Reportaj Le Monde Diplomatique: Agentii europenizarii vor SFARSITUL AGRICULTURII DE SUBZISTENTA DIN ROMANIA

12-02-2014 8 minute Sublinieri

sapa

De Pierre Souchon

“Evangheliștii” de Bruxelles în mediul rural românesc

Milioane de români trăiesc din agricultura de subzistență. În numele competitivității, Uniunea Europeană se hotărăște să o sfârșească cu ea. Amintind de timpuri trecute, UE își trimite agenții de europenizare de-a lungul și de-a latul României. Departe de clipurile publicitare, populația, care îndură austeritatea impusă de instituțiile internaționale, se împotrivește

Mașina ministrului agriculturii gonește prin țară,  cu detectorul de radar în alertă de la ieșirea din București. La poalele Carpaților, țăruși discreți marchează terenul cu porumb modificat genetic al companiei americane de semințe Pioneer. Schelete ale industriei grele, coloșii de metal zac părăsiți în mijlocul sutelor de hectare de cultură de cereale Agro Invest: gigantul industriei agroalimentare romanești își exhibă pe imense panouri publicitare noul apetit pentru „cernoziom”, solul negru cel mai fertil din Europa. „Priviți, am ajuns!” a spus Gabriel Gărban, director de comunicare la Agenția de plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, pe când treceam pe lângă o strălucitoare fabrică Michelin ce-și înșira coșurile. Puțin mai departe, un vânturel privește cu ochi ager un țăran septuagenar așezat în buruieni. Cu o carte în mână și coasa pe jos, omul ridică din când în când capul veghindu-și singura vacă.„Se cultivă” romanțează domnul Gărban – și gândul ne duce la celebra expresie a filosofului român Lucian Blaga: „eternitatea s-a născut la sat”.

Intrând in Sercaia, în mijlocul țării, pare că eternitatea a călcat serios accelerația. „Caravana Programului National de Dezvoltare Rurală (PNDR) vine la tine în sat!”, ne spune un panou pus la intrarea în primărie. Pe stadionul județean de fotbal, șase „agenți de europenizare” în uniformă albastră pornesc într-un cort o prezentare PowerPoint despre „proiectul finanțării unui grajd”. România este din 2007 beneficiara Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADER), ce cofinanțează inițiativa: este vorba de transformarea în „potențiali întreprinzători” a celor trei milioane și jumătate de oameni ce trăiesc din mai puțin de un hectar de pământ folosind agricultura de subzistență. Proporția de țărani atinge aici un record european: 30% din populația activă, față de 28% în 1989. Căderea comunismului și intrarea la apă a sectorului industrial i-au trimis înapoi la țară. Pământul este deseori împărțit între membri familiei, media fiind de 2 hectare, față de 55 in Franța.

„Țăranul pe lângă care am trecut întruchipează agricultura României. Este necompetitiv,” spune Gărban.Cum să intri pe piața europeană cu doar 5 litri de lapte?” Soluția lui ar fi să participe la prezentarea PNDR, alături de cei 30 de locuitori din Sercaia care sunt deja acolo. „Este foarte important să convingem liderii de opinie. Preotul si învățătorul au venit amândoi”, spune colega lui Gărban, Cătălina Mușat. Ecranul arată țintele financiare operative care ar permite unui fermier să producă 24 000 de kg de roșii în 5 ani în schimbul unei investiții de 23 754 de euro, din care 7 400 de euro ajutor nerambursabil de la guvern. Mușat adaugă:Micii fermieri nu sunt, totuși, adevărații beneficiari. Noi țintim mai mult către cei care vor să înceapă o afacere.”

„Puțin îmi pasă!”

Adică oameni ca agronomul Alexandru Strâmtu, de 31 de ani, care ne-a plimbat prin noua sa fermă de coacăze bio. UE a oferit jumătate din finanțare – 300 000 de euro – iar el a adăugat cealaltă jumătate. „Sunt în datorii, dar afacerea merge bine. Vând coacăzele unei companii portugheze, care le exportă în Germania și Chile. Câteodată le văd și aici în magazin”. Dar să le transporți prin toată lumea nu e foarte ecologic, nu-i așa? „Sincer, puțin îmi pasă!”

La marginea Bârlei, în sud, Hadi Khoury, de 30 de ani, directorul libanez al Haditon group, ne primește la ferma sa. Ne-a rugat să purtăm salopete albe ca să nu contaminăm cei 120 000 de pui de găină ținuți în patru clădiri ale fostului CAP (1). In asociație cu alți 12 oameni de afaceri, provenind în special din Orientul Mijlociu, el produce un sfert di ouăle consumate in România.Dacă n-ai ştampila UE, băncile nici nu se uită la tine. Dar dacă o ai, vin ei la tine.” FEADER a contribuit cu 1 milion de euro la renovare.

„România este fantastică,” a spus el. „Aceste foste clădiri comuniste nu mă costă aproape nimic, celor 25 de angajați le dau foarte puțin, iar ajutorul de la UE este semnificativ. Singura problema sunt polonezii”. Ei reprezintă „concurență neloială, nu au aceleași standarde de igienă și primesc mai multe subvenții decât noi. Asta-i problema cu Europa – e grozavă pentru modernizare și pentru profit, dar concurăm unii împotriva altora.Parlamentarul din zonă și fost secretar de stat în ministerul justiției, Theodor Niculescu, ne spune: „succesul lui Hadi este un exemplu pentru noi toți. Mulțumită Uniunii Europene, devenim mai competitivi, creăm condițiile funcționării pieței libere și dirijăm comportamentul oamenilor”.

Ne-am petrecut seara într-o cameră mare cu baie din marmura într-un hotel pustiu construit cu ajutorul FEADER. Gărban și Mușat au spus că părinții lor au părăsit pământul moștenit pentru a munci la oraș ca fizicieni si designeri de moda. Cu toate acestea, gospodăria rămâne o unitate fundamentală a organizării sociale. Șoferul ministrului, Ion Neagu, a spus că și-a închiriat cele trei hectare unui fermier care le cultivă în parteneriat (2). „Mai bine aș cerși la Paris decât să muncesc pământul,” ne-a spus, deși visează sa se ducă acolo la pensie.

Bucătarul hotelului a fost de altă părere: „am grijă de gospodărie, am porci, găini si vaci. Cum m-aș putea descurca doar cu salariul sezonier?” Tânăra ospătăriță spune că s-a bucurat să beneficieze de pe urma pământului părinților, dar n-ar ridica o lopată. „Nu vreau să-mi rup spatele.” Părerile se schimbă. Pe măsura ce familiile nu mai vor să lucreze pământul, cultura producției pentru folos propriu este părăsita.

Lupta de supraviețuire

La 300 de kilometri de Vințu de Jos, departe de campania de publicitate a PNDR, ne-am întâlnit cu Teodor Vingărzan și cu fiul său. Fac agricultură de subzistență, deși au 50 de hectare. Lucian, care are 34 de ani, a spus că preferă să muncească în gospodăria familiei decât să câștige cel mult 300 de euro pe lună la oraș. Fiul său cel mic a trebuit sa plece în SUA ca să găsească de lucru. Lucian ne-a invitat în grajd, unde a muls vaca cea mai bătrâna și ne-a dat un castron cu lapte cald. „Uite modernizarea”, ne-a spus clătind castronul în chiuvetă, „de curând avem apă la robinet”.Familia Vingărzan folosește bălegar să fertilizeze culturile de cereale, cereale pe care le dau apoi vitelor să mănânce. „La sfârșitul anului avem un porc pentru Crăciun, lapte și ouă”.

E o luptă de supraviețuire, iar Teodor dă vina pe UE: „Produsele noastre locale sunt excelente, toate organice, dar suntem înecați de produse din vestul Europei. Sunt mult mai subvenționate și mecanizate, așa că sunt mai ieftine decât ale noastre. Produc de toate, dar nu le pot vinde. Mergeți la supermarket să vedeți – cartofii sunt din Germania, Italia si Franța.” Vingărzan credea odată în modernizare – imediat după căderea lui Ceaușescu, a vizitat ferme moderne în Belgia, Franța și Austria. A fost impresionat și a decis să ia pământ, echipamente și să prospere. Dar „am fost trădat”.

Când m-am întâlnit cu Achim Irimescu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii, am fost surprins să-l aud lăudând agricultura de subzistență: „Joacă un rol social foarte important. Este vorba de un mare număr de oameni care nu sunt șomeri și care supraviețuiesc fără a cere ajutor de la guvern.” Acest membru de seamă al Partidului Conservator dorește, totuși, să „îi reintegreze in piață și să-i facă să fie competitivi prin programe de ajutor european pentru micii fermieri…cei care nu se vor mișca vor pieri, căci majoritatea sunt țărani bătrâni care nu au cui să lase pământul. Este soluția naturală.” Dar când a descris masurile guvernului – creșterea dimensiunii minime de la care fermele pot solicita ajutor financiar, condiționarea investițiilor de acumularea de pământ – și când a arătat că aceste legi au redus deja numărul solicitărilor de ajutor direct cu 300 000, procesul nu a mai părut la fel de natural.

Concurența este soluția susținută în România, așa cum a fost și în Franța anilor 1960, de către ingineri agrari si administratori. Cristina Pocol, care predă economie rurală la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj, enumeră ceea ce ea numește handicapuri ale României, cum ar fi parcelele mici de pământ, productivitatea scăzuta și slaba comercializare. Arată către o livadă de meri la televizor: „Desfășurarea de forțe este imensă, totul este computerizat, produsul este competitiv. Acesta este drumul de urmat.”

Recolta ne e prea dragă

Convins de voiajele în China și Germania, Tiberiu Biriș a încercat s-o ia pe acel drum. A pus bazele unei cooperative aviare la Blaj, reunind 200 de producători și folosind tehnologie de ultimă generație. Ambalează circa 400 de tone de miere pe an, din care majoritatea e exportată. „Românii nu pot cumpăra miere româneasca,” spune cu regret Teodor Parau, care are 200 de stupi. „Produsul nostru este prea scump. Este cumpărat de mari importatori din vest.”Intermediarii țin preturile atât de jos, încât Biriș se teme că va trebui să închidă cooperativa. Dar mierea este competitivă – cam jumătate din prețul mierii din vestul Europei.

Unul din paradoxurile liberalismului agrarian din România este că fermierii reușesc să câștige piața externă, dar nu-și pot hrăni proprii concetățeni: 70% din mâncare este importată. Sub impulsul UE, concurența distorsionată a favorizat creșterea agriculturii pentru export. În 10 ani, aproape 1 milion de hectare, aproximativ 6,5% din pământul arabil (3), a trecut in mâinile investitorilor străini.Subvențiile UE, prețul mic al pământului și mâna de lucru ieftină aduc această afacere în mâinile doar ale câtorva oameni. Acum un an, ministrul agriculturii, Daniel Constantin, a trebuit sa explice de ce era dator câteva sute de mii de euro unuia dintre cei mai mari proprietari agricoli din țară (4). Doi dintre predecesorii lui Constantin, Valeriu Tabără și Stelia Fuia, au lucrat pentru Monsanto.

Conflictul de interese este evident și politica clară: în schimbul acordurilor semnate cu FMI în 2009 și 2011, guvernul român a tăiat 200 000 de locuri de muncă în sectorul public, a redus salariile bugetarilor cu un sfert și a crescut TVA-ul la 24%. Salariile sunt mici și protecția socială foarte slabă, împingându-i pe români să emigreze. În 2007, 12% din români lucrau în străinătate, îndeosebi pe locuri de muncă sub-calificate.

Ca și cum nimic nu s-ar fi învățat din asta, Politica Agricolă Comună a UE (PAC) a adus în România aceleași politici adoptate în Europa de Vest în anii ’60. Dar atunci problema autonomiei pieței agricole fusese rezolvată, iar piața muncii a fost capabilă să absoarbă muncitorii necalificați de la țară, care de multe ori s-au descurcat bine la oraș și au urcat treptele sociale. Contractul pe care PNDR-ul îl propune astăzi în România – țăranii să trimită solicitări de ajutor financiar unor instituții mari – întărește inegalitățile deja existente între gospodăriile mici și marile ferme, precum și între agricultura de subzistență și întreprinzătorii industriali mult mai bine echipați să acceseze fonduri europene.

Nu este pentru prima dată când România vede profeți ai „bunelor practici” – din 1948 încoace, departamentul de propaganda al Partidului Comunist organiza tururi ale sălilor de cinema din țară rulând filme sovietice și autohtone ridicând în slăvi colectivizarea.

Creste-ti singur

„Îmi pare așa de rău să-i omor,” spune Cezara Fiț, profesoară de istoria muzicii la un gimnaziu din Alba Iulia, privind 30 de pui de găină proaspăt sacrificați la ea in grădină. Șotul ei, Iosif Fiț, membru al Uniunii Naționale a Compozitorilor, întinde pe masă produsele lor de casă: roșii, castraveți, vin roșu și țuică. „Legumele excelente din zonă, vândute la piață de bătrâne, sunt prea scumpe pentru noi”, spune Cezara. „Legumele din supermarketuri ni le putem permite, dar vin de departe și sunt pline de chimicale”.

Perechea a fost câștigată de binefacerile agriculturii, astfel ajutând-o și pe una din fiicele lor, profesoară, al cărei venit de 180 de euro pe lună nu-i acoperă nici facturile. Măsurile de austeritate impuse de instituțiile internaționale încurajează oamenii să se întoarcă la o agricultură de subzistență – în Grecia, după pachetele de salvare ale FMI-ului, zeci de mii de orășeni s-au întors la țară. Compozitori și profesori lucrează pământul. „Ceaușescu nici n-ar fi visat la asta,” spune Iosif.

Dezgustat de clasa politică coruptă, crede că doar un dezastru malthusian va pune lucrurile la loc. „O catastrofă globală ar ucide doua sau trei miliarde de oameni. Supraviețuitorii ar reconstrui lumea pe principii mai morale.” Vingărzan și-ar dori reîntoarcerea monarhiei. Ramona Dominicioiu și Attila Szocs, activiști ai Eco Ruralis, singura organizație româneasca ce apără țăranii și micii fermieri, încearcă să strângă fonduri pentru salvarea semințelor de roșii și spun că toți politicienii sunt corupți.

Corupția, condamnată de toți, inclusiv de președintele Traian Băsescu, care și-a asumat lupta împotriva ei, face greu de găsit o soluție de către autoritățile publice; de asemenea, maschează politicile adoptate în realitate pentru propria îmbogățire. Comisia europeană ia la rost România pentru felul în care folosește fondurile UE, dar nu pune sub semnul întrebării drumul pe care a luat-o: „statutul de membru al UE…a fost insoțit de reforme ample ce au contribuit la modernizarea tării, iar cetățenii României au putut beneficia de pe urma acesteia,” spune președintele Comisiei, José Manuel Barroso (5). FMI-ul consideră că acordurile semnate cu România au fost „încununate de succes” (6).

Un astfel de succes politic extraordinar a stat, fără îndoială, în spatele numirii în 2009 a fostului ministru român al agriculturii, Dacian Cioloș, în postul de comisar european pentru agricultură și dezvoltare rurală, poziție din care tocmai a renegociat reforma PAC. Țăranii români nu văd, însă, nici un motiv de mândrie.

(1) Collective farms were broken up following the 1991 land reform, mainly by liquidising their assets.

(2) Passed in 1991 to counteract the parcelling out of agricultural land following the end of collectivisation, the agricultural companies law allows several forms of partnership: commercial companies, family associations and agricultural companies — recognised legal entities with a variable number of partners.

(3) Judith Bouniol, “Scramble for land in Romania: Iron fist in a velvet glove” (PDF), Transnational Institute, January 2013.

(4) Attila Szocs, “Scandal hits Romania’s newly appointed Minister for Agriculture”, Arc2020, 6 February 2013.

(5) Communiqué from Romania’s Minister of Foreign Affairs, Bucharest, 2 December 2012.

(6) “La Roumanie redemande une cure de FMI”, Le Monde.fr (with AFP), 16 July 2013.

 traducere de M.S. pentru razbointrucuvant/ textul poate fi preluat doar cu acordul nostru explicit

*

*

*

*

*


Categorii

Agricultura/ Satul romanesc, Razboiul impotriva Romaniei, Traduceri, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

7 Commentarii la “Reportaj Le Monde Diplomatique: Agentii europenizarii vor SFARSITUL AGRICULTURII DE SUBZISTENTA DIN ROMANIA

  1. Agricultura de subzistenta este nociva pentru statul modern: creeaza independenta.

  2. ai dreptate TITUS
    trebuie sa ne obtinem independenta!Si se poate!

  3. Pingback: The Guardian despre ANTIPATIA guvernantilor fata de TARANUL ROMAN. O bariera in calea CAPITALISMULUI NEOLIBERAL si a “INVESTITORILOR STRAINI” - Recomandari
  4. Pingback: Imagini dintr-o lume disparuta si un deznodamant tragic: FILM DOCUMENTAR despre viata unui copil dintr-un SAT MARAMURESAN din anii ’70 - Recomandari
  5. Pingback: “REVOLUTIA”… A INFRANT! Iohannis l-a desemnat prim-ministru pe fostul comisar european DACIAN JULIEN CIOLOŞ – fix numele primit “IN PLIC” de presedinte si DAT CA SIGUR CU MULT INAINTE DE ORICE “CONSULTARI”
  6. Pingback: ROMANIA SI ACAPARAREA TERENURILOR AGRICOLE DE STRAINI: “scenariu pentru un dezastru perfect.” CORPORATIILE FINANCIARE ACHIZITIONEAZA PAMANTURILE PRIN CORUPTIE, FOLOSIND INCLUSIV INFRACTORI PENTRU INTIMIDAREA TARANILOR SARACI | Cuvântul Ortodo
  7. Pingback: Semnal de alarma al irlandezului din Romania, Peter Hurley: TARANII ROMANI SUNT ABANDONATI IN FAVOAREA MARELUI AGRO-“BUSINESS”! | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare