RUSIA PRETINDE CA ARE DOVEZI ALE COMERTULUI TURCIEI CU ISIS/ Grecia se alatura Rusiei in conflictul avionului doborat/ PUTIN AMENINTA CU REPRESALII PENTRU INCLUDEREA MUNTENEGRU IN NATO/ Germania vrea detensioare cu Rusia si Nord Stream 2/ ORBAN “VEDE” DECLINUL OCCIDENTULUI/ Spania: decizia de SECESIUNE a Cataloniei, revocata

In reuniunea speciala de miercuri de la Bruxelles, pe langa invitatia adresata Muntenegrului, statele NATO  au adoptat o declaratie privind politica “usilor deschise” si au luat nota de progresele inregistrate de celelalte trei state – Bosnia si Hertegovina, Georgia si Macedonia – in procesul de pregatire pentru aderare, fiind incurajate sa continue eforturile in aceasta directie, se arata intr-un comunicat al MAE.Declaratia precizeaza ca o noua evaluare a evolutiilor inregistrate de cele trei tari va fi realizata inainte de summitul NATO de la Varsovia.

Ministrul afacerilor externe Lazar Comanescu l-a felicitat pe omologul muntenegrean, Igor Luksic si pe ministrul apararii, Milica Pejanovic Durisic, pentru succesul inregistrat si a evocat sprijinul constant oferit de Romania pentru aderarea la NATO.

Ministrul roman a afirmat ca obtinerea invitatiei de aderare reprezinta o recunoastere a progreselor realizate in adoptarea si implementarea agendei de reforme interne.

Seful diplomatiei romane a subliniat ca, din perspectiva Romaniei, aderarea Muntenegrului la Alianta Nord-Atlantica va aduce o valoare adaugataatat pentru securitatea euro-atlantica, cat si pentru stabilizarea regiunii Balcanilor de Vest.

Ministrul Lazar Comanescu a subliniat ca decizia Aliata demonstreaza, inca o data, succesul procesului de extindere a NATO, mai transmite MAE.

• Digi24: 

Germania afirmă că NATO își va relua în curând contactele diplomatice cu Rusia

Ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier a declarat miercuri că se așteaptă la o reluare în curând a contactelor diplomatice între NATO și Rusia, în pofida tensiunilor dintre cele două părți privind conflictul din Ucraina, relatează DPA, citat de Agerpres.

Germania a făcut mult timp presiuni pentru revenirea la un dialog cu Moscova. Miniștrii de externe ai statelor membre NATO au discutat marți problema, având în vedere faptul că se dorește o evitare a incidentelor periculoase precum doborârea recentă a unui avion militar rus de către aviația Turciei, un stat membru al Alianței Nord-Atlantice.

Șeful diplomației germane a declarat că miniștrii de externe i-au cerut secretarului general al NATO Jens Stoltenberg să facă pregătirile necesare pentru întrunirea Consiliului NATO-Rusia, care nu s-a mai reunit la nivel de diplomați din iunie 2014.

NATO și-a suspendat orice cooperarea practică cu Rusia după anexarea peninsulei Crimeea anul trecut, cu toate că unele contacte politice și militare au fost menținute.

Steinmeier a declarat că se așteaptă ca reuniunile la nivel de ambasadori să fie posibile din nou în curând.

Cu toate acestea, alți miniștri de externe ai NATO s-au arătat mai rezervați.

„Cum ar trebui mai exact să arate dialogul, urmează să se decidă”, a declarat ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak. „Fie că ar trebui să fie în cadrul Consiliului NATO-Rusia sau într-o formă diferită, un anumit dialog este necesar”, a mai spus el, deși unii membri NATO din estul Europei s-au arătat prudenți în legătură cu o revenire la „business as usual” în relațiile cu Rusia.

Uniunea Europeană a ajuns la un acord de principiu pentru prelungirea cu șase luni a sancțiunilor economice împotriva Rusiei

Uniunea Europeană a ajuns la un acord de principiu privind prelungirea sancțiunilor economice împotriva Rusiei pentru încă șase luni, din cauză că nu se înregistrează progrese în implementarea acordului de pace în estul separatist al Ucrainei, relatează DPA, citată de Agerpres.

„Există un consens general” de a merge cu prelungirea sancțiunilor pentru încă șase luni, a declarat miercuri presei, la Bruxelles, ministrul spaniol de externe Jose Manuel Garcia-Margallo, în marja unei reuniuni cu omologii săi din cadrul NATO.

Surse diplomatice au confirmat ulterior, sub protecția anonimatului, că există un acord preliminar privind prelungirea sancțiunilor. Actualele sancțiuni impuse Rusiei de către UE urmează să expire la 31 ianuarie.

Nu se știe deocamdată clar când va fi luată decizia oficială. Miniștrii de externe din UE urmează să se reunească la 14 decembrie.

Sancțiunile economice împotriva Rusiei au fost instituite pentru prima dată în iulie 2014, ca reacție la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia. Măsurile, care urmăresc să limiteze importurile Rusiei și accesul băncilor rusești la piețele de capital europene, au afectat grav relațiile dintre Bruxelles și Moscova.

Aceste măsuri sunt printre cei mai controversați pași făcuți pentru a limita implicarea Rusiei în Ucraina, afectând negativ atât economia rusă, cât și pe cea a blocului comunitar. Însă UE a condiționat ridicarea sancțiunilor de succesul acordului de încetare a focului în estul Ucrainei, care trebuia să fie implementat până la sfârșitul acestui an, însă violențele persistă.

• Hotnews: 

Noua tari europene, printre care si Romania, se confrunta din nou cu Germania, dupa criza migrantilor, si cer stoparea proiectului Nord Stream 2

Noua tari, conduse de Polonia si Slovacia, vor sa blocheze gazoductul Nord Stream 2, anunta Financial Times, care noteaza ca grupul de tari est-europene considera ca Germania, cel mai puternic stat european, a pus propriile interese economice deasupra celor legate de securitatea energetica.

Intr-o scrisoare adresata presedintelui Consiliului European, Donald Tusk, cele noua tari cer ca acest proiect sa fie pus pe agenda summitului liderilor europeni din decembrie, in incercarea de a forta executivul european sa refuze aprobarea sa.

Potrivit Argus Media, cele noua tari sunt: Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Romania, Estonia, Lituania, Letonia si Grecia. Bulgaria a intentionat si ea sa semneze scrisoarea, dar a renuntat, in cele din urma, noteaza Russia Today.

Aceste tari, care s-au confruntat deja cu Germania pe problema cotelor obligatorii de migranti, se tem ca noua conducta Nord Stream 2, care va lega Rusia de Germania pe sub marea Baltica, va creste dependenta Europei de Gazprom.

Aceasta problema poate fi si o noua sursa de tensiuni transatlantice. Administratia Obama a anuntat ca se opune acestui proiect, in conditiile in care va priva Ucraina de venituri de circa 2 miliarde de euro din tranzitul gazelor rusesti.

Un politician de rang inalt a declarat ca lobbyul impotriva Nord Stream 2 a dat deja unele rezultate, iar securitatea energetica va fi probabil discutata la summitul din decembrie. Dar Jean-Claude Juncker, seful Comisiei Europene, care va decide asupra legalitatii proiectului Gazprom, a indepartat deja opiniile potrivit carora acest proiect ar trebui considerat drept o problema politica.

Juncker a afirmat ca este vorba despre un proiect comercial si trebuie analizat doar daca este conform cu reglementarile europene, asa cum a sustinut si Angela Merkel.

Polonia, cel mai vocal critic al proiectului, a argumentat ca va scoate Ucraina din lantul european de aprovizionare, va afecta eforturile europene de crestere a coeziunii si planurile de integrare a infrastructurilor.

Polonia este sustinuta de Slovacia, care ar putea pierde circa 400 de milioane de euro pe care ii primeste in schimbul tranzitului gazelor rusesti, si de Ungaria, care inca nu si-a revenit dupa refuzul Comisiei de a bloca proiectul “South Stream”.

“Stim ca la acest moment pierdem lupta, dar vom lupta, vom lupta, vom lupta in continuare“, a afirmat un diplomat de rang inalt din regiune.

Nord Stream 1, inaugurat in 2011, a intampinat o rezistenta similara din partea statelor din est iar ministrul polonez de externe de atunci, Radoslaw Sikorski, a comparat proiectul cu pactul Molotov-Ribbentrop din 1939.

Gazoductul a beneficiat de sprijinul puternic al fostului cancelar german Gerhard Schroder, care a semnat acordul in ultimele zile de prim ministru, iar ulterior a fost numit presedintele companiei care conduce Nord Stream.

Berlinul afirma ca noua conducta va proteja aprovizionarea UE cu gaze, in eventualitatea unor noi dispute intre Rusia si Ucraina si ca este vorba despre o decizie pur comerciala luata de companii private.

Proiectul ar dubla fluxul de gaze pe ruta nordica si teoretic ar putea sustine aproape 30% din cererea europeana.

•  Digi24: 

Gruparea Statul Islamic ar fi început să-și construiască o forță aeriană în Libia

Teroriștii grupării Statul Islamic din orașul port Sirte, situat în nordul Libiei, învață să piloteze avioane folosind cel puțin un simulator de zbor, au afirmat oficiali militari din statul nord-african, informează miercuri Agerpres.

Sursele, citate de ziarul arab Asharq Al-Awsat cu sediul la Londra, afirmă că nu sunt sigure cum un simulator de zbor civil și, se pare, un avion de luptă au ajuns în mâinile jihadiștilor din Sirte, locul nașterii fostului dictator libian Moammar Gaddafi, alungat de la putere în 2011.

“Este un simulator modern, care se pare că a sosit din străinătate“, au afirmat sursele citate, precizând că simulatorul are dimensiunea unei mașini mici. Acesta este dotat cu un volan pentru a practica decolarea și aterizarea, un ecran radar și dispozitive de comunicații pentru contactarea turnului de control.

Un ofițer de rang înalt libian a confirmat informațiile într-un interviu acordat ziarului la Cairo. El a menționat că gruparea jihadistă, din care fac parte foști ofițeri din armata libiană și din țări învecinate, a reușit să obțină un simulator de zbor civil în luna octombrie.

Statul Islamic a mai capturat în trecut avioane de luptă în Irak și Siria lăsând deschisă posibilitatea ca piloți teroriști să se îndrepte din Libia înapoi în acele țări pentru a lansa o forță aeriană a SI. Un alt risc potențial este acela ca teroriștii să deturneze avioane și să atace locuri sensibile, așa cum s-a întâmplat în cazul atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA.

Dezvăluirea a fost făcută marți când experți ai ONU au publicat un raport în care se afirma că gruparea Statul Islamic are între 2.000 și 3.000 de teroriști în Libia și intenționează să cucerească mai mult teritoriu în statul strategic din nordul Africii.

Viktor Orban consideră că influența statelor occidentale este în declin și epoca „exportului de democrație” s-a încheiat

Epoca dominației economice și militare occidentale s-a terminat, la fel ca și „exportul de democrație”, a apreciat miercuri premierul ungar Viktor Orban, în timpul unei întâlniri desfășurate la Hungarian Diaspora Council din Budapesta, unde a sugerat că acordul încheiat duminică între UE și Turcia pentru stăvilirea valului de migranți ar putea conține și o înțelegere secretă prin care blocul comunitar să preia alte sute de mii de migranți printr-un nou sistem de cote obligatorii, suplimentar față de cel deja adoptat, transmite agenția MTI.

Vestul își pierde treptat influența, iar „noi ne aflăm chiar în mijlocul” unei reașezări politice, economice și a puterii la nivel global, consideră premierul conservator ungar, în opinia sa centrul economiei mondiale deplasându-se acum înspre est, iar acest fenomen nu este unul trecător, informează Agerpres.

În viziunea sa dominația militară a Occidentului este de asemenea pe cale să expire, la fel ca și „exportul de democrație” ce a creat o politică globală bazată pe „exportul drepturilor omului”.

Europa se confruntă în prezent cu mai multe probleme decât America, iar economia europeană a ajuns într-o stare de „scleroză”, a subliniat V. Orban, adăugând că, exceptând Europa Centrală, economia UE se contractă în timp ce succesul reformelor din Ungaria nu este pus la îndoială nici măcar la Bruxelles.

Referindu-se la imigrația ilegală, premierul ungar a constatat crearea unei „coaliții absurde” ce reunește o rețea de zeci de mii de traficanți, unii lideri politici din UE și o echipă de activiști pentru drepturile omului plătiți de oameni de afaceri. Astfel am ajuns„să importăm în Europa oameni care au fost nevoiți să-și abandoneze căminele ori au decis să plece”, iar noi nu doar că nu îi oprim, dar în plus „le organizăm călătoria, le punem la dispoziție mijloace de transport și suspendăm legile care ar permite aplicarea unei politici normale privind imigrația”, a declarat în continuare liderul maghiar. „Aceasta este migrația în masă a unei noi ere și migranții nu doar intră în Europa, ci o invadează”, a sintetizat el.

Vorbind mai departe despre acordul încheiat duminică între UE și Turcia pentru ca aceasta din urmă să oprească migranții în schimbul unui ajutor economic de 3 miliarde de euro destinat refugiaților aflați pe teritoriul ei și a deblocării proceselor de aderare a Turciei la UE și de liberalizare a vizelor, Viktor Orban a menționat că este posibil ca în zilele următoare să aflăm dacă s-a încheiat și un acord secret pentru ca UE să primească încă 400.000-500.000 de refugiați sirieni. „Nu doar că vor să aducă acești oameni în Europa, dar vor și să-i repartizeze imediat prin statele membre și să facă acest lucru în mod constrângător”, a indicat premierul ungar.

• Hotnews: Curtea constitutionala din Spania a revocat decizia parlamentului Cataloniei privind secesiunea regiunii

Curtea constitutionala spaniola a anuntat miercuri ca a revocat motiunea parlamentului Cataloniei de a demara procesul de separare de restul Spaniei, transmite Reuters.

Legislativul regiunii a votat in noiembrie o rezolutie pentru stabilirea unui plan de instituire a unei republici in cel mult 18 luni in regiunea de nord-est a Spaniei, una inalt industrializata si cu populatie mare, ce genereaza circa o cincime din economia tarii.

Procedura este blocata de pe 11 noiembrie pentru ca se astepta o decizie finala a Curtii Constitutionale. Liderii catalani alesi in septembrie au promis in mod specific ca vor ignora hotararile Curtii. Premierul spaniol Mariano Rajoy a anuntat pe 11 noiembrie ca guvernul sau a depus un apel la Curtea Constitutionala pentru a invalida decizia parlamentului Cataloniei de a continua procesul de declarare a independente.Parlamentul regiunii Catalonia votase pe 9 noiembriei (cu o majoritate de 72 de voturi din 135) pentru demararea procesului de secesiune. Presedintele separatist al regiunii Catalonia (nord-estul Spaniei) Artur Mas a fost citat sub suspiciune de “nesupunere civila”, dupa ce a organizat in 2014 o consultare simbolica pe subiectul independentei regionale, interzisa de catre tribunalul constitutional. Curtea Suprema din Catalonia l-a pus sub acuzare pe Mas, principalele acuzatii fiind nesupunere civila, abuz de autoritate si uzurparea autoritatii.  Citatia s-a facut la doua zile dupa alegerile parlamentare regionale din Catalonia, in cadrul carora tabara separatista a obtinut majoritatea absoluta a locurilor din Parlament.