Articole din categoria: Pagini Ortodoxe

Curăță-ne, Doamne casa și masa,

și duhul, și trupul, de toate rătăcirile,

de toate păcătuirile,

de toate nelegiuirile,

așa încât să nu ne rămână decât o singură grijă,

un singur drum,

o singură dragoste și o pâine rotundă pe masă.

Parcă și vezi titlurile știrilor din tabloide: “NU O SĂ ÎȚI VINĂ SĂ CREZI CE A FĂCUT UN MARE DEMNITAR!”, “VEZI CINE S-A FĂCUT DE RÂS!!”, “A LUAT-O RAZNA!!!”. Dar cum pe vremea aia nu existau tabloide, oamenilor nu le-a rămas decât “să murmure”. (2) Un protest înăbușit și unanim: “toți murmurau”. Cine face parte din marea masă nemulțumită de sub copac? Surpriză: tot noi – încruntații, suspicioșii, “corecții”: cei care ne pricepem de minune să acuzăm, dar nu fățiș, ci prudent – cu jumătate de gură; cei care știm mai bine, cu precizie de babă nespovedită, ce se cade și ce nu se cade, cine e păcătos și cine nu, ce trebuie și ce nu trebuie să facă Iisus și, în fond, cine are dreptul la mântuire.

Romania Te Iubesc: Asezamantul unde copiii isi primesc inapoi inocenta. “Unii dintre ei au vazut crime, trebuie sa le reparam sufletul” La 1 decembrie, de Ziua Nationala, am aratat povestea acestui loc. Si romanii au dovedit ca au inima si …

Doxologia/ K.G. Papadimitrakopoulos: Vrem „magia” Crăciunului sau bucuria ca Hristos să Se nască în sufletul nostru? Așteptăm cu o dorință arzătoare Nașterea Domnului. Așadar, cum vrem să prăznuim această sărbătoare? Lumeşte sau duhovniceşte? Depinde de ceea ce căutăm noi. Magia …

Iconari in Otopeni, o experienta ziditoare Pentru orice manifestare, ediția a treia constituie proba de foc. Prima ediție atrage publicul prin noutate și cea de-a doua prin contaminarea de prestigiu pe care a reușit să și-o dobândească cea dintâi. Urmează …

Foto: timponline.ro Batjocorirea Patriarhului in Piata Universitatii (foto: Hotnews) *** Oameni si demoni: Buna dimineata! Zilele acestea, de la d-l C.T.Popescu, ”avocatul diavolului” cum își spune la Europa FM și până la ultimul ”ortodox cu voie de la poliția gândirii”, …

Toţi preoţii de caritate sunt prezenţi în spitalele unde au fost internate victime ale incendiului. A fost oficiată Taina Sfântului Maslu în fiecare din aceste spitale. De asemenea, a fost oficiată Taina Sfintei Spovedanii şi a fost administrată Sfânta Împărtăşanie acolo unde a fost posibil, în special la Spitalul de Arşi.

Întindeți doliul vostru peste toți morții, ca jertfa voastră să fie primită. Nici un mort nu e mai mort ca altul. Cel care ieri te veseleai, astăzi ești tulburat de parcă ceva nou s-a întîmplat în lume și care mîine nu va mai fi. Aduceți-vă aminte că peste o vreme iar veți rîde, cum ați mai rîs și veți uita de moarte, croindu-vă o viață care întotdeauna vă va părea nouă și fără de sfîrșit.

Dacă mor, să mă îngropați într-o morișcă de vînt, spunea Garcia Lorca, probabil pentru a nu admite mitinguri la moartea sa. Nici zile de doliu. Moartea, ca și viața, întotdeauna e ceva mai mult.

După ce s-au isterizat în România pentru că nişte copii au făcut o scenetă cu martiriul Brâncovenilor, că ar fi traumatizant să joci într-o execuţie, nu au nicio problemă să vadă copii îmbrăcaţi în draci, vampiri, fantome, cadavre însângerate….

Fără monahism, nu am fi în stare să înțelegem în mod deplin Evanghelia lui Hristos. Desigur, întreaga noastră Biserică are această coloratură monahală, însă atât pentru monahi, cât și pentru laici, avem un singur Model – Mântuitorul Iisus Hristos. Fie că suntem monahi, fie că suntem laici, toți avem aceeași chemare, după cum ne spune Sfântul Apostol Pavel – să nu întârziem în a alerga pe calea lui Hristos.

Basilica: Pelerinajul la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, 23-28 octombrie 2015 Pelerinajul la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (prăznuit la 27 octombrie), organizat ca în fiecare an de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor, se …

Cei trei sfinţi au, aşadar, în comun faptul de a nu fi bine primiţi de lume: a nu fi crezut, atunci când vorbeşti despre Dumnezeu, a fi alungat, când viaţa ta este o continuă jertfă de inspiraţie cristică, a nu fi recunoscut, atunci când chipul ţi-e transfigurat de asemănarea cu Cel după al Cărui Chip am fost creaţi – iată tot atâtea situaţii care ne trimit cu gândul la cuvintele ce s-au spus chiar despre Domnul Hristos: „…dar lumea nu L-a cunoscut. Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit” (Ioan 1, 10-11). Acesta este traseul oricărui om ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l împlineşte: din partea lumii este inevitabil să aibă parte de îndoială, de judecată, de respingere.

Doxologia: Evenimentele Editurii Doxologia de Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva 2015 Prezentări de carte, o conferință susținută de Părintele Arhimandrit Elisei, starețul Mănăstirii „Simonos Petras” din Sfântul Munte Athos, și o expoziție de fotografie sunt evenimentele pregătite de Editura Doxologia de …

SĂRBĂTOAREA SFINTEI PARASCHEVA (Iași, 2015) – comunicat de presă – Ziua de 14 octombrie reprezintă pentru Iași și pentru întreaga Ortodoxie românească o sărbătoare a bucuriei duhovnicești, a credinței vii și mărturisitoare și o dovadă a dragostei poporului român pentru …

Peste 450 de participanți la „Tânărul Botoșănean” În acest sfârșit de săptămână, orașul Botoșani a fost gazda unui eveniment special: „Tânărul Botoșănean”. Întâlnirea a avut ca temă „Tinerii de altădată – modele pentru tinerii de azi: Părintele Paisie Olaru și …

Elena Solunca-Moise/ Ziarul Lumina: Omul fără sine […] Cu toate acestea, tehnologia a ajuns la o limită critică unde apar riscuri şi pericole peste care, un timp, trecem fără să observăm. Se cuvine să subliniem existenţa lor mai ales pentru …

update: Doxologia: A trecut la Domnul părintele mărturisitor Paulin Clapon Luni, în ziua Înălţării Sfintei Cruci, s-a mutat la cele cereşti schimonahul Paulin Clapon de la Mănăstirea Petru-Vodă, fost deţinut politic, martir al închisorilor comuniste şi erou al neamului românesc. …

„Chiar dacă viaţa Maicii Domnului e învăluită într-o tăcere sfântă, Bisericii noastre Ortodoxe Domnul i-a dat să cunoască că iubirea ei îmbrăţişează întreaga lume şi că, în Duhul Sfânt, ea vede toate noroadele de pe pământ şi, asemenea Fiului ei, îi este milă de toţi şi miluieşte pe toţi” (Sfântul Cuvios Siluan Athonitul).

Făcându-ne un examen de conştiinţă profund şi sincer, mă întreb câţi dintre noi am avea o astfel de tărie de credinţă? Lumea lui Brâncoveanu era o lume în care sufletul era mai important decât bunurile lumeşti şi decât confortul, chiar mai important decât viaţa însăşi, ceea ce nu mai putem spune despre lumea în care trăim noi. Astăzi, de prea multe ori, trupul cu nevoile lui şi interesele materiale trec înaintea reflecţiei asupra sufletului şi asupra mântuirii. Este o modificare radicală a mentalităţilor, care s-a produs treptat în Europa, pe parcursul câtorva secole.

Cine învaţă pe cel sărac, care are casă de copii, să se sârguiască cu mai multă trudă spre a le face la toţi haine luxoase şi de mult preţ, spre a-i face să fie în rând cu lumea? Nu mândria? Cine face pe fetele şi pe femeile cele uşoare să se dreagă pe feţe cu pudră şi cu alte unsori şi să-şi vopsească unghiile spre a arăta mai tinere şi mai frumoase? Oare nu mândria şi slava deşartă, care este fiica cea dintâi a mândriei? Vor să fie cu orice preţ în rând cu lumea şi nu aud pe Apostolul Iacov, care zice: Lumea, în cel rău zace; şi iarăşi: Cine se face prieten cu lumea, se face vrăjmaş lui Dumnezeu.

Postul Adormirii Maicii Domnului începe anul acesta vineri, 31 iulie 2015, deoarece ziua de 1 august căzând sâmbătă, iar ziua de dinainte fiind zi de vineri, adică zi de post, după rânduiala liturgică a Bisericii noastre se mută ziua de început a Postului Sfintei Mării de pe 1 august pe 31 iulie. Postul acesta (popular – al Sântă-Măriei), care precedă sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, e rânduit de Biserică spre aducerea aminte de virtuțile alese ale Sfintei Fecioare și de postul cu care ea însăși, după tradiție, s-a pregătit pentru trecerea la cele veșnice.

Meteorologii au spus că următoarele 3 luni vor fi extrem de secetoase, iar oamenii se tem că îşi vor pierde şi recoltele de toamnă. Situaţia e atât de gravă că sunt convinşi că numai Dumnezeu îi mai pot salva.

[…] – Am văzut că îi îmbrăcaţi în costume populare, că îi îndemnaţi să le îmbrace, să poarte portul popular. Ce vreţi să faceţi cu treaba asta? – În niciun caz nu vrem să creăm o mişcare exterioară, ci, mai …

Marturii ale parintilor Paisios Jung si Atanasie Simonopetritul, ale profesorului Georgios Mantzaridis si ale lui Athanasie Rakovalis.

“Nu ne legăm, nu ne promovăm unii pe alţii. N-avem curaj să ne iubim mai mult, parcă suntem geloşi unii pe alţii, să nu ne bucurăm de valorile noastre”.

…si despre NECANONIZAREA SFINTILOR INCHISORILOR, ATACAREA BISERICII, nevalorificarea modelelor de eroi români, fenomenul emigratiei masive si DISCREDITAREA ORICAREI VALORI ROMÂNESTI

Comuniune Ortodoxa: Moaştele Sfântului Arsenie Capadocianul în România În data de 2 iulie 2015, la Mănăstirea Putna, odată cu hramul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, va avea loc un eveniment deosebit de important pentru spiritualitatea românească: donarea către Arhiepiscopia Sucevei …

“Aceasta Europa care se decrestineaza continuu, care isi neaga radacinile crestine, este dominata de spiritul inghetat al culturii protestante, in care lipseste omenia si sentimentele si in care oameni sunt tratati din prisma unei logici reci a numerelor si al dimensiunilor economice. De aceea si exista aceasta atitudine fata de tara noastra.“

Când am citit cartea despre viaţa lui Valeriu Gafencu am rămas absolut şocat. Nu am crezut că poate fi posibil aşa ceva, oameni de asemenea sacrificiu. Vieţile unor astfel de oameni, sfinţi, influenţează sufletul omului de azi. Cât de mult s-au luptat ei pentru ţara aceasta, cât de mult s-au jertfit pentru aproapele lor. Aceste idei m-au condus la întrebarea: eu pentru cine mă jertfesc? Aşa că împreună cu soţia mea ne-am tot gândit la ideea plecării în România din ce în ce mai mult, şi cu sprijin de la duhovnic şi alţi prieteni am luat decizia întoarcerii acasă.

Iată de ce sunt bolnave, suferinde și tânjesc sufletele celor cufundați numai în griji lumești sau numai în treburile de la serviciu sau, și mai rău, în lucruri pătimașe, iar a face vreo faptă bună nici nu le trece prin minte. Cu toate că nu pierd nici o părticică hrănitoare pentru suflet, el se ofilește tot mai mult. Nu vreau să spun că treburile de la serviciu și cele ale traiului zilnic, grijile de familie, negustoria, feluritele tranzacții și întreprinderi ar fi păgubitoare de suflet… Nu. Nu ele însele sunt păgubitoare, ci păgubitor este a ne ocupa numai de ele, neglijând faptele bune, cât și preocuparea cu ele nu întru slava lui Dumnezeu, ci pentru anumite scopuri individualiste. Așa cum sevele trupului nostru se transformă în sânge viu prin unirea cu oxigenul din aer, la fel toate treburile, și cele de la serviciu, și cele ale traiului zilnic se pot transforma într-o stihie hrănitoare de suflet, dacă le vom închina lui Dumnezeu! Iar când nu facem așa și nici fapte bune nu avem, atunci cu ce să se hrănească sufletul?!

“Pentru cei tineri, mesajul ar fi să nu părăsească țara. Ideea asta vine de la părintele Iustin Pârvu, nu este doar a mea. E clar că omul are anumite nevoi materiale, dar nu trebuie să prețuiască banul, aspectul material mai mult decât sufletul lui. În mare parte, cei care merg în străinătate vor da de o luptă uriașă menită să-i despartă de rădăcina lor, de a fi români. Vor fi îndemnați să se integreze în alte sisteme, să se lepede uneori chiar și de credința lor și sunt cazuri concrete în această privință! Deci, mesajul pentru cei tineri ar fi să prețuiască munca și serviciul, dar nu cu prețul credinței sau al familiei și al copiilor, care vor suporta repercusiunile” (Diac. Prof. Dr. Stefan Mindea)

În toată această goană, care seamănă cu o competiţie sportivă la nivel mondial, nu apucăm să punem niciodată punct. Nici o clipă de răgaz, nici un respiro în acest foc automat. Cum să Îşi mai găsească Domnul timp de noi, când noi nu ne mai găsim timp nici pentru noi înşine? În care interval al vieţii să ne cheme şi când să găsim noi o clipă rotundă, limpede, grea, una pe care să I-o închinăm doar Lui şi să-I răspundem?

Şi totuşi „I”-ul vieţii noastre îşi va aşeza, mai devreme sau mai târziu, punctul. Rămâne să nu ne strivească sub greutatea Lui…

Cuviosul Efrem (Filotheitul) din Arizona (n. 1927) este unul dintre cei mai renumiți părinți ortodocși contemporani, singurul ucenic de chilie al lui Gheron Iosif Isihastul (+ 1959) pe care-l mai avem în viață, lângă care s-a nevoit timp de 12 ani, ctitor a 17 mănăstiri ortodoxe în America de Nord.

Altă cântare, Sfântul Gheorghe a biruit lumea și s-a unit cu cerul. A biruit lumea! Hm! Asta face balaurul. Ne ține legați de pământ, de lume… Ne suflă idealurile. Ne încurajează la odihnă. Diavolul insuflă lașitatea. Se vede cu ochiul liber. Lumea are nevoie de eroi dar se și teme de ei. Ne este teamă de cei ce sunt altfel. Societatea nu agreează imoralitatea, dar nu suferă nici sfințenia. Oameniimediocri sunt la ei acasă în lume. Nu deranjează. Eroii, geniile și sfinții au fost blamați în timpul vieții, pentru că au îndrăznit să fie altfel. Au îndrăznit să ducă la perfecțiune idealul de cultură sau de iubire pentru țară și neamsau de sfințenie!? Ce-au vrut să demonstreze? După moarte li s-a iertat totul. Sau poate, nu. Unii deranjează și după moarte. Deranjează prin exemplul lor care ne spune că se poate. Se poate trăi și altfel, se poate trăi frumos, se poate trăi fără compromisuri, se poate trăi sublim.

Trăim în era descoperirilor. Am ajuns în posesia mijloacelor de distrugere a întregii omeniri. Nu mai avem nevoie de noi drumuri în această direcţie, nu ne mai putem permite să pătrundem pe cărări fără ieşire. Am descoperit toate formele de distrugere. Suntem martorii apogeului ei, născocit de om: dezagregarea atomică. Ce trebuie să se mai distreze pe seama noastră demonii întunericului! Ce e drept, acestea sunt elemente şi factori de progres. Dar adevăratul progres nu trebuie confundat cu realizările materiale sau cu maşinismul.

Noi simţim bucuria Sfintelor Paşti numai dacă am făcut ceva nevoinţe ascetice de-a lungul Postului: respectând postul rânduit, spovedindu-ne, analizând alegerile făcute şi orientările vieţii noastre. Fără atmosfera dulce a străpungerii inimii şi a pocăinţei, specifică Postului, nu putem avea o adevărată bucurie pascală. Fără viaţă ascetică nu există viaţă creştină autentică. Viaţa ascetică nu este doar pentru călugări. Ea este pentru toţi creştinii şi noi rămânem deseori uimiţi aflând că mulţi mireni duc o viaţă mai exigentă decât mulţi dintre călugări. Dacă vreţi să gustaţi din lumina Sfintelor Paşti, îmbrăţişaţi deci Crucea, care nu este o suferinţă sumbră, căci ea a devenit semnul biruinţei.