IADUL ROMÂNILOR – un “banc” spiritual, tragic de adevărat, spus de PĂRINTELE IUSTIN DE LA OAŞA: “Când vrea unul să se ridice, ăilalţi imediat îl trag de picioare în jos. Şi aşa rămân toţi acolo jos, în iad”

9-07-2015 9 minute Sublinieri

“Nu ne legăm, nu ne promovăm unii pe alţii. N-avem curaj să ne iubim mai mult, parcă suntem geloşi unii pe alţii, să nu ne bucurăm de valorile noastre”.

…si despre NECANONIZAREA SFINTILOR INCHISORILOR, ATACAREA BISERICII, nevalorificarea modelelor de eroi români, fenomenul emigratiei masive si DISCREDITAREA ORICAREI VALORI ROMÂNESTI


Despre IADUL ROMÂNESC, cu Parintele IUSTIN de medialert

(extrase din: “Romania, te iubesc”: Ce crede parintele Iustin ca trebuie sa faca Biserica pentru romani)

Vedeti si:

***

staretul Iustin Miron - Oasa

“Omul fără Dumnezeu este un consumabil. Atât. Care se consumă mereu, se va mai consuma în iad, veşnic, la infinit şi aşa mai departe.

– Iadul ce e?

– Şi stare, și loc. Şi loc, nu numai stare. Până la urmă, iadul e despărţirea de Dumnezeu. O viaţă fără Dumnezeu este iadul.

Apropo, ştiţi bancul acela cu iadul?

Zice că a fost dus cineva să vadă iadul. Uite, să vezi iadul ruşilor. Era balta cu smoală şi ruşii băgați în baltă şi încercau să iasă, să scape de acolo, că îi ardea, îi chinuia. Diavolii, pe marginea bălţii, luptau cu ei să nu-i scape. Ruşii, cu imperialismul rusesc, luptau cu tot ce aveau, şi era mare luptă acolo ca să-i ţină diavolii pe ruşi în iad. Merg mai departe să vadă iadul americanilor. Acolo, la fel, aceeaşi luptă între demoni şi oameni, acolo cu drepturile omului, cu libertăţi, nu le respectau diavolii drepturile omului, iarăşi luptă mare. Şi se ajunge şi la iadul românilor. Acolo, linişte totală. Era un singur drac, plictisit, citea ziarul pe marginea bălţii. Nu se vedea nimeni. S-au mirat ăştia: cum, dom’le, peste tot e lupta asta în iad şi aici nu?! Şi-l întreabă pe drac: – Dar cum, e goală balta asta? Nu-i niciun român în iad? Zice dracul: – Nuu, e plină! – Păi şi atunci unde stau? – Păi stau la fund, acolo! – Şi de ce? Ăştia nu vor să iasă afară, cum vor toţi, să se zbată, să fugă? Cum de stau aşa liniştiţi românii în iad şi nu vor nimic? – Ba vor, dar când vrea unul să se ridice, ăilalţi imediat îl trag de picioare în jos. Şi aşa rămân toţi acolo jos, în iad.

Ăsta-i iadul românesc. Care aşa este. Iadul începe de pe pământ. Și raiul. Ia să se ridice cineva, te mândreşti cu el că s-a ridicat? <Uite, dom’le, un român, în sfârşit un român a realizat ceva!> Şi alţii să-i păteze imaginea, şi să sărim toţi: <Nu, dom’le, e al nostru, e adevărat! Şi chiar dacă nu e el aşa curat, îl curăţim noi!> Şi să ne mândrim cu el. Facem treaba asta? Nu! Imediat: <Nuu, că e hoţ, că a furat, că e aşa…> şi: Jos...!, îl discreditează, îi murdăresc imaginea… Iadul românesc. Stai jos, în iadul nostru! Cum adică [sa se ridice cineva de acolo]…?

[…]

Să ştiţi că avem un popor minunat, dacă ne-am cunoaşte, câţi oameni de cultură, câţi oameni credincioși! De pildă, Nicolae Paulescu, ca om de cultură, câtă credinţă avea omul ăla! Cei din perioada interbelică, Petre Ţuţea, Nae Ionescu, Vulcănescu, Eliade, Cioran… Chiar şi Cioran, cu necredinţa lui, era valoros în necredinţa lui.

– Şi de ce nu ne cultivăm spiritul ăsta?

– Pentru că-s români. Dacă am zică că Petre Ţuţea a fost neamţ sau a fost rus, ooo, imediat ne-am închina la el, am şti că e extraordinar. Dar dacă e român, nu ne interesează. Avem atâţia sfinţi pe care nu-i canonizăm! Păi dacă era părintele Arsenie Boca la ruşi sau la greci, să fi fost rus sau grec, păi era canonizat de n ori, cred că îl predau şi la grădiniţă, s-ar fi tradus în toate limbile posibile, ce mare sfânt! Dar, dacă-i român, aaa, nu…

– Îl aveţi aici pe părintele Moise, care a scris despre ei, i-a adunat pe toţi. Şi acolo avem o groază de sfinţi.

6Da, dar n-avem curaj să-i canonizăm, tremurăm de frică. Păi numai preotul Ilie Lăcătuşu, te privesc moaştele lui în faţa ta şi tremură de frică, le e frică de sfinţii noştri. Deci nu avem curaj să-l canonizăm. Vezi că-i sfânt! Păi dacă era în altă ţară, nu-l canonizau? Cum să nu-l canonizeze? Rapid! Dar nu, că dacă-i român… Poate, dacă ar fi fost un grec aici, închis în temniţele comuniste, cu moaşte, da, încurajam şi noi, am fi mers până în Grecia, să-l ducem, să ne închinăm la el. Dar, dacă-i român, nu, nu contează…

Nu ştiu de ce, nu ne legăm, nu ne promovăm unii pe alţii. V-am zis cum e cu iadul românesc. N-avem curaj să ne iubim mai mult, parcă suntem geloşi unii pe alţii, să nu ne bucurăm de valorile noastre. În istorie câţi eroi avem, extraordinar! Filmul Mihai Viteazul, după ce vezi filmul ăla nu-ţi mai trebuie nimic, cel puţin o jumătate de oră de plâns. Şi vă daţi seama ce puţin e în filmul ăla faţă de cât a fost în realitate? Că, până la urmă, e un film artistic. Dar când vezi că numai îţi face trimitere la ce a putut fi omul ăla şi tu ai avut aşa ceva în neamul tău! Extraordinar!

Zicea Nichifor Crainic că esenţa educaţiei stă în cultul eroilor și al sfinţilor. Esenţa educaţiei. Or, pe câtă vreme din educaţia noastră lipsesc eroii şi sfinţii este o educaţie fără esenţă, goală. Nu vedeţi? Copiii de mici au nevoie de eroi, de modele, şi noi punem în faţa lor roboţi, tot felul de filmuleţe, de Supermani, de dinozauri, de balauri, le punem în faţă copiilor şi ei cu alea cresc. În loc să le punem în faţă sfinţii lor. Sfinţii. Uite, putem să-i spunem erou, îi pui în faţă şi îi povesteşti despre Mircea cel Bătrân, despre Vlad Ţepeş, despre ăla, despre ăla, câţi am avut! Şi copilul cu asta să înceapă, cu modelele reale! Dar începe cu modele false şi îl derutezi, el crede la început. Şi e atât de curat copilul! În loc să se imprime adevărul de la început în el, tu-i imprimi minciuna, virtualul, ceva care nu există. Vă daţi seama, suntem… “slăbuței”.

Dar nah, nu le poate face Biserica pe toate. Şi ar face foarte mult Biserica, dac-ar fi încurajată. dar Biserica e obstrucţionată, nu e încurajată. Le e frică, tremură tot timpul, numai s-o discrediteze. Cum aud de un caz negativ, gata, mare eveniment, că preotul cutare nu ştiu ce n-a făcut. Dar ăilalţi, care au făcut, nu te interesează? Nu.

Uitați, şi la noi, cu tinerii am ajuns să fim mediatizaţi, să fim văzuţi cumva datorită părintelui Sava. Din 2000, după 14 ani, a descoperit mass-media pe părintele Sava, după 14 ani de stat în România şi în mănăstirea noastră au descoperit că e un american aici. Şi anul trecut au fost şase televiziuni naţionale. Ei, şi atunci au văzut că şi cu tinerii se face aici nu-ştiu-ce… Dar până atunci n-au ştiut. Şi, dacă nu era părintele Sava, poate nici acum nu ne întâlneam neapărat. Cine ştie? De când cu el, au zis: <hai şi noi să ajutăm!>, dar până atunci n-a zis nimeni: <Faceţi atâtea pentru tineri, asta implică şi ajutoare materiale. Hai să vin şi eu. Te pot ajuta cu ceva?> N-a venit nimeni. Noi, cu cunoscuții noştri apropiaţi, cum au putut. Dar să vină cineva să zică: <Bravo, măi! Uite, eu, cu ce pot, vin de acum și te ajut, numai tu fă acolo, fă treabă bună, cu cât mai mulţi tineri acolo, ca eu te ajut, te susţin!> Nimeni.

Mai avem de lucru, să ştiţi, ca şi popor. Adică nu întâmplător ai noştri au plecat cel mai mult şi am înţeles că avem cea mai numeroasă diasporă din Europa, deci noi suntem mai mulţi decât ruşii în Europa. Și că am fi, acum nu ştiu cât e de adevărat, am fi luaţi în sine, ca oameni din diaspora, după China. Şi nu m-ar mira. Dacă numai în Melbourne sunt 200.000 de români, în Australia. Numai acolo. Deci peste tot unde te duci găseşti români. Absolut peste tot. Dar ruşi sau greci sau alţii nu vezi peste tot. Dar asta spune ceva. Dacă chiar am luat-o aşa la fugă, în toată lumea, în toate direcţiile, păi înseamnă că avem probleme. Avem probleme ca şi popor. Poate ar trebui să ne pună un pic pe gânduri.

Şi, uitaţi, cine a mers după toţi cei care au plecat, săracii? Ce instituţie din ţara asta s-a dus? <Bine, v-aţi dus, v-aţi dus. Asta este. Dar acum hai să vă ajutăm. Să facem ceva pentru voi.> Cine s-a dus? Biserica. Eu nu ştiu pe altcineva. Am auzit şi că pe la ruşi, prin Siberia, sunt vreo 200 de români – asta am aflat prin cei de la Formula As – într-o zonă acolo, lucrează la pădure. Şi un preot din Maramureş s-a dus după ei: <Măi, ăştia n-au preot!> şi s-a dus preot la ei. Păi care din alt domeniu, din altă parte a societăţii, ar fi făcut treaba asta? Şi cât a mers Biserica, cu episcopi, cu preoţi după ei, să-i ajute, să-i adune! Cine a mai făcut, în afară de Biserică, ceva? A mai făcut cineva treaba asta? Şi, în loc să-i ajuţi, tu le dai în cap, că preotul X nu-ştiu-ce…

Deci suntem cu probleme. Ar trebui să ne asumăm problemele. Dar să nu mai dai atât în ce ai, să dai în maică-ta. Asta mi se pare cea mai josnică treabă, să-ţi vorbeşti mama de rău sau să permiţi cuiva să-ţi vorbească mama de rău. Asta înseamnă că tu nu mai ai mamă şi că eşti ultimul om. Nu contează, măi, cum e maică-ta; dar tu nu poţi să permiţi nimănui să-ţi vorbească mama de rău şi nici tu! Porunca cinstirii părinţilor e necondiţionată. Dumnezeu n-a zis Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta dacă-s buni, dacă-s credincioşi, dacă-s valoroşi, dacă-s culţi, dacă aşa… Nu! Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta cum sunt! Aşa să-i cinsteşti! Păi şi Biserica e mama neamului! Şi tu, în loc să-ţi iubeşti mama şi să-ţi ajuţi mama, să-ţi promovezi mama, tu îţi denigrezi mama şi îţi vorbeşti mama de rău şi abia aştepţi să zică şi un străin ceva de maică-ta?! Şi tu să zici <Daa, da…!!> Înseamnă că eşti pe nicăieri!

De-asta zic, avem probleme serioase! Dar asta nu înseamnă că trebuie să fim pesimişti în raport cu neamul nostru si cu valorile noastre. Nu, trebuie să fim optimişti, să fim încrezători, dar şi un pic realişti, să nu visăm”.

interviu staretul Iustin Miron - Oasa - Alex Dima - snapshot7

Legaturi:

***

***


Categorii

Educatie, Manastirea Oaşa, Pagini Ortodoxe, Razboiul impotriva Romaniei, Tradatori si lichele, Transcrieri-Redactari, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

9 Commentarii la “IADUL ROMÂNILOR – un “banc” spiritual, tragic de adevărat, spus de PĂRINTELE IUSTIN DE LA OAŞA: “Când vrea unul să se ridice, ăilalţi imediat îl trag de picioare în jos. Şi aşa rămân toţi acolo jos, în iad”

  1. Pingback: „Esenţa educaţiei stă în cultul eroilor și al sfinţilor” | Regăsirea frumosului pierdut
  2. Este in Madrid o parohie romaneasca atata de frumoasa ca te miri in sinea ta de ce vezi..si grecii care vin acolo invitati la sarbatori raman uimiti de aproperea sufleteasca si duhovniceasca a celor din parohie care fac mese in comun,adica mananca impreuna, aduc alimente si obiecte la biserica pt fiecare, se imbraca in costume populare si sunt f activi din punct de vedere duhovnicesc..adica se tin predici folositoare( chiar au o scoala pt copii in care ii invata despre Biserica, despre Taine, despre credinta), concerte de muzica bizantina, pelerinaje, vizionari de film cu vietile sfintilor, atatea si atatea..si niste slujbe in care pur si simplu simti dragostea care ii uneste pe toti. E o atmosfera crestina profunda atunci cand toate lucrurile le faci impreuna cu ravna si credinta. Si in Romania sa stiti ca si acuma sunt duhovnici de o traire deosebita si oameni simpli vrtuosi, traitori.

  3. L-as contrazice putin pe parintele si nu din rautate sau din nestiinta sau ca sa ma aflu in treaba, ci din experienta mea in mijlocul poporului american. Eu am ajuns la concluzia ca in Romania, din zece nenorociti, ai toate sansele ca unul sa fie om, in America din zece nenorociti, nu gasesti niciun om! Pornind de la cultivarea turnatoriei, in cel mai josnic mod cu putinta, de la metrourile New-York-eze, care afiseaza pe ecran :” If you see something, say something!”, in numele asa-zisei securitati, si pana in institutia unde iti castigi painea, un exemplu ar fi sistemul medical, unde la categoria “education” vezi afisul mare cat casa:” Those who report are heroes”, apoi, alte afise prin care iti arata exact pasii pe care trebuie sa-i urmezi sa sa-i parasti pe x sau y, toata aceasta tornatorie sociala, a creat monstri. Fiecare il banuie pe celalalt de nu stiu ce, fiecare are de raportat la sefi, fiecare are de spus ceva pentru “Hospital image!” sau “School image!”. Acolo nu exista relatii intre oameni, exista relatii om-corporatie. Nu contest ca romanii nu au tarele lor, sau nu au defectele lor, dar cat de diferiti, in sensul bun, suntem de ceilalti!!! Si americanii sunt invidiosi, si americanii sunt barfitori, insa o fac sub masca unei politeti fade, mincinoase, nesuferite( imi repugna acel “sorry” in sus si “sorry” in jos, spus in exces, pentru ca au pierdut sensul iertarii sau al parerii de rau adevarate. O spun fara sa implice niciun sentiment real, nimic)! Si sa traiesti un iad in fiecare zi tocmai ca oricine te poate turna, doar pentru ca nu-i place fata ta, e cumplit! Poate ca pastrez imaginea idilica a poporului roman, si, poate este foarte adevarat ca am ajuns sa am boala pe americani! Dar, lucid punand problema, per total, cred ca suntem mai buni fata de multe popoare! Intr-adevar, intoarcerea la voievozi, intoarcerea la simplitate si la radacini, asta ar face sa straluceasca acest popor! Eu vreau sa cred ca Hristos nu ne va lasa sa pierim ca neam, desi avorturile apasa peste noi. Pocainta daca facem pentru avorturi,chiar si mamele care n-au facut avort, dar sa-si asume asta o vina colectiva, cred ca mai avem sanse sa renastem ca neam. Eu cred ca un prim pas ar fi ca Biserica sa indemne la pocainta pentru avorturi si sa se implice direct in stoparea acestui pacat cumplit! Sunt multe de spus. Concluzia este cel putin la noi exista potential si real oameni ai lui Hristos, in America exista robotei, spalati la creier, crescuti nu sa respecte autoritatea, ci sa se teama de ea( copiii de scoala primara sunt paziti de garieni cu arme…totul facut sa-i creasca de mici in puscarii, practic!), oameni fara sentimente, etc. Dumnezeu sa ne ajute!

  4. Pingback: Stareţul IUSTIN de la MĂNĂSTIREA OAŞA despre VALORILE ROMÂNEŞTI, defectele poporului, demonizarea societăţii şi distrugerea tinerilor, “pâinea şi circul DNA” si spectacolul satisfacţiei răului: “DACĂ FACEM ABSTRACŢIE DE TR
  5. Pingback: Stareţul IUSTIN de la MĂNĂSTIREA OAŞA despre VALORILE ROMÂNEŞTI, defectele poporului, demonizarea societăţii, distrugerea tinerilor, “pâinea şi circul DNA” şi spectacolul satisfacţiei răului: “DACĂ FACEM ABSTRACŢIE DE TREC
  6. Pingback: PARINTELE STARET IUSTIN MIRON despre “Raiul” si “Casa” tinerilor de la Manastirea Oaşa, despre DRUMUL GASIRII LUI DUMNEZEU, despre NEVOINTA DE A IUBI “IMPUS” si despre CRESTEREA-IMPREUNA: “Rugandu-ne unii pentru
  7. @Mihaela da, poate ai dreptate, mai ales daca trăiești în America e justificat să spui că la noi e mai bine. Poate că e un pic mai bine. Însă judecând după faptul că noi suntem popor creștin (ortodox!) de aproape 2000 de ani și că americanii nici de la înființarea lor, acum 200-300 de ani, n-au fost conduși creștinește (Washington era mason de exemplu, și nu e nici un secret, e recunoscut oficial lucrul ăsta din câte știu), cred că putem să zicem că situația noastră e mai alarmantă, îngrijorătoare. Vreau să zic, noi avem niște pretenții ca popor, prin istoria noastră, la ei e de înțeles să se ajungă așa…

  8. Pingback: PASTORALA UNITĂȚII DE NEAM PRIN ÎNTOARCEREA LA HRISTOS. Mitropolitul Moldovei, ÎPS TEOFAN, la Învierea Domnului: "Nu se poate vorbi de unitate pe nici un plan al existenţei dacă este absent Dumnezeu, dacă nu există stare de pocăinţă şi f
  9. Pingback: PĂRINTELE IUSTIN, starețul Mănăstirii Oașa – cuvânt-bisturiu despre REFERENDUMUL pentru apărarea NORMALITĂTII și FAMILIEI: “Este un laş cine nu merge la vot! NEPREZENȚA LA VOT ESTE PĂCAT STRIGĂTOR LA CER. După aceea vei da socote
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare