fata pamantului. Omul face diferenta.
Asa ca, in opinia mea, chiar daca dl. Iohannis e sustinut de un partid departe de a fi fara pata, pentru atitudinea pe care a demonstrat-o in campanie, merita o sansa. Sa nu uitam ca Romania nu este o republica prezidentiala, prin urmare prerogativele presedintelui sunt limitate; sa nu uitam ca avem un guvern de stanga format din oameni cu metehne grele. Nu ma astept la o schimbare radicala peste noapte, dar cred ca aceasta alegere pe care a facut-o neamul e de bun augur. Alternativa e cu atat mai mult de nagandit 🙂
@ Vlad Tepes:
1. Mai intai ca nu poti sti pana la capat despre nimeni ca este absolut “sincer”, iar persoana indicata trezeste si ea destule indoieli pentru anumite legaturi stranse cu persoane controversate, din cercuri inalte. Nu ca nu ar fi, desigur, preferabil fata de tot ce ni s-a oferit, dar nici sa dam atat de usor cecuri in alb.
2. Cine detine controlul asupra Romaniei prin toate parghiile crezi ca ar da macar o sansa oarecare, infima, sa apara undeva sus un astfel de om sau de forma organizata pro-romaneasca, cand tocmai aici explicam ca se destructureaza acum pana si ultimele ramasite a tot ceea ce mai poate insemna “romanesc”, “ortodox”, “suveran”? Crezi ca mai poate fi macar tolerat asa ceva? Nici macar un insignifiant post de europarlamentar nu putea fi ingaduit unui crestin ortodox militant, care a fost instantaneu luat in primire si linsat de catre “cainii de paza” ai Noii Puteri si Noii Ordini, dintre care unii chiar “frati” (mincinosi). Dar nici macar sa ai o voce, cum este a noastra, in spatiul virtual, fara alte pretentii si implicatii, nu este “iertat”. Si in curand, sa fim constienti!, nici asta nu va mai fi posibil. Dreptul de a fi ortodox si de a fi roman devine tot mai improbabil.
Sigur, am ajuns aici, in aceasta robie, prin pacatele noastre, dar nu e mai putin adevarat ca s-a si lucrat intens, metodic, profesionist, stiintific pentru “terminarea” noastra, mergand de la economie si pana la ultima fibra morala a fiintei nationale, de la politica si justitie si pana la intelectualitate, “societate civila”, mass si multimedia. Acum se da asaltul final catre ultimele redute, catre ultimele spatii de respiratie nationala, sub privirile fie entuziast aprobatoare, fie “impacate”, ale celor care refuza sa inteleaga cum suntem pacaliti amarnic (si ieftin de data asta!) a cata oara, pentru a ne semna cu mana noastra sentinta finala!
@maria:
Ciudat. A fost peste tot, internetul complet invadat. Am aratat si noi.
Dar faceti o confuzie majora. Noi aici nu am discutat despre Ponta si despre Iohannis. Poate v-ati uitat doar la pozele postarilor si ati tras concluzia ca despre ei e vorba. Nu, ci despre ANSAMABLUL de practici de comunicare politica si de agenda care se intrevad in spatele celor doua persoane (care, persoane, luate in sine, conteaza foarte putin).
Conteaza pentru dumneavoastra sau nu faptul ca sustinatorii dlui Iohannis au discutat despre limitarea dreptului la vot pentru “needucati”? Conteaza sau nu faptul ca oamenii au fost chemati la vot ca sa nu conteze mai mult votul “stirbilor” si al taranilor prosti de la tara, al “asistatilor social”? Conteaza sau nu faptul ca tabara care l-a sustinut pe Iohannis considera ca se da un razboi civilizational in Romania, intre Ardealul civilizat si Sudul primitiv si inapoiat? Conteaza sau nu ca tabara celor care au muncit la victoria lui Iohannis considera BOR o “tumoare sociala”?
Dumneavoastra nu-l stiti pe Iohannis si daca ar fi candidat singur-singurel, va asiguram ca toate gandurile astea bune despre el nu s-ar fi nascut in mintea dumneavoastra. De ce? simplu, pentru ca aparatul de propaganda si actiune politica nu l-ar fi expus atentiei dvs. El a devenit vizibil pentru dvs si pentru altii pentru ca s-au ocupat de acest lucru vectorii de influenta de mai sus, cei care urasc o jumatate de Romanie, cei care urasc BOR, cei care urasc orice inseamna romanism, pana la urma. Ei l-au facut presedinte, pentru ca sa fiti dvs sigura ca daca Iohannis nu era sprijinit de aceste organizatii, ci ar fi fost, sa zicem, un independent nesustinut de niciun trust mediatic sau grupare politica majora, nu l-ati fi votat, nici dvs, nici toti aceia care se imbata acum cu idei “de bine”.
1. Mai intai ca nu poti sti pana la capat despre nimeni ca este absolut “sincer”, iar persoana indicata trezeste si ea destule indoieli pentru anumite legaturi stranse cu persoane controversate, din cercuri inalte
Dan Puric are referinte bune de la 2 mari duhovnici raposati: Iustin Parvu si Arsenie Papacioc.
2. Cine detine controlul asupra Romaniei prin toate parghiile crezi ca ar da macar o sansa oarecare, infima, sa apara undeva sus un astfel de om sau de forma organizata pro-romaneasca, cand tocmai aici explicam ca se destructureaza acum pana si ultimele ramasite a tot ceea ce mai poate insemna “romanesc”, “ortodox”, “suveran”?
Acest lucru il afirmam si eu in finalul comentariului.
@doroteea
Nimic si nimeni nu se pierde Doroteea 🙂 Sau depinde ce intelegi tu prin “se pierde”…
Toti avem cate ceva de implinit – oameni si neamuri – avem un scop, o menire, daca vrei, data de Dumnezeu si pana nu o implinim, nu plecam de pe fata pamantului – oameni si neamuri.
Si da, deznodamantul este inexorabil pozitiv, pentru ca toata calatoria este catre sine – sinele care se obiectiveaza, apoi se personalizeaza si apoi se universalizeaza. Unii ii spun “imparatia cerurilor care este in om”. Si pe drumul asta se pierde si se regaseste de o gramada de ori – si om si neam. Si lupta nu numai ca are sens, dar este inevitabila pentru ca Imparatia aia ESTE si vrea ca noi SA FIM – in opinia mea exact asta inseamna “a-ti vedea de treaba ta”: a deveni constient ca esti 😉
Asa ca, vrem-nu vrem, ne creste Duhul pe toti 🙂
@ Maria:
Ce bine ar fi daca inainte de a ne acuza (voalat, in fine) sau ne-ati critica, ne-ati si citi, mai intai si ati incerca sa ne intelegeti… Depinde foarte mult si de unde, cat si cum te informezi “de pe net”, caror surse le acorzi credit si cat de… neconditionat, cu ce eventuale preconceptii sau asteptari pleci la drum etc. In orice caz, in ziua de astazi e foarte greu sa mai alegi ceva adevar din munti intregi de propaganda, de falsuri, de confuzie cu care suntem asediati. E un RAZBOI adevarat si total, despre care am scris mereu (si zilele astea am revenit asupra ei) si care chiar nu vrea deloc binele Romaniei si mai ales pe al crestinilor ortodocsi, oricat de optimisti ne-ar placea sa fim.
Cititi macar si articolul din Argumente si fapte… daca nu se poate mai mult.
Multumim!
@Maria:
ma bag si eu, scuze:
N-aveti acces la fb, asta explica multe. Dati o raita si pe-acolo sa vedeti pe cei mai ardenti fani de-ai lui Iohannis. Pt ca, asa cum s-a subliniat adeseori, nu vbim de Iohannis, ci de campania si masina propagandistica de care e sustinut.
Dar aveti acces la internet – ori si din presa facuta lui Iohannis rezulta toate aspectele de care spune @admin.
Nu inteleg sincer cum toate aceste lucruri v-au scapat cand toata lumea le discuta, chiar si multi iohannisti s-au dezgustat (apropo, chiar ieri au fost postate pe-aici niste articole de-ale unor jurnalisti care au pledat infocat pt Iohannis, dar ulterior au tinut sa se delimiteze de isteria si violenta publica creata in jurul lui). In momentul de fata, chiar acum, cand scriu, presa (chiar si cea iohannista!) este dominata de comentarii si analize privind aceasta dezbinare violenta a ntiunii. Cum de va scapa toate aceste lucruri daca ziceti ca, totusi, aveti net?? Sa inteleg ca acest site este PRIMUL loc unde ati auzit de dezbinarea tarii, de falia creata in populatie de toata aceasta campanie iohannista??
Cititi mai cu atentie – eu una am vazut, efectiv, instigari la violenta, injuraturi, insulte, amenintari etc.. Iar astea le-am vazut la iohannisti, nu la ceilalti! Si nu doar eu – s-au postat doar aici o MULTIME de articole din presa care vorbesc despre asta!
Imi pare rau, dar postarea dv. mi se pare pur si simplu ipocrita. Nici cei care il sustin aici pe Iohannis nu au pretins vreo clipa ca in TARA asta (nu doar pe acest site) atmosfera este calma si serena…
@ Maria:
Acesta este Hegelianism, nu prea este crestinism, sa avem iertare. Sau mai degraba New Age. Pe astfel de premise nu ne mira ca nu ne putem intelege, totusi. Of 🙁
@Mariaa:
acum am vazut raspunsul:
Nu sunt chiar de aceeasi parere. Sta scris: ‘multi chemati, putini alesi.’ ‘Intrati pe poarta stramta’ (caci pe cea larga multi se duc si se prabusesc). ‘graul se va alege de neghina’. ‘Luati aminte la acela care va trimite si corpul si sufletul in focul gheenei’ etc..
Deci, se vede, dezacord si pe plan teologic, nu doar ideologic 🙂
Altfel, toate bune va doresc! 🙂
Iata o mostra, proaspata, din sustintatorii dlui Iohannis:
http://www.contributors.ro/politica-doctrine/rolul-prostiei-in-istorie-ascensiunea-si-prabusirea-plagiatorului-ponta/
E bine, dragi ortodocsi pro-Iohannis. V-ati facut frati de cruce cu asemenea “valori”. Probabil pentru ca aveti acelasi …respect (Romania respectului) fata de aproapele cazut intre talhari?
@admin
Ma acuzati de confuzie si nu stiu le ce va referiti… ce fel de confuzie? a ce cu ce?
Ma acuzati si ca ma uit doar la poze, fara sa aveti idee de fapt… ce credeti, e crestineste?
Marturisesc ca pentru mine nu conteaza mai deloc mizeriile de genul celor descrise de dumneavoastra – am vazut prea multe in viata asta :)si net-ul e un loc prea impersonal ca sa nu creeze pasune pentru tot felul – a se lua cu un bob de sare, as zice eu 😉
Si va intreb: concret, cum credeti ca puteti contribui dumneavoastra la mai bunul mers al societatii, la curatarea de mizeriile pe care le acuzati?
Inca o mica si recenta dovada, din partea principalei forte media (o adevarata agentie intreaga de “acoperiti” probabil ai CIA, poate si ai SIE) angrenate total in acest “razboi”:
http://www.gandul.info/puterea-gandului/draga-victor-draga-klaus-13579498
@admin 2
Va asigur ca am citit tot ce ati postat aici http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2014/11/18/pe-marginea-alegerilor-prezidentiale-rasismul-anti-romanesc-ce-se-intampla-cu-romania-ortodoxa-miza-geopolitica-defectul-real-al-psd-si-motivul-pentru-care-nu-trebuia-sa-castige-ponta-romani/#comment-322676
Si am simtit panica, dezamagire, tristete. Am spus cum simt eu lucrurile, fara sa acuz pe nimei, incercand doar sa reamintesc tuturor ca peste toata lumea sta Dumnezeu si nimic nu misca fara ingaduinta lui. Sunt de acord cu dumneavoastra – e razboi si e demult si e toatl; totusi nu e cazul sa disperam.
Apoi ma trezesc acuzata de dumneavoastra ca va acuz si ca va critic. Cu ce? Cand?