PROTESTE IN RUSIA: ce spera opozitia anti-Putin? NEOLIBERALISMUL a la russe si spectrul unor SCHIMBARI DRAMATICE

4-02-2012 6 minute Sublinieri

rally

Zeci de mii de persoane au protestat, sambata, in Moscova, in cadrul a doua manifestatii separate, in pofida temperaturilor sub -20 grade Celsius, relateaza RIA Novosti. Potrivit datelor furnizate de politia moscovita, circa 11.000 de simpatizanti ai opozitiei ruse si 35.000 de sustinatori ai premierului Vladimir Putin au iesit in strada, informeaza Mediafax.

UPDATE Mii de persoane au participat, sambata, la mitinguri pro si anti Putin organizate in Sankt Petersburg si alte orase din Rusia. Potrivit autoritatilor, circa 5.000 de persoane au protestat in Sankt Petersburg impotriva lui Putin. Organizatorii sustin ca este vorba despre 20.000 de participanti la protest, informeaza RIA Novosti. Diferentele mari dintre estimarile politiei si cele ale opozitiei se pastreaza si pentru protestele pro-Putin.

Estimarile facute de politia rusa arata ca aproximativ 2.000 de persoane au participat la un miting din Ekaterinburg (Districtul Federal din Urali), alti 3.000 au protestat in Samara (sudul Rusiei) si intre 1.000 si 1.500 de persoane au protestat in orasul siberian Tomsk. De asemenea in Siberia, circa 3.000 de persoane au participat la un protest al opozitiei din Omsk in timp ce protestul de sustinere a premierului rus, organizat in aceeasi localitate, a adunat 8.000 de persoane.

Cel mai mare miting pro-guvernamental din afara Moscovei a avut loc in orasul Voronej din Rusia centrala, la actiune participand, potrivit autoritatilor, aproximativ 14.000 de persoane. Site-ul local Communa.ro a estimat ca numarul participantilor ar fi fost intre 8.000 si 10.000 de persoane. In jur de 5.500 de persoane au participat la un miting si concert organizate in sprijinul premierului rus. Potrivit politiei, la actiunile de sambata, organizate fie in sprijinul fie impotriva lui Vladimir Putin, au participat circa 230.000 de persoane.

Analistii avertizeaza ca tactica Kremlinului de a incerca sa egaleze miscarile populare din Moscova impotriva regimului, organizand, la randul ei, mitinguri de amploare, ar putea sa se intoarca impotriva autoritatilor pe motiv ca loialistii guvernamentali nu doresc, cu adevarat, sa participe la actiuni. “Un razboi al mitingurilor face deja ravagii, insa functioneaza doar la televizor”, a declarat Alexei Makarkin, specialist in cadrul Centrului pentru Tehnologii Politice, pentru RIA Novosti.

“Sustinatorii lui Putin sunt pasivi si nu sunt interesati de politica”, sustine Mihail Vinogradov, seful think-tank-ului Fundatia Politica Petersburg. Makarkin si Nikolai Petrov, specialist al Centrului Carnegie din Moscova, i-au impartasit parerea, adaugand ca autoritatile au folosit tactica “recompensei si pedepsei” pentru a aduna oamenii la miting.

UPDATE Cele doua proteste din Moscova s-au incheiat.

“La ora 12.30 (10.30, ora Romaniei), 35.000 de persoane erau in zona Poklonaia Gora (locul manifestatiei pro-Putin), iar circa 11.000 in zona Bolsaia Iakimanka, unde se desfasoara mitingul opozitiei. Oamenii continua sa soseasca”, a comunicat politia moscovita. Organizatorii mitingului favorabil puterii sperau sa adune intre 15.000 si 50.000 de manifestanti.  Potrivit Ria Novosti, demonstratia opozitiei, organizata in Piata Bolotnaia, a cerut ca alegerile din 4 martie sa se desfasoare corect si i-a indeamnat pe rusi sa nu il voteze pe Putin. Protestul din Piata Bolotnaia este considerat de analisti drept un test al capacitatii manifestantilor de a-si pastra avantul dupa protestele din luna decembrie impotriva fraudarii alegerilor parlamentare de catre partidul lui Putin, Rusia Unita.

“Suntem pregatiti pentru o lupta lunga si dura. Un mars pasnic nu va schimba tara“, a declarat Boris Nemtov, lider al opozitiei si organizator al protestului, in seara dinaintea manifestatiei. In jur de 30.000 de persoane au anuntat, pe retelele de socializare, ca vor participa la miting. Cele doua proteste din luna decembrie au adunat, in total, in jur de 100.000 de persoane.

In urma protestelor de la sfarsitul anului trecut, presedintele Dmitri Medvedev, considerat partenerul lui Vladimir Putin la conducerea Rusiei, a propus o serie de reforme, printre care si revenirea la alegeri directe pentru guvernele regionale si un regulament mai simplu de inregistrare a partidelor politice si a candidatilor la presidentie. Propunerile lui Medvedev au fost respinse, vineri, de liderii protestelor ca fiind “reforme de imitatie”.

La mitingul pro-Putin au fost asteptate circa 15.000 de persoane. Manifestantii au militat impotriva incercarilor opozitiei de a instiga la “o revolutie portocalie in Rusia”, dupa cum sustin organizatorii referindu-se la miscarile de protest care au avut loc in fostele republici sovietice, Ucraina si Georgia, dupa 2000, in urma unor alegeri prezidentiale controversate.

Premierul Vladimir Putin le-a multumit, vineri seara, celor care si-au anuntat prezenta la manifestatia de sustinere. “Le impartasesc opiniile”, a declarat Putin. Mass-media a raportat ca angajatii din sectorul de stat ar fi fost constransi sa participe la mitingul anti- portocaliu, insa autoritatile au catalogat informatiile ca fiind false sau actiuni ale unor oficiali zelosi de rang inferior. Ambele proteste au primit aprobarea primariei moscovite. Autoritatile au precizat ca in jur de 9.000 de politisti asigura siguranta si ordinea la cele doua mitinguri.

Mişcarea anti-Putin din Rusia a reuşit să se mobilizeze din nou. La fel au făcut însă şi susţinătorii celui care va candida din nou la şefia Kremlinului. La Moscova, se anunţă un februarie fierbinte, susţine în comentariul său Ingo Mannteufel.  Îngrijorările organizatorilor protestelor anti-Putin au fost nefondate. Nemulţumirile faţă de falsificarea alegerilor pentru Duma de Stat şi plănuita revenire la Kremlin a lui Putin au rămas destul de mari pentru a genera demonstraţii masive în capitala Rusiei. Nici temperaturile foarte scăzute nu au reuşit să-i împiedice pe zecile de mii de protestatari să iasă pe străzi la Moscova şi să ocupe Piaţa Bolotnaia, acelaşi loc unde pe 10 decembrie 2011 şi-a arătat faţa noua societate civilă a Rusiei.

Împiedicarea unei noi candidaturi a lui Putin

La o observare mai atentă reiese însă că protestatarii ruşi au o singură doleanţă comună: organizarea de alegeri libere şi respingerea unui nou mandat de preşedinte pentru Vladimir Putin. Părerile sunt însă extrem de împărţite cu privire la alte chestiuni politice. Mişcării anti-Putin nu-i lipseşte doar un candidat comun. Printre manifestanţi se regăsesc o multitudine de ideologii politice: forţe liberale şi social-democrate după model occidental, naţionalişti ruşi xenofobi şi comunişti radicali. Momentan este greu de imaginat cum ar putea aceste grupări atât de diferite să cadă de acord în legătură cu o nouă conducere a ţării şi cu reformarea sistemului politic rus. Asta dacă vor avea succes să-l împiedice pe Putin să revină la Kremlin.

Un tur doi ar fi deja un succes

Obiectivul mişcării de protest este însă mai puţin ambiţios, dar mai realist: să-l împiedice pe Putin să câştige din primul tur pe 4 martie şi să-l oblige să se confrunte cu un contracandidat într-un al doilea scrutin. Acest lucru ar fi un mare succes pentru mişcarea de protest, întrucât ar submina aura lui Putin de lider naţional necontroversat şi i-ar slăbi încrederea nelimitată în ochii birocraţiei care-l susţine. Putin a recunoscut că se teme de un astfel de rezultat. El a avertizat că un eventual al doilea tur de scrutin la alegerile prezidenţiale ar duce la destabilizarea situaţiei politice din Rusia. Aceste afirmaţii vizează temerile larg răspândite în rândul populaţiei ruse de haos şi instabilitate.

Sigur că Rusia nici nu are nevoie acum de o revoluţie însângerată. De ce ar fi însă destabilizator un al doilea tur de scrutin, prevăzut oricum în constituţie? Mentalitatea lui Putin şi a sistemului politic actual din Rusia este scoasă însă şi mai mult în evidenţă de această dezbatere.

Un februarie fierbinte

Marşul de protest anti-Putin şi demonstraţiile de la Moscova au arătat că nemulţumirea larg răspândită faţă de administraţia Putin nu şi-a pierdut intensitatea. Nici Kremlinul nu a stat însă cu mâinile în sân: în sudul Moscovei, a fost organizată sâmbătă o manifestaţie pro-Putin. Acolo, contestatarii actualului premier au fost acuzaţi că încearcă să arunce ţara în haos printr-o aşa-numită “revoluţie portocalie”.

Politica rusă se află în faţa unui februarie fierbinte.

Autor: Ingo Mannteufel, şeful redacţiei ruse a DW (os)
Redactor: Robert Schwartz

[…]

De ce nu oferă opoziţia rusă o alternativă credibilă?

Nu există opoziţie în politica rusă. Există doar nişte clovni plătiţi de guvern şi câţiva foşti birocraţi liberali care din diferite motive şi-au pierdut joburile şi vor să le recupereze.

Ne putem imagina un scenariu revoluţionar ca cel al Primăverii arabe şi în Rusia? Declinul economic ar putea zgudui din temelii sistemul politic?

Schimbările vor fi dramatice şi e posibil să fie violente.

Principalele probleme care vor trebui rezolvate sunt sociale. Trebuie oprită distrugerea sistemului de educaţie şi sănătate, trebuie reconstruite infrastructura şi serviciile publice devastate de neoliberalism.

În fapt, este ceva ce trebuie făcut în majoritatea ţărilor lumii, din America până în Egipt. Desigur, există o nevoie stringentă de a renaţionaliza sectorul energetic, producţia de petrol şi gaz – aceste mari corporaţii care sifonează bunăstarea publică transformând-o în active private sau străine. Sunt implicate aici şi aşa-numitele „corporaţii de stat”, care în realitate nu sunt controlate de stat şi funcţionează ca şi companii private nu doar afiliate guvernului, dar chiar controlând guvernul.

Negocierile cu OMC trebuie întrerupte. Asta este ce vor oamenii cu adevărat. Şi, desigur, majoritatea elitelor politice actuale trebuie să facă o excursie foarte lungă pentru a explora Nordul Îndepărtat. Dacă nu facem asta, nu vor exista niciodată democraţie şi stat de drept în Rusia.

Director al Institutului pentru Globalizare şi Mişcări Sociale din Moscova, Boris Kagarlitsky este un binecunoscut comentator al politicii şi societăţii ruse. Este autor al unor volume ca Empire of the Periphery: Russia and the World System (Pluto Press, 2008) sau Russia Under Yeltsin And Putin: Neo-Liberal Autocracy (TNI/Pluto, 2002).

pro-putin rally

Nota noastra:

Ultimul material este interesant si ne da o idee despre genul de “alternativa” care exista in regimul putinian din Rusia. Asadar, si acolo este vorba despre un neoliberalism – desigur adaptat la context si condus, in principal, de fostii agenti KGB – cum e cazul chiar cu actualul premier si viitorul presedinte al Rusiei. Dar tot neoliberalism, adica o structura de putere prin care mari corporatii spoliaza resursele unei tari in foloase private. Poate asa se explica si de ce Rusia s-a conectat fara probleme la “modernizarea” de tip card electronic universal – ca sa dam doar un exemplu. Si, apropo, Rusia tocmai ce a fost primita in OMC (Organizatia Mondiala a Comertului), masura fiind receptata ca un fel de concesie facuta de SUA in schimbul presiunilor exercitate cu scutul antiracheta.

Insa Rusia e, totusi, …Rusia. Kaghebisti si neoliberali, ei reprezinta un imperiu care incepe din ce in ce mai mult sa fie inghesuit de SUA si China. Structura de putere care, prin Boris Eltin, parea ca se va autodizolva, recuperata ulterior de Putin si intarita, se afla acum sub mai multe presiuni – atat din afara, cat si din interior. Aici se pune intrebarea: de ce preseaza, oare, liderii euro-atlantici Rusia lui Putin (adica regimul sau), avand in vedere ca nu e, in mod fundamental, diferita de ei? Sa fie o chestiune ce tine pur si simplu de imperii? Sa fie regimul putinian pe lista revoltelor si razboaielor civile care matura, deocamdata, doar Orientul Mijlociu? Probabil ca da, pe principiul prin haos spre ordine, asa cum au inlaturat recent dictaturile din tarile arabe care, anterior, le erau cvasi-aliate.

In orice caz, in timp ce regimul neoliberal putinian se afla sub presiuni tot mai mari, Biserica Rusiei pare ca recupereaza teren din ce in ce mai mult. Stim ca se banuieste, referitor la Patriarhul Kirill, ca a fost agent KGB. Agent sau nu, pana una alta e patriarh al unui organism viu si credem ca cel care castiga teren in Rusia nu e un agent de influenta, ci acest Trup ce e Biserica.

Influenta tot mai mare a Bisericii Ruse in societate se reflecta si in viata politica, lucru observat, deja, si de straini. E adevarat ca Patriarhia incepe sa se manifeste explicit impotriva demonstratiilor de strada anti-Putin, Patriarhul Kirill declarand ca ortodocsii nu ar trebui sa participe la mitinguri. Gestul nu a fost trecut cu vederea de Putin, care a aratat ca statul ramane in continuare indatorat Bisericii pentru prigoana comunista si ca va continua sa isi plateasca datoria. Chiar daca legaturile dintre Biserica si stat raman, evident, primejdioase, totusi, la nivel strict pragmatic, relatia dintre Biserica si regimul politic, in Rusia, incepe sa fie tot mai mult un parteneriat si mai putin o subordonare. Calitatea, fondul acestui parteneriat si sensul lui va decide, pana la urma, si soarta Rusiei. Daca e unul meschin, meschina-i va fi si soarta.

Ca tot suntem la acest capitol… Pr. Vsevolod Chaplin a cerut premierului sa defineasca mai clar si raspicat, in articolele sale programatice, rolul Rusiei in contextul transformarilor multiple prin care trece lumea, incepand cu cele economice si terminand cu cele legate de ordinea internationala. Chaplin ar vrea ca Rusia sa raspunda adecvat marilor provocari prin care trece lumea (spre deosebire, se subintelege, de regimul hegemonic american). Sa aiba, adica acel rol vizionar de alternativa reala fata de sistemul economic si international dominant. E capabil Putin sa implineasca astfel de asteptari?

Nu, sau, cel putin, nu in conditiile in care este reprezentantul unui regim corupt, abuziv si autocrat. Nu cat timp este … Putin. Stim insa ca pana si Stalin, cand cutitul nazist i-a ajuns la os, s-a intors retoric catre Maica Rusie si chiar si spre Biserica, facand minime concesii (repede retrase, dupa ce germanii au fost respinsi). Asadar, euro-atlanticii, in incercarea lor de a scapa de Putin si de a provoca schimbari dramatice in Rusia, s-ar putea sa obtina un rezultat opus asteptarilor lor. O ultima zvacnire a unui fost imperiu tarist.


Categorii

1. DIVERSE, Opinii, analize, Patriarhul Kirill, Revolte populare, revolutii, Rusia

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

13 Commentarii la “PROTESTE IN RUSIA: ce spera opozitia anti-Putin? NEOLIBERALISMUL a la russe si spectrul unor SCHIMBARI DRAMATICE

  1. Probabil Putin a fost plăcut impresionat de modul în care cei 100000 de maghiari au ales să-l liniștească pe Gyurcsany, cu cei 5-10000 de protestatari împotriva Constituției și a hotărât să aplice aceeași metodă, din păcate în mod neinspirat. Spun asta pentru că Orban are statut de luptător pentru maghiari, cu ocultele mondiale și cu UE (în toate variațiile sale), în tmp ce Putin are statut de luptător contra rușilor. Într-adevăr perpetuarea acestor contramanifestații nu lucrează deloc în favoarea lui Putin, deoarece nu fac decât să sporească ”prestigiul” manifestațiilor de stradă, să le consolideze imaginea de frondă etc.

    Singurul motiv la care mă pot gândi, pentru care Putin ar accepta aceste contramanifestații, având în vedere spusele și celor de la Carnegie/NED (care au organizat mișcarea ”portocalie” din Rusia, iar motive aici), ar fi pregătirea unui conflict violent între susținătorii săi și manifestanții opozanți. Este de altfel și singura variantă care i-ar permite lui Putin să intervină cu mână tare, fără a folosi forța militară. Cu siguranță aceasta este și cea mai eficientă variantă de răspuns la campania profesionistă de NonViolentWarfare (exemplu și <a href="http://www.rferl.org/content/russia_liberal_intelligentsia_begins_to_stir/24469328.html” aici) și desigur, cea mai pe placul lui Putin.

    Probabil că acesta este și avertizarea pe care o transmit cei de la Carnegie, în sensul evitării violențelor! Zic și eu..
    Doamne, ajută!

  2. @Utzu:

    Adica sa transforme Rusia intr-o Sirie ei insisi? Hmmm… Nu prea consuna cu ultimele mesaje si incercari de a depresuriza situatia, altele decat aceste contra-manifestatii. In plus, de ce nu ar incerca metoda mai simpla incercata si la noi, adica a agentilor provocatori care sa incite la violenta demonstrantii opozitionisti? La cate zeci de mii de oameni ies pe strazi acolo, ar fi foarte usor. Nici nu se stie ce legitimitate ar mai avea Putin si cine l-ar sprijini (inclusiv Biserica) sa declanseze o represiune de mare amploare.

  3. Nu asta spuneam.. (despre ce se întâmplă în Siria, actualizat aici).

    E foarte bine că ați dat exemplul nostru, că la el voiam să ajung și eu. Este foarte periculos să reprimi o manifestație pe motiv că a degenerat în violențe, utilizând agenți provocatori, mai ales înaintea alegerilor. E periculos ca înaintea alegerilor să-ți legitimezi intervenția brutală pe motiv de ordine publică (sau eliberarea căilor de comunicație/acces public cum a făcut nesimțitul acela de general jandarm), ci e nevoie de ceva mult mai important (au existat teorii f documentate cum că atentatele din septembrie 1999 de la Moscova ar fi fost 9/11 a rușilor, tot pentru a-l aduce pe Putin la putere, asta pentru o reprezentare a mizei în joc). Dacă la noi, unde nu există interes internațional să fie schimbat Băse și ai lui, au apărut în presă materiale extinse despre cum au fost folosiți agenți provocatori/ultrași, vă imaginați cum ar răsuna CNN et alii, la o manevră atât de evidentă.

    Spuneam că pe Putin îl interesează să fie oprite manifestațiile din stradă, să fie aduse la o formă ”de dialog” (sună cunoscut?), alt mod de manifestare care nu implică o presiune a furnizării unor soluții. Episodul violent nu trebuie să fie de lungă durată și nici să fie de amploare/generalizat. Mă gândesc că pentru Putin ideal ar fi un conflict ”spontan” deosebit de violent între susținătorii săi (mai numeroși), care să spulbere vremelnic opoziția din stradă, timp în care Putin să intervină ca MEDIATOR, probabil într-un scenariu mai amplu, în care violențele să aibă un rol secundar (Reacția Rusiei la momentul izbucnirii unui conflict al SUA cu Iran spre exemplu, ar fi un moment f. bun, Putin putând invoca o diversiune străină pentru ca Rusia să nu intervină etc.. iar exemplele pot continua).

    De reținut că Putin nu poate sparge protestele decât pe cale violentă. Cu cât așteaptă mai mult cu atât acestea se întăresc dpdv intelectual, dar din primăvară și numeric. Reprimarea violentă trebuie neapărat să fie subsidiară unui incident mai amplu/grav, care să deturneze atenția publică.

    Odată ajuns în turul doi, chiar de va câștiga Putin alegerile, vor fi considerate fraudă masivă și probabil că asta vor și fi. Faptul că nu a apărut ÎNCĂ liderul protestelor, contracandidatul viabil, nu înseamnă că el nu există sau că nu e pregătit să intre în scenă, ci doar că încă nu este momentul să iasă în față. Nu în ultimul rând, faptul că vb cu atâta siguranță pe acest subiect, nu exclude deloc, de fapt e inerent faptului că vorbesc ca să mă aflu în trebă.. 🙂

    Doamne, ajută!

  4. Pingback: Cum il lauda PATRIARHUL KIRILL pe PUTIN. Ce promite, la schimb, premierul rus: promovarea BISERICII LA TV si apararea CRESTINILOR PERSECUTATI din lume - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  5. Pingback: Cand PUTIN il citeaza pe Lermontov. Mobilizare electorala AGRESIVA sub semnul “BATALIEI PENTRU RUSIA” - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  6. Pingback: Alegeri in Rusia si scenariul PARTENERIATULUI RUSIA-GERMANIA. E credibila ipoteza? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  7. Pingback: PUSSY RIOT, condamnate la doi ani de inchisoare [video]. SI “RIOT”-UL ABIA ACUM INCEPE… - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  8. Pingback: Romania, Rusia si NOUA ORDINE MONDIALA. Ce se prefigureaza, la ce putem spera? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  9. Pingback: PUTIN considera Biserica Ortodoxa un “PARTENER NATURAL” al STATULUI/ Olandezi judecati in Rusia pentru PROPAGANDA HOMOSEXUALA - Recomandari
  10. Pingback: Putin, Eurasia si ortodoxia moscovita. CE OPTIUNI (NU) ARE ROMANIA? - Recomandari
  11. Pingback: Poate fi Rusia centrul lumii crestine? Ce inseamna “A TREIA ROMA”? - Recomandari
  12. Pingback: PATRIARHUL KIRILL la Chisinau pentru celebrarea a 200 de ani de la crearea EPARHIEI CHISINAULUI. Polemica: Pr. Savatie Bastovoi vs Constantin Tanase (TIMPUL)/ Limba moldoveneasca judecata la Curtea Constitutionala a RM/ Rusia in razboi comercial cu Ucrain
  13. Pingback: Patriarhul Kirill, mesaj de Pasti: “NIMENI NU POATE DISTRUGE SFANTA RUSIE”. Se poate vorbi despre o “OFENSIVA ORTODOXA” a Rusiei?/ SUA si Rusia se ACUZA RECIPROC de neaplicarea acordului de la GENEVA/ NATO ar putea ACCELERA constru
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare