Prabusirea familiei in Romania: NOU-NASCUTII – LA UN MINIM ISTORIC, CASATORIILE SCAD DRAMATIC. Efectele austeritatii si “modernizarii”
Românii şi-au pierdut încrederea în economie şi în viitorul pe care îl vor avea în România, arată statisticile: în 2011 au fost înregistrate doar 105.000 căsătorii, la aproape jumătate faţă de 189.200 de căsătorii înregistrate în 2007. Scăderea este şocantă din punct de vedere demografic, pentru că deşi este o tendinţă naturală de scădere a numărului de căsătorii ca urmare atât a scăderii populaţiei, cât şi a modernizării societăţii, o asemenea evoluţie abruptă în patru ani nu a mai fost văzută până acum.
Datele pe întregul an 2011 au fost estimate de ZF pornind de la raportările pe primele 11 luni ale anului 2011, care arată 101.696 de căsătorii, în scădere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2010.
În total în 2010 au fost 115.778 de căsătorii, faţă de circa 134.000 în 2009, 149.000 de mii în 2008 şi 189.000 în 2007, un de vârf după Revoluţie din acest punct de vedere. Practic, între 2007 şi 2011, din care ultimii trei ani au fost de criză, numărul cuplurilor care decid să se căsătorească a scăzut de la 189.000 la 105.000, deci cu 45%. În 2011 au împlinit 31 de ani, vârsta medie actuală a căsătoriei, circa 355.000 de români, din care 172.000 femei şi 183.000 de bărbaţi.
Numărul de căsătorii şi al copiilor nou-născuţi este indicatorul cel mai important al încrederii românilor în viitor şi în România. Numărul de căsătorii influenţează achiziţiile de locuinţe, de mobilă, de produse de folosinţă îndelungată, de automobile şi de credite.
La nou-născuţi, scăderea nu este atât de substanţială, tot mai mulţi români acceptând copii în afara căsătoriei, dar în 2011 s-au înregistrat pentru prima dată în istoria României mai puţin de 200.000 de nou-născuţi vii: estimarea ZF făcută pe baza datelor de pe primele 11 luni este de 195.000 naşteri în 2011 faţă de circa 214.000 în 2007 şi aproape 222.000 în 2008. În 1990 au fost născuţi 314.000 copii şi au avut loc 192.000 de căsătorii.
“Îmi doresc un copil, dar mi-e frică, realmente, de faptul că mâine eu sau soţul meu ne-am putea pierde slujbele, şi-aşa instabile. Încercăm să ne facem curaj, dar nu prea îl găsim, văzând cum salariile întârzie. Anul trecut, un văr de-al meu s-a căsătorit fără să îşi stabilească de dinainte clar unde vor locui, iar acum au probleme foarte mari pentru că nu au bani să închirieze sau să-şi cumpere un apartament şi sunt în pragul separării, pentru că el stă cu părinţii lui, iar soţia cu ai ei”, spune Elena, 29 de ani, care s-a căsătorit în urmă cu 2 ani.
Ea a mai precizat că şi-a pierdut odată jobul, pentru că proiectul la care lucra a fost închis deoarece nu producea suficient de mulţi bani.
“De atunci, când mă uit spre viitor, am doar previziuni negre legate de stabilitatea economică, a mea sau a familiei mele”, mai spune ea.
Amână căsătoria pentru că nu au joburi stabile
Specialiştii spun că există un fenomen de amânare a pasului pe care îl impune o căsătorie sau naşterea unui copil, pentru că implică o serie de costuri care nu pot fi susţinute, de aceea, atât vârsta medie a mămicilor, cât şi cea a celor care se căsătoresc a crescut cu precădere în ultimii ani.
“Lipsa locurilor de muncă şi a încrederii în viitorul ţării îi determină să amâne decizia de a se căsători şi de a face un copil, iar aceasta este una din marile probleme cu care ne confruntăm în vremurile actuale. Înainte de 1989 situaţia era diferită, pentru că tinerii se căsătoreau după absolvirea facultăţii, aveau un loc de muncă şi aveau şi unde să locuiască”, este de părere Marcela Postelnicu, şef birou – Oficiul de studii şi proiectii demografice din cadrul Institutului Naţional de Statistică.
În opinia profesorului Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice “Vladimir Trebici” al Academiei Române, chiar dacă numărul de căsătorii a scăzut în ultimii zece ani, nupţialitatea a rămas la niveluri ridicate comparativ cu alte state europene, ceea ce înseamnă că nu am asistat la o erodare foarte mare a fenomenului.
“Încă din a doua parte a anului 2010 s-a observat o reducere a numărului de căsătorii, o consecinţă clară a impactului pe care l-au avut măsurile de austeritate. Amânarea momentului căsătoriei se datorează prudenţei crescute a tinerilor, însă implicit, va conduce şi la o diminuare a numărului de căsătorii, pentru că fie se vor destabiliza relaţiile, fie tinerii vor migra”, crede profesorul Gheţău.
Media de vârstă a românilor care se căsătoresc este din 2005 încoace de la circa 31 de ani, conform INS şi este interesant de comparat ce decizii iau cei care ajung la această vârstă în funcţie de evoluţia economiei. În 2007, din cele circa 189.000 de căsătorii înregistrate, 110.000 au fost în grupa de vârstă 25-35 de ani, în timp ce în 2011, din cele 105.000 căsătorii înregistrate, doar circa 63.000 au fost în grupa 25-35 de ani. Cu alte cuvinte, deşi în această grupă de vârstă, 25-35 de ani, au fost şi în 2007 şi în 2011 acelaşi număr de persoane, şi anume circa 3,4 milioane, în patru ani numărul căsătoriilor s-a înjumătăţit pentru că oamenii amână această decizie din cauza nesiguranţei econmice.
În 2007, economia românească era în al optulea an de creştere economică, salariile creşteau, preţurile au explodat în imobiliare, iar statisticile reflectau şi un bubble pe consum. Anul trecut, prognozele arată că economia a crescut cu 1,5%, după doi ani de scădere ( de – 1,3% în 2010 şi -7,3% din PIB în 2009), însă consumul a scăzut cu 4% în primele 11 luni, iar economia abia dacă a creat 100.000 de locuri de muncă în plus faţă de 2010.
România îşi pierde oamenii
Pe lângă lipsa unor venituri suficient de mari pentru a suporta cheltuielile pe care le presupune o căsătorie, tendinţa de occidentalizare a societăţii îndepărtează tinerii de obiceiurile tradiţionale.
“Cu toate acestea, statisticile noastre arată că, pentru tinerii români, familia, biserica şi prietenii sunt în continuare prioritare în rândul valorilor. Însă tendinţa tinerilor este de a nu mai formaliza, preferă concubinajul, nu vor să-şi asume responsabilităţi în plus nu pentru că nu vor, ci pentru că nu le mai permite stabilitatea economică. Necesitatea unei locuinţe, a mobilierului, copiii – modifică structura veniturilor unei familii”, susţine doctorul în economie Adina Mihăilescu, care lucrează în cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române. Ea a mai precizat că studiile la care a lucrat arată că orice copil nou adăugat unei familii plasează familia sub minimul decent de produse şi servicii pe care le poate achiziţiona din venituri. Lipsa de încredere în economie a fost generată şi de angajatori, prin faptul că nu mai încheie contracte de muncă permanente cu angajaţii, ci preferă colaborările.
Se poate însă că 10- 20% din procentul de scădere a fost generat şi de o modernizare a societăţii, însă nu doar emanciparea este motivul pentru care, în patru ani, de la începutul crizei până în prezent, numărul de căsătorii s-a înjumătăţit.
“Oamenii se gândesc de 2-3 ori înainte de a lua o astfel de decizie, pentru că sunt afectaţi de faptul că nu au resurse financiare, se gândesc unde vor locui, dacă vor avea un loc de muncă stabil. Sau poate au un loc de muncă bine plătit pe care nu vor să-l piardă dacă vor face un copil”, mai spune Marcela Postelnicu, care este şi unul dintre autorii raportului “Riscuri demografice în România”, elaborat de Comisia prezidenţială. Un alt motiv este accelerarea migraţiei, chiar în aceşti ani de criză. Conform unor date de la Ambasada Italiei, peste 100.000 de românce sunt căsătorite cu cetăţeni italieni.
Profesorul Vasile Gheţău mai spune că, personal, nu crede că în acest moment Guvernul poate face ceva pentru a creşte încrederea populaţiei în economie, iar acest lucru să se reflecte şi în evoluţia numărului de căsătorii sau a nou-născuţilor, pentru că nu există resurse şi nu se ştie cât va mai dura criza.
“Datele înregistrate până în luna octombrie a anului trecut arată că numărul de căsătorii înregistrate în 2011 a scăzut cu 10% faţă de perioada similară din 2010, ceea ce arată că există o substanţă a fenomenului şi o anumită tendinţă demografică, generată de criza economică, morală şi politică. Amânarea căsătoriei va duce automat şi la o reducere a numărului de nou-născuţi pentru o perioadă de 10- 12 luni, pentru că majoritatea copiilor sunt născuţi după căsătorie. Chiar şi în acest context, există 5-6 căsătorii la mia de locuitori, faţă de 3 la mie, cât e media europeană”, mai spune el. La un număr de 3 căsătorii la mia de locuitori, ar însemna ca anual în România să fie circa 60.000 de căsătorii, faţă de 105.000 în 2011 şi 189.000 în 2007.
Nota noastra:
In titlul nostru am vorbit despre efectele austeritatii si “modernizarii”, iar unii ar putea sa se intrebe, pe buna dreptate, de ce austeritatea si nu CRIZA, drept cauza a acestei catastrofe demografice si matrimoniale in Romania? Ca doar austeritatea a fost si ea o consecinta a crizei, nu o cauza, zice-se.
Am pus insa acest titlu pentru ca doar o criza economica nu explica declinul demografic al natiunii. Am mai trait in saracie noi, ca popor, dar asta nu insemna amanarea sine die a casatoriei sau a nasterii de copii. Asadar, de fapt, la criza si saracie trebuie sa se adauge alti factori explicativi. Unul e punctat de demografi: occidentalizarea, modernizarea. Acest proces e insa de termen lung, de fapt, a inceput de decenii si el subintinde, ca o boala cronica, fenomenul acut al crizei. Occidentalizarea se traduce, in ceea ce priveste familia, in ne-crestina mentalitate a asteptarii inchegarii unui trai inaintea intemeierii unei familii. Familia devine, in acest sens, similara unei afaceri. Nu te apuci de afaceri decat daca ai un cheag, ceva, altfel te arunci cu capul inainte si, in lipsa acestui cheag, te alegi doar cu datorii la banca si cu faliment. Asa si cu familia, gandesc multi astazi – nu o poti intemeia decat daca ai un cheag, altfel intri in “faliment” – respectiv divort – sau, daca nu, intr-un carusel inrobitor al obligatiilor – casa, intretinere, cheltuieli copii etc. Oricat de ne-crestina este aceasta mentalitate, totusi problemele sociale trebuie intelese ca atare, nu ignorate sau expediate superficial.
Austeritatea a lovit insa brutal si a amplificat atat consecintele, pe termen scurt, ale crizei, cat si pe cele de termen lung ale occidentalizarii sau ale mentalitatii respective. Austeritatea, in loc sa duca la decongestionarea economiei, asa cum spune propaganda neoliberala a puterii, a dus la scaderea drastica a veniturilor TUTUROR oamenilor. Salariile bugetarilor s-au micsorat, TVA a crescut si el, taxele si impozitele sunt la fel de mari, dar mai numeroase, totul s-a scumpit. De aici rezulta o predictibila scadere a consumului, cum atesta si statisticile, si o recesiune prelungita (iar nu o crestere).
Dar ceea ce conteaza cel mai mult este efectul PISHO-SOCIAL al “austeritatii“, efectul redefinirii statului si a guvernarii. Romanilor li se spune ca sunt singuri, ca singurul drept pe care il au este de a munci si a plati taxe, dar ca in schimbul acestor taxe ei nu mai primesc nimic inapoi (scoala, sanatate, ajutor pentru familie etc.) ba dimpotriva, mai trebuie sa plateasca in plus niste privati ca sa obtina ceva. Acest mesaj apasat transmis de actuala putere face chiar mai mult, in prezent, decat masurile de austeritate in sine. Mesajul ca statul nu mai apartine romanilor si nu mai este responsabil social, ca nu il mai intereseaza, decat momentat, platirea salariilor si pensiilor, pana cand reuseste sa scape si de aceste “obligatii“. In fata acestui mesaj de “scapa cine poate”, nu e de mirare ca fiecare se arunca peste bord si nu se mai gandeste la familie si copii.
Absurditatea acestei conceptii consta in faptul ca e SINUCIGASA. Asa cum austeritatea, pe plan economic, in realitate nu duce la decongestionarea economiei, ci la sufocarea ei, deci la adancirea problemei (criza), asa si acest mesaj cu efectul sau PSIHO-SOCIAL duce la adancirea iremediabila a problemelor statului si ale natiunii. Nu avem bani de pensii in prezent? In mod cert, datorita declinului demografic, nu o sa avem bani de pensii maine! Pentru ca nu avem copii! Simplu si dramatic.
Romania falimenteaza pentru ca ii dispar oamenii, cea mai importanta “resursa” a unei economii. Si nu doar ca nu se face nimic pentru a stopa acest declin, ci cu totul dimpotriva.
Legaturi:
- CONTROLUL POPULATIEI, CRIZA ECONOMICA SI FAMILIA
- Romania, pe cale de EXTINCTIE “naturala”, conform unui RAPORT ONU despre CRIZA DEMOGRAFICA
- MOARTEA UNUI POPOR. Cum scade populatia Romaniei. Sociologii preconizeaza un dezastru demografic ireparabil…
- IEUD (jud. Maramures), “leaganul copiilor”, LOCUL UNDE TOTI COPIII ERAU LASATI SA VINA PE LUME – azi, un paradis in destramare. Cum a slabit credinta? (video)
- Casatoria de proba
Asteptam acest mesaj pentru omul de rand trebuie sa inteleaga niste lucruri clare. Ca atare,in fata statului minimal propus si infaptuit de Basescu dupa agenda impusa de papusari, omul are tendinta sa se vada parasit si tributar unor conducatori care il despoaie de venituri doar pentru a trai ei dupa bunul plac. Desigur ca va fi tentat sa se intrebe daca nu cumva statul ca formatiune social -politica mai exista. Raspunsurile crestinesti trebuie amintite acum si repetate pentru ca suntem o societate crestina. Increderea trebuie sa o avem in Dumnezeu si nu in oameni, copilul este darul si conlucrarea omului cu Dumnezeu, fiecare societate are conducatorii pe care ii merita majoritatea societatii. Concluzia: intarirea morala a societatii,pe baza unei credinte autentice in Dumnezeu ne va da puterea sa ne consoolidam ca natiune, sa ne punem sufletele in mainile Domnului si sa ne asumam viata in sensul dobandirii mantuirii. Singura problema pe care o identific e ca acest mod de a vedea lucrurile nu se poate impune de sus ( de la Ierarhie) in jos, ci este rodul credintei personale, a educatiei crestine, trairii in duhul invataturii lui Hristos.
Cred ca asta e o concluzie adevarata – problema majora nu e de ordin financiar sau fizic, ci mai mult de ordin psihic. Pe vremea comunismului conditiile fizice erau mai grele pentru majoritatea, dar macar era o stabilitate in rau la majoritatea. Acum insa este o frica cumplita cauzata de instabilitatea exterioara si interioara. Aceasta frica de a nu-ti pierde serviciul este oriunde in lume si la orice nivel, chiar creste o data cu nivelul. De exemplu, inginerii din auto din zona Detroit probabil stiu f. bine ce inseamna sa-ti pierzi serviciul bine platit cand se inchide fabrica si se muta in Asia.
Doar credinta ne mai tine ca un firicel subtire ancorati in realitate. Si atunci te minunezi cand mai vezi 2 tineri curati si credinciosi, cununati dupa impartasire de un sobor de 10 preoti si insotiti de 300 de oameni, toti plini de credinta si dragoste pentru acesti tineri frumosi si intelepti intr-un veac al nebuniei si agoniei. Dumnezeu sa ne tina si sa ne intareasca oe toti.
Suntem pe primul loc în privinţa mamelor copii. 34 din 1.000 de adolescente, cu vârste între 15 şi 19 ani, devin mame. Sunt mai multe decât în ţări ca Rwanda, Trinidad Tabago, Uzbekistan, Albania sau India.
La noi, mor de două ori mai mulţi nou-născuţi decât în alte state europene. 40% dintre mamele din mediile defavorizate vin la medic doar atunci când trebuie să nască.
În România, anul trecut, au murit 1386 de copii care nu împliniseră încă un an de viaţă.
https://observator.tv/social/lipsa-educatiei-duce-la-moartea-copiilor-223140.html
Recordul romanesc în privinţa mamelor copii se datoreaza populatiei “rome”. Baroneasa Emma Nicholson, mai bine ii lasa sa se casatoreasca de copii, dupa obiceiul lor, decat sa nu aiba tata copii lor.
Most continental Western European countries have very low teenage birth rates.
On the other hand, the teen birth rate is very high in Bulgaria and Romania. As of 2015, Bulgaria had a birth rate of 37/1.000 women aged 15–19, and Romania of 34. The teen birth rate of these two countries is even higher than that of underdeveloped countries like Burundi and Rwanda. Many of the teen births occur in Roma populations, who have an occurrence of teenage pregnancies well above the local average.
https://en.wikipedia.org/wiki/Teenage_pregnancy#Europe
Baroneasa Emma Nicholson, chemată să împiedice nunta unor copii rromi
http://www.mediafax.ro/social/baroneasa-emma-nicholson-chemata-sa-impiedice-nunta-unor-copii-rromi-944116