REFERENDUM SAU SANTAJ? Reactia patologic ANTI-DEMOCRATA a LIDERILOR UE, FMI SI A PIETELOR fata de propunerea lui Papandreou

• Chiazna: Grecia – din ce in ce mai fierbinte

(…) Ca o paranteza, cat de trist s-a ajuns ca un act de democratie intr-o tara in care s-a nascut democratia sa ameninte stabilitatea unui construct care tocmai asta pretinde ca se doreste a fi: un garant al democratiei. Iata deci inca o realitate care anuleaza orice vis pentru filo-unionistii care au justificat integrarea Romaniei in UE tocmai prin faptul ca aceasta ar ajuta la democratizarea si dezvoltarea tarii. Iata la ce democratizare am ajuns ca in sanul acestei uniuni, intr-o tara democratica, un act democratic sa ameninte stabilitatea. Astazi un referendum, maine si un articol poate sa ameninte aceasta stabilitate si rating-ul de fidelitate la SUE pe care il va avea asociat fiecare cetatean va fi grav afectat de orice atitudine ostila. (…)

• Presseurope:

Democraţia, la active toxice

Cine supune poporului său o chestiune de destin trece în Europa drept un pericol general. Acesta este mesajul pieţelor şi, de luni seara, şi al politicului.

Frank Schirrmacher

Două zile – atât a ţinut noua stabilitate resimţită de elitele europene.  Două zile între naşa Merkel, la care s-a uitat lumea, şi depresie. Un psiholog clinician ar putea descrie acest fenomen astfel : o patologie. El ar putea să descrie cât de bolnav este psihicul colectiv, cât de neadevărate şi autoamăgitoare sunt fanteziile de mărire şi de conştiinţă pe care le dezvoltă. Spaimă în Germania, Finlanda, Franţa, chiar şi în Anglia, spaimă pe pieţele financiare şi la bănci. Disperare pentru că premierul grec Giorgios Papandreu  plănuieşte să transforme referendumul într-o întrebare legată de destinul ţării sale. Marţi au curs ştirile legate de ameninţările bancherilor şi ale politicienilor, iar bursele s-au prăbuşit.

Mesajul a fost clar: Grecii ar trebui să fie proşti să zică DA. Iar Papandreu este un jucător de jocuri de noroc pentru că i-a întrebat. Dar înainte ca spirala panicii să se mai învârtă mai departe, este bine să facem un pas înapoi pentru a vedea clar ce se desfăşoară sub ochii noştri, ai tuturor. Este spectacolul unei degenerări a acelor valori care păreau odată întruchipate în ideea de Europa. Unii protagonişti ai pieţelor financiare se gândesc la continuarea declinului. Ziarul britanic „The Telegraph“ aminteşte de o glumă răspândită în cercurile financiare, şi evident şi în cabinetul britanic: Ar fi bine dacă în Grecia ar avea loc un puci şi ar veni la putere o juntă militară pentru că juntele militare nu au dreptul să fie membre ale UE. Iar revista„Forbes“, care în orice caz nu este un no-name în lumea finanţelor, merge şi mai departe: „Această glumă este atât de tristă şi amară pentru că – dacă ignorăm mica problemă că Grecia ar fi atunci o dictatură militară – ea reprezintă în realitate o soluţie bună pentru Grecia“.

Nu trebuie să cunoşti toate raporturile glumei cu subconştientul pentru a înţelege cum au fost distruse acordurile morale ale perioadei post-belice, în numele unei conştiinţe financiar-economice superioare. Asemenea procese se desfăşoară în secret, ele îşi fac treaba în semiconştienţă, iar câteodată durează decenii până când se va forma din ele o nouă ideologie. Aşa s-a întâmplat întotdeauna în fazele de incubare ale marilor crize autoritare ale secolului 20.

O dovadă că democraţia a fost inventată în Grecia

Trebuie să luăm act de ce a spus Papandreu şi de ceea ce sună acum în urechile Europei ca prostiile unui bolnav imprevizibil: „Voinţa poporului te leagă“. Dacă poporul respinge noul acord cu UE, „acesta nu va fi aprobat“. Ne amintim că în Germania, în urmă cu puţine zile, se înţelegea prin termenul democraţie necesitatea de aprobare din partea Parlamentului, smulsă de instanţa supremă şi salutată de toate partidele. Pentru asta a trebuit să fie amânat chiar şi un summit UE. Nimic dintre acestea nu mai este valabil pentru Grecia.

Premierul grec îşi pune poporul să se pronunţe asupra chestiunii sorţii sale. Cetăţenii economi model şi politicienii reacţionează cu panică – dar numai pentru că pieţele financiare reacţionează cu panică. Ei toţi sunt prizonierii aşteptărilor faţă de pieţele financiare.

Devine din ce în ce mai clar că experienţa pe care o trăieşte Europa acum nu este un episod, ci o luptă pentru putere care se dă între primatul economicului şi cel al politicului. Politicul a pierdut déjà mult teren. Dar procesul se accelerează. Neînţelegerea totală a pasului făcut de Papandreu este o neînţelegere a principiilor opiniei publice democratice –  şi a faptului că pentru ea trebuie să fii pregătit să plăteşti un preţ.

Nu e clar acum că lăsăm valorificarea proceselor democratice în grija agenţiilor de rating, analiştilor sau a unor asociaţii bancare? Toate acestea au fost întrebate şi luate cu asalt în ultimele 24 de ore de parcă ar avea ceva de spus în legătură cu faptul că grecii vor să se pronunţe ei înşişi asupra viitorului lor.

Papandreu face ce trebuie şi îi arată şi Europei drumul

Faptul că ţări întregi au putut fi acuzate de lenevie şi înşelăciune părea să fi dispărut odată cu era naţionalismului. Acum această modă revine, cu pretinse “motive raţionale” ca argument. Deformarea parlamentarismului prin forţarea conformării faţă de pieţe legitimează poporul nu doar ca „legislator special“, ci chiar forţează în cazul Greciei această exprimare a voinţei populare. Cine îşi urmează conştiinţa ca parlamentar liber ales poate să fie sigur că nimeni nu-l va realege. Ce i s-a întâmplat unui parlamentar german, i se întâmplă acum unui stat şi dacă vom continua astfel, în curând întregii Europe.

Papandreu nu numai că face ce trebuie, dar arată şi Europei un drum. Pentru că în această situaţie nouă, Europa ar trebui să facă totul pentru a-i convinge pe greci că drumul ei este cel bun. Europa ar trebui atunci să se convingă singură de asta. Ar fi de asemenea un test bun pentru statele europene puternic îndatorate, care ar putea să-şi clarifice însfârşit ce preţ vor şi pot să plătească pentru valorile imateriale ale Europei unite.

Şantajul lui Papandreu pentru a supravieţui

În faţa atmosferei contestatare din rândul poporului său, primul-ministru grec a ales să organizeze un referendum mai degrabă decât alegeri anticipate. Dar prezervându-şi astfel propriul lui viitor, el oferă grecilor o alegere prea simplistă.

Giorgos Delastik

Primul-ministru ţine cu orice preţ să evite organizarea de alegeri legislative anticipate şi a preferat să anunţe organizarea unui referendum în trei luni pentru a aproba sau nu acordul din zona euro [început pe 26,  încheiat pe 27 octombrie]. Reacţia clasei politice a fost violentă. Desigur, deputaţii sunt speriaţi de mişcările din 28 octombrie, care au împiedicat parada tradiţională a sărbătorilor naţionale pentru prima dată în 71 de ani. Ceea ce l-a pus pe primul ministru într-o poziţie delicată.

Criza a izbucnit de asemenea în sânul grupului parlamentar al PASOK-ului [Partidul Socialist la putere]. A devenit clar faptul că Papandreu nu mai are sprijinul celor 151 de deputaţi necesari pentru a promova referendumul. Ceea ce înseamnă că postul lui va fi pe muchie de cuţit după votul de încredere de vineri. Şi a priori, Giorgios Papandreu nu va fi autorizat de ai lui să facă acest referendum, chiar dacă le are încrederea.

Luând ceva distanţă faţă de evenimente, şi privind numai din punctul de vedere personal al prim-ministrului Greciei, referendumul este bun pentru el, cel puţin în practică. Nu a fost un pretext pentru părăsi eroic viaţa politică, aşa cum pretind unii.

Ruptura dintre prim ministru şi eleni este totală

Într-adevăr, să începem cu începutul. Mai întâi, niciodată un guvern ales democratic nu a avut un mandat atât de catastrofic şi atât de împotrivit intereselor poporului ca cel al lui Giorgios Papandreu.

Desigur, condiţiile sunt fără precedent, dar ruptura dintre popor şi guvern este incontestabilă. Acesta este motivul pentru care primul ministru nu vrea să recurgă la urne. Nu deoarece ar fi “riscant la nivel naţional“, ci deoarece consecinţele pentru PASOK ar fi uriaşe, ar fi afectată întreaga clasă politică şi ar putea dăuna ambiţiilor internaţionale ale lui Giorgios Papandreu. Referendumul era prin urmare cea mai bună soluţie. Papandreu a încercat să şantajeze poporul grec punându-i în faţă o dilemă: “Votaţi pentru acordul european sau Grecia va da faliment şi vom ieşi din euro dacă îndrăzniţi să spuneţi nu!“

Poate că 80-85% dintre greci nu îl mai doresc pe Papandreu şi acest guvern, dar în niciun caz nu se poate vorbi despre o voinţă populară pentru falimentul ţării! Dacă timp de trei luni, ei (guvernul) îşi toacă propaganda în presă, zicând că un răspuns negativ ar fi echivalent cu falimentul, Nu-ul ar putea câştiga. Ne putem aştepta la o abţinere masivă a tuturor partidelor. Rata de participare ar scădea la 15-20%, iar procedura nu ar mai fi validată.

• Hotnews: Sarkozy: Grecia va trebui sa decida daca ramane sau nu in zona euro. Posibil referendum in Grecia pe 4 decembrie pe tema apartenetei la zona euro

Grecia va trebui sa decida daca va ramane sau nu in zona euro si totodata, sa-si clarifice pozitia cu privire la planul de salvare, decis la summitul de la Bruxelles, daca va dori sa obtina transa de opt miliarde din ajutorul financiar promis, a declarat presedintele francez Nicolas Sarkozy, la finalul intalnirii cu liderii UE si FMI si premierul grec George Papandreou, potrivit Reuters.

Presedintele francez a adaugat ca punerea in aplicare a planului decis saptamana trecuta la Bruxelles va fi “accelerata”. “Am spus clar autoritatilor elene, atat majoritatii, cat si opozitiei ca europenii si FMI nu pot avea in vedere deblocarea celei de-a sasea transe a programului de ajutor pana cand Grecia nu va adopta integral pachetul de masuri din 27 octombrie si pana cand incertitudinile privind rezultatul referendumului nu vor disparea”, a adaugat Nicolas Sarkozy, in prezenta cancelarului german Angela Merkel.

Presedintele francez a mai spus ca, in cazul in care intr-adevar va avea loc un referendum, intrebarea ce ar trebui sa fie adresata poporului este daca Grecia va ramane sau nu in zona euro. “Grecia vrea sau nu sa ramana in zona euro?”, s-a intrebat el. “Speram ca da, dar asupra acestui subiect se va pronunta poporul grec, daca va fi organizat un referendum”, a mai spus Sarkozy.

“Lansam un apel solemn in favoarea realizarii rapide a unui consens politic in Grecia”, a afirmat presedintele francez. Angela Merkel a declarat, in aceeasi conferinta de presa, ca Germania doreste sa stabilizeze zona euro cu Grecia, in calitate de membru, insa stabilizarea zonei euro este, in cele din urma, mai importanta decat salvarea statului elen, sustine cancelarul german.

Premierul grec: Referendumul national ar putea avea loc pe 4 decemebrie

Premierul grec George Papandreou a anuntat ca referendumul national ar putea avea loc pe 4 decembrie. “Am putea avea un referendum pe 4 decembrie”, a declarat Papandreou, adaugand ca intrebarea care va fi adresata grecilor nu e definita, dar ca tema referendumului va fi “in mod clar” legata de apartenenta statului elen la zona euro.

“Miza referendumului va fi daca vrem sau nu sa ramanem in zona euro. Este foarte clar”, a spus Papandreou. “Avem nevoie de un consens” si “cred ca poporul grec va vrea sa ramamnem un partener puternic in zona euro”, a adaugat premierul grec.

Seful FMI: Avizul privind imprumutul pentru Grecia, dupa referendum

Totodata, intr-o declaratie sustinuta la Washington, directorul Fondului Monetar International, Christine Lagarde, a spus ca avizul pentru deblocarea transei de opt miliarde pentru statul elen va depinde de rezultatul referendumului din Grecia.“De indata ce referendumul va fi finalizat si toate incertitudinile vor fi eliminate, voi face o recomandare Consiliului de administratie al FMI cu privire la eliberarea celei de-a sasea transe de imprumut pentru sustinerea programul economic al Greciei“, a spus Lagarde. Presedintele francez a sustinut o conferinta de presa, alaturi de cancelarul german Angela Merkel, dupa o reuniunea de la Cannes, dintre liderii UE si FMI, in prezenta prim-ministrul grec George Papandreou.

• Realitatea.net:

ANALIZĂ GRECIA. “Referendumul e soluţia corectă. Grecii ar trebui să voteze NU!”

Referendumul anunţat de guvernul elen pe tema planului de salvare a stârnit o furtună în UE. Analistul Bogdan Glăvan spune însă pentru REALITATEA.NET că aceasta este cea mai corectă decizie a premierului grec. Cristian Pârvulescu apreciază la rândul său că, în lipsa sprijinului social şi politic, premierul grec a adoptat singura soluţie posibilă.

Economistul Bogdan Glăvan spune, pentru REALITATEA.NET, că referendumul convocat de premierul grec George Papandreou pe tema planului de salvare oferit de UE este o soluţie corectă.

“Această ultimă decizie este cea mai necontroversabilă decizie pe care a luat-o guvernul grec în criza actuală. Faptul că pune populaţia să voteze mi se pare foarte corect şi cred că populaţia trebuie să voteze “nu”, pentru că nu ea a făcut datoria pe care Grecia trebuie să o plătească”, spune Glăvan. “Voinţa populară trebuie să îşi spună cuvântul în orice situaţie care priveşte interesele naţiunii”, continuă analistul. El merge chiar mai departe.

“Soluţia optimă şi justă din punct de vedere moral ar fi ca Grecia să nu plătească nimic din datoriile pe care le are. Aş fi foarte mulţumit dacă aş vedea că poporul grec respinge programul de austeritate, pentru că populaţia plăteşte datoriile unei clase politice şi a unor elite financiare”, spune Glăvan. “Nu se poate ca întreaga naţiune să plătească pentru excesele unui segment – clasa politică şi sectorul financiar. Cei care nu au de unde să scoată banii să dea faliment”, apreciază economistul.

El subliniază că metoda de socializare a pierderilor este nocivă. “Nu mai putem vorbi despre efectele benefice ale distrugerii creatoare. Clasa politică rămâne bine mersi la locul ei, elita financiară de asemenea şi plăteşte ppulaţia. Această soluţie nu poate fi decât injustă şi complet ineficientă şi împotriva dezvoltării pe termen lung“, mai spune Bogdan Glăvan. La rândul său, preşedintele Asociaţiei Pro-Democraţia, Cristian Pârvulescu, observă că organizarea referendumului pare a fi ultima soluţie la îndemâna lui Geroge Papandreou.

“Papandreou a adoptat această soluţie în condiţiile în care este în faţa unei decizii istorice şi nu mai are sprijin politic foarte clar şi cu siguranţă nu mai are sprijin social. Singura posibilitate pe care o avea era să încerce această formulă”, spune Pârvulescu pentru REALITATEA.NET “Faptul că politicienii occidentali se declară surprinşi este altceva. Mulţi politicieni greci, opinia publică cer referendumul de multă vreme, inspirându-se de la cel islandez”, continuă comentatorul.

Pârvulescu apreciază că politicienii – Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy, au reacţionat previzibil chemându-l la ordine pe Papandreou şi criticând această decizie. “Mă întreb ce ar fi făcut cei doi dacă ar fi fost în această situaţie”, spune Pârvulescu, care se întreabă totodată dacă acordul de susţinere financiară a Greciei ar fi putut fi dus până la capăt. “Papandreou a emis o soluţie disperată de a mai găsi sprijinul politic. Poate un conducător să conducă împotriva poporului său? Asta e întrebarea la care trebuie să răspundă Papandreou, şi pe care nici Sarkozy nici Merkel nu o înţeleg”, spune comentatorul politic.

Pârvulescu are câteva cuvinte aspre pentru politicienii care au criticat ideea referendumului, printre aceştia, Elena Udrea, care a declarat că decizia lui Papandreou arată populism. “Câtă vreme promovezi în România referendumurile pe toate căile şi te împotriveşti unui referendum ca acesta înseamnă că faci comentarii deplasate. Să fim consecvenţi, dacă promovăm referendumul să o facem în toare cazurile, dacă nu, nu. Ori doamna Udrea a susţinut referendumurile propuse de Traian Băsescu”, a mai spus Pârvulescu.

• Ziarist elen: Grecii ar putea să voteze nu la referendum

Grecii nu vor să iasă din UE şi nici din zona euro, dar ar putea vota la referendumul anunţat de premierul George Papandreou împotriva acordului financiar cu UE, spune pentru REALITATEA.NET Fanis Papathanasiou, corespondent diplomatic al ERT, televiziunea publică elenă.

“Guvernul a decis să organizeze referendumul pentru a-i lăsa pe oameni să decidă. Depinde însă de întrebarea care va fi pusă la referendum. Oamenii ar putea să voteze nu. Grecii vor spune evident că ne place Europa, vrem să fim în zona euro, vrem să fim în UE, dar nu ne place acest acord, acest plan de salvare”, spune acesta.

“Ce va urma depinde acum de discuţia de la summitul G20”, crede Papathanasiou. Papandreou a ajuns ieri la Cannes, unde a fost convocat de Cancelarul german Angela Merkel şi de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, pentru a da explicaţii pe tema referendumului. După discuţiile celor trei, Sarkozy a ieşit pentru a spune că referendumul ar putea avea loc pe 4 sau 5 decembrie.

Merkel a ţinut să sublinieze că, efectiv, referendumul va pune în discuţie nu numai planul de salvare, ci şi apartenenţa Greciei la zona euro. Papandreou s-a declarat de acord cu această interpretare. “Cred că există un consens larg printre greci şi cred că cetăţenii îşi vor spune cuvântul în curând”, a declarat premierul elen.

Deocamdată, un lucru e cret. Planul care viza reducerea cu 50% a datoriilor Greciei şi oferirea unui nou împrumut de peste 100 de miliarde de euro, în schimbul unor noi măsuri de austeritate luate de Grecia este în aer. Surse din Comisia UE şi FMI au declarat pentru Reuters că Atena nu va primi deocamdată nici tranşa de opt miliarde de euro din actualul acord, cea pe care Grecia trebuia să o primească luna aceasta.

Există însă şi problema internă. “Papandreou va face obiectul votului de încredere vineri, în parlamentul elen, dar întrebarea este cu ce se va întoarce premierul de la reuniunea G20. El este sub presiune – ieri un nou deputat din PASOK (Partidul Socialist) a demisionat şi i-a redus majoritatea la numai două voturi, astfel că situaţia lui este fragilă. Mulţi deputaţi îi pun sub semnul întrebării şefia şi dacă nu va veni înapoi cu un mesaj concret de la summitul G20 pentru greci, cred că va avea probleme”, spune jurnalistul elen.

Problemele lui Papandreou nu se sfârşesc vineri.

“Chiar dacă guvernul va supravieţui votului de încredere, Papandreou va mai avea o încercare în parlament – va avea nevoie de acordul legislativului pentru organizarea referendumului şi pentru stabilirea întrebării ce va fi pusă. Acest lucru va fi stabilit, cel mai probabil, săptămâna viitoare. Acolo va avea cea mai mare problemă. Este acum sub presiunea agresivă a pieţelor, a liderilor UE şi a SUA să organizeze referendumul cât mai repede”, declară Papathanasiou.

Vrea Grecia să iasă din zona euro? Este o întrebare adresată de mulţi oficiali europeni. “Nu există nicio dorinţă din partea guvernului, a opoziţiei conservatoare care conduce în sondajele de opinie sau a populaţiei ca Grecia să iasă din zona euro”, spune jurnalistul televiziunii publice elene.