Studiourile SRI-DNA ne prezinta ultima productie: TRAIANIC. Filmul in care el o lasa sa se inece pe ea/ Cum arata DNA ca dezvaluirile Elenei Udrea sunt adevarate/ Acoperitii din presa fac zid in jurul SRI/ PAPUSARII DIN SPATELE POLITICIENILOR si farsa controlului parlamentar asupra SRI

6-02-2015 34 minute Sublinieri

unnamed

  • Adevarul:

A. Saftoiu: Tăcerea asurzitoare a lui Traian Băsescu

Şocul acestor zile vine de la Traian Băsescu, nu de la Elena Udrea. Tăcerea lui este absolut asurzitoare, grosolană. Elena Udrea nu ar fi existat niciodată ca om politic, dacă nu ar fi fost ambiţia lui Traian Băsescu de a o impune cu forţa împotriva tuturor evidenţelor. Că şi-a dorit şi Elena Udrea, e limpede. Dar putea să îşi dorească mult şi bine, dacă nu dorea domnul Preşedinte.

Sigur că, pe lângă Traian Băsescu, mai sunt şi alte voci care se afundă în tăcere, voci care stăteau pe scene amenajate pentru zeificarea celei mai curajoase, admirabile, puternice femei din politică.În mod normal, pentru toţi cei care s-au gudurat pe lângă Elena Udrea, care au contribuit prin zgomotoase apaluze, discursuri apoteotice, aplecări de spate nevertebrat ar trebui să se creeze un loc foarte strâmt, ca şi caracterul lor, să fie înghesuiţi şi puşi să asculte la nesfârşit propriile lor cuvântări de-a lungul celor 10 ani.

Elena Udrea nu pare să aibă vreo şansă de a ieşi basma curată din toate făcutele acestor ani. Dar faptul că cei care au însoţit-o în traseul ei politic, chiar şi de frica lui Traian Băsescu, cred acum că vor scăpa, doar pentru că nu se aud în aceste zile, se iluzionează. Mai rău decât o condamanare judiciară e condamnarea memoriei colective. Politicianul Elena Udrea a existat cu ajutorul lui Traian Băsescu, iar Traian Băsescu a putut pentru că nu s-au opus nici cei care acum o acuză şi nici cei care acum tac, doar-doar nu se apropie de ei tăvălugul.

Sunt prima persoană care a intrat în colimatoriul lui Traian Băsescu pentru Elena Udrea. Şi nu cu ea am avut vreo dispută. Chiar deloc, ci cu omul care, timp de trei ani, înainte de a deveni Preşedinte de ţară, ne spusese că mafia lui Năstase se bazează pe triumviratul Cocoş-Bitner-Petrache. Când mi-a spus că domna Udrea va deveni consilier de stat, l-am întrebat ce o recomandă şi dacă nu contează faptul că e soţia celui împotriva căruia vituperase în conferinţe de presă. S-a enervat, mi-a oferit ceva explicaţii de genul “Cocoş s-a retras la timp”, “nu e atât de vinovat”.

E adevărat că, în 10 ani de mandat, nici celelalte două persoane nu au fost atinse, măcar cu o întrebare, de organele de anchetă ale statului. Colaborarea cu Traian Băsescu s-a viciat şi virusat din ce în ce mai mult. Eram singura care spuneam apăsat că nu e în regulă ceea ce se zice, se face, se aude. Colegii de partid ai doamnei Udrea mă priveau compătimitor. Nu înţelegeau neam de ce nu stau eu liniştită, la locul meu, pe tapiţeria, prăfuită ce e drept, a Cotroceniului. Probabil unii se întreabă şi acum! Cu cine mă pun? Cu Traian Băsescu, voia lui şi sistemul dispus să îl servească? Într-un final, am plecat, pentru că voia lui, sistemul care capătă acum contur şi teama lor nu puteau fi înfrânte, cu atât mai mult cu cât adulatorii erau peste tot: de la presă la societate civilă. Doar dacă aveam ceva nuanţe critice la adresa Preşedintelui care, vai, reforma Justiţia, Serviciile, societatea în ansamblu, eram o trădătoare, o nerecunoscătoare, o invidioasă. Oare, acum, tot aşa ar fi arătat tabloul general, dacă toţi cei care erau avertizaţi şi care ştiau cam ce se întâmplă ar fi reacţionat de la început? Teama lor nu era de Traian Băsescu, în mod special, ci spaima că pierdeau privilegii, că erau alungaţi de la sânul generos al puterii, dacă s-ar fi opus dorinţelor comandantului. Dar cel mai dator doamnei Udrea este Traian Băsescu.

Nu de puţine ori am prevăzut corect „finala meciurilor” din politică. În legătură cu Traian Băsescu, m-am înşelat şi mai puţin. Şi sunt suficienţi care pot depune mărturie că am spus, acum şapte ani, că nu se va termina bine şi că de la această ambiţie i se va trage. Că i s-ar fi tras doar lui, n-ar fi fost mare scofală, dar i s-a tras şi ţării. Cu toate acestea, îmi asum că am greşit atunci când am fost sigură că Traian Băsescu va fi loial măcar Elenei Udrea. Şi la bine, şi la rău! Eram sigură că Elena Udrea va fi cea care se va desolidariza de el, când nu va mai fi Preşedinte. Ei bine, oricâte mi-aş fi imaginat despre Traian Băsescu, asta mă depăşeşte: Traian Băsescu îi spune Elenei Udrea, după zece ani, că îi este bine în sânul familiei.

Elena Udrea e sub asediul foștilor tovarăși. SRI și DNA, instalațiile de răspîndit teroare printre dușmanii președintelui Băsescu, îi vor capul. Mai întîi, însă, vor s-o pună cu frumosu-i bot pe labe, adică s-o oprească din vorbit, arestînd-o.

În arest, se știe, perspectiva se schimbă. Ca în secvențele porno, susul devine jos, josul devine sus, fără să mai știi de care parte a libertății te afli. În umezeala și întunericul celulei, la o irecuperabilă distanță de shopping-ul parizian, existența face implozie și dîrzenia cade în genunchi. Ce ai avut de spus trebuia să fi spus afară. În mucegaiul zidurilor reci, singura perspectivă reală e cea de scriitor. Mărturisirile se transformă în turnătorii, iar procurorii cunosc acest nou comerț cu lașitate, întemeiat pe prevederile noului Cod Penal.

Florian Coldea, omul care apare într-o narațiune a Elenei Udrea primind de la Cocoș o valijoară neregulamentară, e la butoanele acestui joc. Cînd Comisia de supraveghere a SRI l-a chemat să explice situația la Parlament, el l-a chemat pe Georgian Pop la SRI. Georgian pare să aibă epoleții cusuți pe dinăuntru dacă e să judeci după felul cum a dat fuga pe centura Bucureștiului și a explicat apoi, gîfîind, că domnul Coldea n-are timp. (Cică Florian Coldea va efectua mai întîi o anchetă internă, în care se va interoga, probabil, pe sine însuși, ca să vadă dacă Udrea a mințit în denunț.)

Factorul timp e cît se poate de sincer, fiindcă timpul lui Coldea e alocat coordonării cu DNA pentru ca Udrea să fie arestată. Fapt care, după cererea de încuviințare a urmăririi penale într-un dosar care putrezise în sertarele procurorilor, se poate constata obiectiv chiar și de la distanța subiectivă de la care privesc eu.

Elena Udrea e de presupus că știe multe. Prin poziția ei de slăbiciune favorită a unui președinte bizantin, a fost de față la cam toate episoadele de care se teme Coldea. Abuzurile regimului Băsescu, săvîrșite asupra adversarilor politici, asupra presei, asupra mediului de afaceri, asupra instituțiilor statului sau asupra populației, au fost proiectate într-un grup ultrarestrîns, care se găsește, presupun, cu nume și prenume, în denunțul Elenei Udrea. Toată agresivitatea acestui personaj, ieșit din genunea structurilor, puțea de la o poștă a servicii, a ANAF și a DNA. Blonda noastră a fost martoră la scene grotești, în care oamenii care trebuiau să apere și să îndrepte țara au pus la cale jefuirea ei. A văzut și a auzit cum se fac și se desfac dosare, cum se trimit controale letale de la ANAF, cum se mutilează partide, cum se arestează adversari, cum se falimentează companii și, desigur, cum discută în particular, în stenograme, cei care-l enervează pe Băsescu. Teoretic, Elena Udrea ar putea, cu ce știe, să surpe o lume. Întrebarea este: poate dovedi?

Adică, în afară de povestiri cu șefi de servicii luînd valize, are și ceva concret de pus pe masa procurorilor? A fost ea atît de prevăzătoare încît să poarte, pe lîngă blănurile unor specii pe cale de extincție, și un mic accesoriu cu înregistrare? A avut ea umorul să planteze în dormitorul democrației liberale, poate chiar sub pat, un mic reportofon care să rețină, pe lîngă hăhăit și tusea tabagică, și laudele autocratului? A avut, oare, inteligența să fotocopieze măcar un bilețel din seria roz? Și, apoi, a avut ea prevederea să facă niște pachețele cu dovezi care să iasă la iveală dacă cineva se ia de milioanele ei?

În caz că nu, Coldea și Kövesi o vor băga rapid la pușcărie. Atît e de simplu.

Da, Elena Udrea e urmașa lui Traian Băsescu, dar sentimentul e reciproc. După cum se mișcă procurorii, și Traian Băsescu se pregătește să devină urmașul Elenei Udrea.

  • Cotidianul:

Ion Spanu: Pentru a-i opri dezvăluirile despre SRI, DNA solicită arestarea Elenei Udrea

Aşa cum era de aşteptat, DNA a trimis către Parlament solicitarea avizului pentru arestarea Elenei Udrea. Din păcate, această solicitare a DNA-ului nu are nici o legătură cu ce credem noi că a făcut Elena Udrea, ci este legată de dezvăluirile pe care ea le-a făcut zilele acestea în legătură cu şeful SRI Florian Coldea!

Această solicitare a DNA-ului nu face decît să demonstreze că aşa-numita Justiţie independentă, clamată de Traian Băsescu şi camarila lui, nu este în fapt decît divizia penală a SRI, aşa cum a fost denumit DNA-ul în ultimii ani, în care adversarii politici erau săltaţi de pe stradă pentru a fi prezentaţi de televiziuni în situaţii care să le strice complet imaginea şi statutul de oameni politici. Dosare păstrate cu grijă în sertare au fost scoase după ani de zile de nelucrare doar atunci cînd acţiunea penală era necesară unor interese uşor de bănuit.

Şi în cazul „Galei Bute”, lucrurile stau la fel. Faptele presupuse s-au întîmplat în 2011 şi, la insistenţele presei, s-a început o anchetă superficială, în care DNA a decis că prezenţa Elenei Udrea nu era necesară nici măcar în calitate de martor! Ce să vezi, exact acum, cînd Elena Udrea a ieşit în public cu deja celebrele sale dezvăluiri, absolut din întîmplare (dar absolut din întîmplare!), procurorii au avut revelaţia supremă şi au decis nu numai s-o întrebe dacă ştie ceva despre cei deja anchetaţi, ci chiar arestarea ei în calitate de principal autor al comiterii infracţiunii!

Cine vrea să fie prostit de astfel de tîmpenii n-are decît să creadă în aceste coincidenţe. Eu nu vreau să fac parte din acest cor pentru că m-aş simţi jignit. Pentru mine este clar că dezvăluirile Elenei Udrea sînt cele care i-au pus pe jar atît pe cei din DNA şi SRI şi acum nu ştiu cum să-i închidă gura fostei blonde de la Cotroceni, în faţa căreia, pînă de curînd, toţi făceau reverenţe ample, studiate atent în faţa oglinzii, în timp ce-şi puneau dorinţe de preamărire, în împlinirea cărora bănuiau că Udrea avea un rol important. Coldea ştie că tot ce a spus Elena Udrea pînă acum nu este decît începutul unui adevărat tsunami, că femeia asta ştie mult mai multe lucruri care-l pot arunca în civilie cît ai zice „general de brigadă”. Ar putea, de pildă, să ştie ce a făcut şeful SRI în timpul suspendărilor prezidenţiale, în timpul alegerilor din 2009 şi 2014, ar putea să ştie cum s-a pus la cale dosarul „Caltaboşul” cu filmările difuzate de TVR-ul condus atunci de Culcer şi cîte şi mai cîte. Coldea ştie că întîlnirile sale cu Elena Udrea sînt reale şi că nimeni nu crede că atunci cei doi discutau despre categoriile lui Kant sau despre semnificaţiile Dasein-ului heideggerian!

Ce surprinde cu adevărat este ignorarea faptului că întreaga opinie publică aşteaptă acum să vadă dacă tot ce a declarat Elena Udrea este adevărat, că SRI s-a implicat în politică, în presă şi în justiţie. Oamenii vor să afle toate aceste chestiuni pentru a înţelege dacă „Legea Big Brother” a fost solicitată pentru prinderea teroriştilor sau doar pentru ca SRI să capete dreptul de a asculta telefonic pe oricine din interese oculte, de grup. Cetăţenii vor să afle dacă libertăţile prevăzute de Carta drepturilor omului au fost şi sînt respectate şi dacă intenţiile actualei conduceri a SRI ascund lucruri care subminează aceste drepturi fundamentale.

A cere tocmai acum arestarea Elenei Udrea, la doar cîteva zile după dezvăluirile făcute în presă, este nu numai absurd, ci şi sfidător la adresa inteligenţei noastre, este, dacă vreţi, un fel de a ne spune tuturor că sîntem nişte moluşte fără creier, nişte cobai pe care se pot face tot felul de experienţe.

Dacă n-ar exista teama unora de dezvăluirile Elenei Udrea, lucrurile s-ar fi desfăşurat măcar printr-o înlănţuire logică a faptelor. Astfel, de ce, contrar precedentelor cazuri, s-a cerut mai întîi aprobarea începerii penale şi imediat după ce Elena Udrea a anunţat că va continua dezvăluirile DNA s-a trezit că vrea şi arestarea ei? Nu era normal ca solicitarea aprobării arestării să vină, în mod firesc, încă de luni dacă era necesară unei bune desfăşurări a anchetei?

N-am crezut niciodată că voi apăra libertatea Elenei Udrea, dar acum, cînd văd că arestarea ei se doreşte doar pentru a-i închide gura, aşa cum s-a întîmplat şi cu Băsică, în cazul lui Mircea Băsescu, n-am cum să nu spun răspicat că acţiunea DNA a trecut deja pe terenul unde s-ar putea ca tocmai unii lucrători de acolo să-şi creeze singuri problemele pentru care s-ar putea să răspundă în viitor, căci şi lor li se aplică prevederile articolelor ce incriminează abuzul în serviciu.

Anchetarea Elenei Udrea în stare de libertate nu are cum să încurce urmărirea penală, căci faptele reclamate s-au întîmplat acum aproape cinci ani. De altfel, chiar DNA-ul nu a solicitat iniţial decît acordul privind începerea urmăririi penale, această arestare fiind cerută abia acum, cînd Elena Udrea a anunţat că va spune lucruri şi mai concrete. Deci, arestarea ei are – vede toată lumea – alte motivaţii, cît se poate de evidente.

Poate că nu întîmplător, singura televiziune care organizează emisiuni despre necesara arestare a Elenei Udrea este RTV, postul lui Sebastian Ghiţă, vizat direct de aceste dezvăluiri! Prostiţi-ne, fraţilor, în fond asta merităm! Nu sîntem noi slugile voastre credincioase?

Ion Spanu: DNA e pe punctul de a demonstra că dezvăluirile Elenei Udrea sînt adevărate

Atîta naivitate cîtă se arată prin reacţia conducerii DNA nu mi-am imaginat că voi vedea vreodată la instituţiile statului. Să începi urmărirea penală în două dosare împotriva Elenei Udrea exact în prima zi lucrătoare după ce aceasta făcea acele dezvăluiri în care acuza SRI şi DNA de practici necurate, iată ceva care nu reflectă prea multă inteligenţă.

Să ne înţelegem de la început. Că Elena Udrea face aceste dezvăluiri abia acum ţine doar de faptul că pînă de curînd era beneficiara acestor practici pe care le condamnă. Oricine o acuză că nu a dat fuga la DNA imediat ce a aflat cutare chestie este ipocrit, ştiind bine că ar face la fel dacă ar fi fost în locul ei. Elena Udrea a ieşit în public cu aceste informaţii atunci cînd a considerat că dezvăluirile sînt în folosul ei, ceea ce este absolut normal. Nici măcar Codul penal nu condamnă pe cineva că nu acţionează împotriva interesului său căci tăinuirea unor infracţiuni nu se referă la faptele persoanei respective şi nici la cele ale membrilor familiei sale, or, dacă nici legea nu condamnă autodenunţul tardiv, atunci de ce s-o facem noi?

Pentru mine, chiar venite abia acum, dezvăluirile Elenei Udrea sînt extrem de interesante şi cred că trebuie mers pînă la capăt cu lămurirea lor, iar stabilirea adevărului intră în sarcina instituţiilor statului! Asta cred că trebuia să facă Laura Codruţa Kovesi în prima zi de după ieşirea în public a Elenei Udrea, să-şi trimită subalternii să cerceteze cele relatate, astfel încît opinia publică să nu rostogolească bolovanul zvonurilor şi al presupunerilor. Aşa, repezindu-se să redeschidă dosarul „Galei Bute” după nu ştiu cîţi ani, pare, mai degrabă, o formă de intimidare a celei care a denunţat nişte fapte de corupţie extrem de grave şi, implicit, recunoaşterea faptului că ar putea să aibă dreptate! Cum s-o acuzi pe Udrea că a făcut abia acum dezvăluirile sale, cînd ştii bine că şi ţie ţi se poate spune de ce ai redeschis dosarul „Bute” tocmai acum?

N-am nici o îndoială că doamna Kovesi, cînd se întîlnea cu Elena Udrea în vremurile bune, se gudura frumos pe lîngă aceasta, îi admira poşetele şi cîrpele, ştiind bine că era favorita declarată a lui Traian Băsescu. Arătarea muşchilor acum, cînd s-a schimbat puterea, nu face decît să confirme povestea cu plăcintele de după război. Poate că ar trebui să-i spună cineva Laurei Codruţa Kovesi că este şeful DNA şi că, dacă vine un infractor să dea în vileag o infracţiune de acum 5 ani, nu-i poate spune să plece acasă pentru că n-a divulgat-o la timp!

Lucrurile par destul de clare dacă luăm în calcul faptul că Elena Udrea are antecedente cu astfel de dezvăluiri. Unul dintre ele este cazul „bileţelului roz” trimis de Tăriceanu. Şi atunci părea necredibilă existenţa acestuia, numai că, după cîteva săptămîni, bileţelul a apărut în toată splendoarea lui! Dacă şi acum vor apărea probele ce vor dovedi că acuzaţiile Elenei Udrea sînt adevărate? Are cineva dreptul să le ignore? La urma urmei, şi legea spune că mai întîi trebuie formulată o plîngere penală şi abia urmează prezentarea probelor în faţa procurorilor şi judecătorilor, nu neapărat în faţa opiniei publice, aşa că doamna Kovesi ar face bine să recitească ce scrie în caietul său sarcini, nu să ne arate că-i poate închide gura Elenei Udrea „cînd vrea muşchii ei”, cum ar spune Vanghelie.

Aşa cum a procedat DNA-ul, noi, contribuabilii, nu înţelegem altceva decît faptul că se încearcă intimidarea Elenei Udrea, că s-ar dori oprirea dezvăluirilor, astfel încît cei demascaţi de fosta ministresă să poată să doarmă liniştiţi! Nu ştiu dacă Elena Udrea va rezista în faţa ameninţărilor cu puşcăria venite dinspre DNA, ştiu însă cu precizie că dacă oamenii vor sesiza că blonda a tăcut de frică, vor înţelege că instituţiile statului şi-au depăşit atribuţiile, devenind, la rîndul lor, în acest fel, infractoare!

Aşadar, nu mai este loc de întors. Lumea aşteaptă acum să vadă dacă dezvăluirile Elenei Udrea sînt confirmate de probe, iar pentru aceasta DNA trebuie să ne spună ce a întreprins pentru a afla adevărul. Nimeni nu-i împiedică pe procurori ca, în acelaşi timp, să cerceteze şi dosarele în care este implicată Elena Udrea, dar nu pentru ca măsurile dispuse să însemne ameninţări la adresa ei, astfel încît să fie determinată să tacă. Tot ce am scris în aceşti zece ani de cînd Udrea a devenit personaj central al vieţii noastre publice arată ce părere am eu despre dumneaei, dar asta nu mă împiedică acum să o apăr în faţa linşajului mediatic venit din partea „acoperiţilor” din presă sau politică, căci aflarea adevărului este mai presus de orice sentiment sau resentiment. Poate că, peste cîţiva ani, toate aceste chestii care acum ne ocupă timpul nu vor mai însemna nimic, însă viaţa noastră pînă atunci depinde în mod cert de lămurirea deplină a faptelor despre acum vorbeşte toată lumea.

Dar ce mă surprinde cel mai mult în aceste zile este tăcerea lui Klaus Iohannis. Preşedintele ar fi trebuit să iasă deja în public cu o declaraţie care să-i facă pe cei vizaţi să nu mizeze pe protecţia dumnealui, fie că e vorba de Coldea, fie că e vorba de Kovesi! Altfel, privind îngăduitor la ei, opinia publică ar putea înţelege două lucruri: ori că-i este frică de aceşti baştani din SRI şi DNA, ori că vrea să-i folosească în operaţiuni similare.

În final, cu acordul cititorilor, doamna Kovesi, domnule Coldea, vă reamintesc povestea antică, în care un împărat roman angajase un cetăţean care avea o singură misiune: de fiecare dată cînd ieşea în lume şi auzea ovaţiile mulţimii, trebuia să-i şoptească la ureche „nu uita că eşti un simplu om!”, astfel încît Puterea să nu-i ia minţile. Dacă nu vă puteţi abţine, luaţi pe lîngă voi un astfel de cetăţean!

După ce Alexandru Cumpănaşu a făcut spectacole nenumărate ajungând să-şi smulgă părul în direct şi să-şi încingă singur ochelarii pentru că legile “big brother” au căzut la CCR, pe Realitatea TV continuă campania pro SRI şi alte servicii.

La cunocutele amplificatoare Alexandru Căutiş şi Octavian Hoandră, Florian Bichir şi Bogdan Chirieac s-a adăugat însuşi Rareş Bogdan. Miercuri seara la “Jocuri de putere”, sub genericul “Jocuri periculoase” (adeseori şi din ce în ce mai periculoase pentru Cozmin Guşă, Lavinia Şandru şi Rareş Bogdan) au fost invitaţii şi greii de calibru ai filosofiei pro SRI. Profesorul Cristian Troncotă (cel care şi-a făcut cărţi din memoriile lui Eugen Cristescu şi Mihail Moruzov), jurnalistul Claudiu Săftoiu, pârât o vreme printre servicii şi retras în comentarii TV) şi nedesluşibilul Iulian Fota (zis ”Limbul englez”). Toţi patru au făcut un soi de tentativă de a spăla cu furtunurile şi cisternele valurile de sânge scurse pe caldarâm şi televiziuni din conflictul Elena Udrea – generalul SRI Florian Coldea. Cel mai sârguincios s-a dovedit a fi însă Rareş Bogdan (mai nou aflat în scurte pauze ale subiectului Loteria Naţională – oare de ce?). Patriotul de serviciu al naţiei a băgat motopompa şi a băgat mare, zicând că Elena Udrea a atacat ”cel mai important serviciu în latura sa militară”, că Elena Udrea ”începe să dea cu picioarele şi cu poşeta în latura militară a celui mai important serviciu din regiune”. De bună seamă că Rareş Bogdan a devenit imediat şi amplificatorul milioanelor de telespectatori (care la Realitatea TV, inclusiv aseară, nu depăşesc 100.000 de privitori). Şi ce i-au scris ”milioanele de telespectatori” lui Rareş Bogdan, vezi Doamne? ”Udrea să îi lase în pace pe Coldea şi pe Kovesi să se ocupe…” Că de ce şi pentru ce? Că ”tot felul de leliţe să arunce cu rahat în servicii” (între ghilimele se află chiar gândirea conducerii SRI şi a vioiului moderator pogorât din înălţimile intelectuale ale ziarului “Ziua de Cluj”.

Jocuri de putere sau Jocuri periculoase la Realitatea TV? De o vreme nouă de sună a propagandă SRI şi bambilici pe micul ecran. Şi a din ce în ce mai diluat jurnalism!

Ion Spanu: Dezvăluirile Elenei Udrea au scos la suprafaţă “acoperiţii” din presă

Mare tulburare au produs dezvăluirile senzaţionale ale Elenei Udrea, în care însuşi şeful SRI, generalul Florian Coldea, a fost nominalizat între sforarii politică, presă sau justiţie! Nu ştiu dacă faptele relatate de Elena Udrea sînt adevărate, dar cum aş putea, dacă mă cred jurnalist, să nu le iau în seamă şi să nu mă întreb dacă există şi probe în susţinerea lor?

Cine spune că aceste dezvăluiri nu merită atenţie pentru că vin tocmai acum cînd Udrea este cercetată într-un dosar penal ori n-are nici o treabă cu meseria de gazetar, ori are misiunea de a decredibiliza informaţiile ce pot arunca în aer fotolii grele din cadrul instituţiilor statului! Un jurnalist liber, fără obligaţii secrete, n-are cum să întoarcă spatele ca şi cum nu l-ar interesa subiectul. Indiferent de sentimentele lui faţă de Elena Udrea, jurnalistul adevărat cere amănunte, caută probe care să lămurească aceste dezvăluiri, căci nu-ţi apare pe tavă în fiecare zi o astfel de pleaşcă de presă.

A spune că Elena Udrea este un personaj oarecare, că spune aceste lucruri doar din disperarea că poate fi arestată nu este decît o manipulare ieftină. Omul cel mai apropiat al lui Traian Băsescu, poate singura persoană de încredere a fostului preşedinte, ştie, în mod sigur, foarte multe lucruri despre foarte multe persoane şi reprezintă un adevărat tezaur de informaţii dacă vrea să vorbească!

Ce ziarist de pe planeta asta n-ar profita de disponibilitatea Elenei Udrea de a face astfel de dezvăluiri, în afara acelor „acoperiţi” care lucrează în presă doar ca misiune de serviciu?

Cînd madam Kovesi spune că nu comentează afirmaţiile unui suspect, te bufneşte rîsul, căci este în derulare celebrul proces al lui Mircea Băsescu, pornit tot de la dezvăluirile unui condamnat penal, Bercea Mondialul! Şi uite ce a ieşit. La fel şi în cazul SRI, care spune că astfel de lucruri sînt neinteresante, de parcă acest serviciu s-ar ocupa de restaurarea operelor de artă, de hermeneutica lui Heidegger, nu de culegerea de informaţii, venite din orice sursă posibilă!

Tocmai comunicatele acestea venite de la DNA şi SRI m-au făcut să urmăresc cu atenţie dezbaterile televiziunilor pe marginea dezvăluirilor făcute de Elena Udrea şi… surpriză! Toate platourile s-au umplut de o mulţime de jurnalişti care au comentat în fel şi chip interviul Elenei Udrea, fiecare cu treaba lui, fiecare cu interesele lui.

Cei care însă mi-au atras atenţia au fost aceia care aveau o singură teză: nu putem să luăm în seamă ce spune Elena Udrea, din moment ce nu a spus aceste lucruri instituţiilor statului, înainte de a fi urmărită penal, deci să nu le băgăm în seamă! Cum adică? Aceşti „ziarişti” aşteptau ca Udrea să se ducă la SRI sau la DNA în timp ce era mîna dreaptă a lui Traian Băsescu? Unde trăiesc aceşti gazetari? Nu ştiu ei că Puterea Elenei Udrea şi a lui Traian Băsescu se bazează şi pe, dacă nu mai ales pe informaţii la care nu are acces oricine? Bani pentru o televiziune, pentru un sondaj de opinie… Astea nu sînt lucruri de spus oricînd în spaţiul public, ci doar atunci cînd acestea servesc propriilor interese, or, Elena Udrea a considerat că acum este momentul să le pună pe tapet, deci să profităm şi noi de ele, să le valorificăm şi să pătrundem astfel într-un loc în care altfel nu avem totdeauna acces.

Aproape la fiecare televiziune am observat că au sărit la gîtul Elenei Udrea cîţiva ziarişti ce păreau trimişi de cei vizaţi în dezvăluirile ei, încercînd să minimalizeze tot ce spunea blonda lui Băsescu. N-am nici o îndoială că aceştia erau „acoperiţii” de care vorbea George Maior, infiltraţii serviciilor în presă, cei care n-au treabă cu meseria de jurnalist căci serviciul lor adevărat este în altă parte.

Eu cred că multe dintre dezvăluirile Elenei Udrea sînt nu numai adevărate, ci chiar fapte ce pot fi probate. Nu cred că Elena Udrea a ieşit aşa, de capul ei cu aceste bombe de presă, fără ca măcar Traian Băsescu să ştie exact ce trebuia să spună. Mai degrabă cred că totul este bine pus la cale, că s-au aruncat pe piaţă lucrurile acestea grave pentru ca persoanele vizate să aleagă între a recunoaşte şi a ascunde, după care, la momentul potrivit, vor veni şi probele, poate chiar din gura lui Băsescu.

Zilele următoare vom vedea pe posturile TV jurnalişti, politicieni şi analişti care vor spune iarăşi că de ce Elena Udrea nu s-a dus la instituţiile statului să reclame încălcarea legii, că de ce nu a spus totul atunci cînd a aflat acele informaţii… Uitaţi-vă bine la cei ce vor spune astfel de bazaconii, reţineţi-le mutrele şi astfel îi veţi depista pe acei „acoperiţi” ai serviciilor secrete! Am putea spune că, în afara dezvăluirilor colosale, Elena Udrea, poate fără intenţie, i-a scos la suprafaţă pe aceşti „acoperiţi”. Ceea ce nu e puţin lucru, mai ales dacă în zilele următoare unele dintre aceste dezvăluiri se vor dovedi adevărate.

Şi încă ceva: adică stăm cu gura căscată la dezvăluirile interne din PSD, făcute de Vanghelie, iar cînd Elena Udrea dă în vileag lucruri grave despre SRI şi DNA ne prefacem că sînt chestii neinteresante? Mai bine i-am asigura protecţie ca nu cumva să încerce cineva să-i închidă gura tocmai acum.

Strânsă cu uşa de procurorii anticorupţie, fosta şefă PMP Elena Udrea readuce în dezbaterea publică rolul şi locul serviciilor secrete în societatea românească. După ce ani la rând ni s-a inoculat ideea că putem dormi liniştiţi cu microfoanele sub pătură, acum, când unitatea de monolit a partidelor-stat crapă, ies la iveală monştri democraţiei. Mărturiile blondei despre legăturile fostului său soţ Dorin Cocoş cu Serviciul Român de Informaţii sunt arme cu bătaie lungă folosite împotriva unui personaj aşezat cu grijă în planul doi al nomenclaturii actuale. Ferit de ochii opiniei publice, Florian Coldea, acest prinţ de operetă cu trei stele – aflăm noi astăzi din disperarea Elenei Udrea -, ar fi păpuşarul din umbră al politichiei dâmboviţene sau, mai grav, omul care intervine şi decide în actul de justiţie folosindu-se de secretele altora. Cine este cu adevărat şeful de facto al SRI şi cu ce se ocupă acesta?

Emblematic pentru ultimul deceniu al politicii româneşti, generalul SRI Florian Coldea, Florinel cum îi spun părinţii, este originar din comuna Tȃrnova, judeţulArad. A absolvit un liceu industrial, apoi, printre cursele cu maşina familiei marca ARO, la piaţă, unde vindea varză (conform afirmaţiilor părinţilor săi), Coldea a studiat un an şi jumătate la Institutul Politehnic dinTimişoara. A renunţat la civilie după ce a picat mai multe examene şi a urmat Facultatea de Psihosociologie din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii, pe care a absolvit-o în anul 1996, când a ratat examenul de licenţă. A promovat examenul în anul următor. Iniţial, actualul prim-adjunct a fost promovat şi susţinut în SRI de generalul de Securitate Dan Gheorghe, o rudenie a familiei Coldea. Originar din comuna Sinta, învecinată cu Tȃrnova, colonelul Gheorghe (avea în 1989 funcţia de locţiitor al şefului Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă / USLA din cadrul Departamentului Securităţii Statului / DSS) era considerat reprezentantul aripii ceauşiste din SRI. Printre susţinătorii lui Florian Coldea se numără şi generalii Ion Ştefănuţ, fost şef al Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului, sau mentorul său pe linie de muncă şi naş de căsătorie Sorin Brăteanu, şeful Secretariatului General al SRI. În plan politic, Florinel a fost un servitor devotat al preşedintelui Traian Băsescu, avându-i în spate şi pe alţi doi Gheorghe pedelişti arădeni, Falcă şi Seculici.

Mugur de Fluier ne-a stricat prietenia

Momentul său de glorie a survenit odată cu eliberarea ziariştilor români răpiţi în Irak în mai 2005, eveniment care i-a adus promovarea la numai 34 de ani, ca prim-adjunct al directorului SRI, funcţie cu rang de secretar de stat şi gradul de general de brigadă. Cu ocazia acestui episod l-am cunoscut pe Florian Coldea personal, acesta însoţindu-mă la întoarcere (vezi foto), sosire_rapiti1de pe aeroportul din Bagdad până la vila sereiului, unde am fost parcaţi câteva zile. Nici astăzi nu am înţeles bine ce căuta un ofiţer SRI în Ambasada României din Bagdad, în condiţiile în care de misiuni externe se ocupă exclusiv Serviciul de Informaţii Externe. A urmat o perioadă de tatonare care a durat mai multe săptămâni, timp în care atât Florian Coldea, cât şi Traian Băsescu au încercat să afle ce ştiu cei trei ziarişti şi dacă merg pe direcţia comandată de preşedintele ţării. Maestru de ceremonii în vila sereiului unde am fost cazaţi imediat după sosirea din marea aventură, Coldea împânzise stabilimentul cu microfoane, ofiţeri şi psihologi gradaţi.Ulterior, am primit nenumărate semne de prietenie din partea viitorul general, fiind invitat săptămânal (poate chiar mai des) în biroul său pentru a-i suporta monologurile înregistrate ambiental. Pentru a elimina orice semn de întrebare asupra procedurii de înregistrare la sediul SRI, unde generalul Coldea îşi avea biroul oficial, vă pot spune că atât timp cât am fost în “graţiile” sale nu mi s-a cerut vreun act de identitate la poartă (intrarea la sediul SRI din spatele clădirii). Prietenia cu generalul a început să scârţâie după ce i-am dictat cu voce tare (să rămână pe banda SRI) o listă cu motivele pentru care şeful său de la Cotroceni poate fi acuzat de înaltă trădare. Afacerea “Mugur de Fluier” a pus capac întâlnirilor mele cu şeful de facto al SRI, opera scrisă şi semnată la ceas de disperare de Narcis Daju, ofiţer în cadrul Secţiei judeţene a SRI Gorj conspirat ca „Mugur de Fluier”, aruncând în aer conducerea instituţiei la nivel de directori adjuncţi. Martor şi personaj al scrierilor lui Daju era chiar şeful direcţiei de contrainformaţii din cadrul SRI la acea dată, generalul Ion Maranda, care alături de unul dintre adjuncţii directorului, generalul Dumitru Ion Zamfir (zis Titel), şef nemijlocit peste secţia de la Gorj, încerca să acopere corupţia generalizată din SRI. Astăzi, Mugur de Fluier este jurnalist. Ca şi cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, în ianuarie 2006, subsemnatul îi punea în braţe generalului Florian Coldea dovada că militarii români care luptau pe frontul din Kandahar (Afganistan) alături de americani, francezi şi alţi aliaţi se află în pericol extrem. Izbucnea astfel, odată cu scandalul „cd-ului cu informaţii confidenţiale din Afganistan”, un wikileaks neaoş românesc. La prima vedere, era vorba despre date şi informaţii clasificate după standardele americane, neclasificate conform legilor româneşti în vigoare. Procurorii, aceiaşi care îşi dăduseră silinţa să muşamalizeze dosarul Răpirea din Irak, au acţionat ca la regulament. Regulamentul militar dinainte de 1989. S-au suit cu mascaţii pe jurnalişti, săltându-i urgent şi răscolind de zor prin redacţiile ziarelor. Astfel au îngropat sub bocancii mascaţilor primul wikileaks românesc procurorul şef al DIICOT Doru Ioan Cristescu şi generalul Coldea.

Acoperiţi la CEDO

Documente oficiale postate pe site-ul Senatului României fac referire la referendumurile pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu din mai 2007, respectiv iulie 2012, când generalul Florian Coldea ar fi fost depistat întocmind note scrise, în scop de şantaj şi de compromitere împotriva unor judecători de la Curtea Constituţională (Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu şi Ion Predescu). Surse din cadrul SRI afirmă că, “după suspendarea surpriză din iulie 2007, generalul Coldea a constituit o celulă de criză pe care a condus-o împreună cu generălesele Elena Istode, şefa Departamentului Securităţii Economice, şi Emilia Cristina Posastiuc, şefa Centrului pentru Surse Deschise (în realitate, Centrul de Monitorizare Media), amândouă avansate în luna martie de preşedintele Băsescu, căruia i-au declarat devoţiune pe viaţă”. Celula de criză instituită de generalul Coldea a livrat zilnic materie primă pentru apariţiile publice ale preşedintelui suspendat şi a alimentat agenţi acoperiţi din mass-media. Materialele de denigrare, intoxicare, dezinformare şi derutare erau destinate opiniei publice interne şi internaţionale şi instituţiilor Uniunii Europene.

Trei stele pentru merite deosebite

În 2012, preşedintele Băsescu l-a avansat pe Coldea la gradul de general cu două stele, deşi la adresa şefului de facto al SRI au fost aduse nenumărate acuzaţii, fiind prins deseori în flagrant, cu poliţia politică în buzunar. Presa îl bănuia pe general că se află în spatele interceptărilor ilegale ale convorbirilor telefonice efectuate de reprezentantul României de la Curtea sri_gorj1Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), judecătorul Corneliu Bârsan. Serviciile secrete româneşti reuşind să infiltreze la grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului două “cârtiţe”. Astfel, grefierul cu nume de cod “Dragaliţa” avea misiunea de a-l proteja pe fostul preşedinte Traian Băsescu, protectorul lui Coldea, prin blocarea sau tergiversarea cauzelor CEDO care-l priveau pe acesta sau instituţiile subordonate lui. Cât priveşte buna relaţie cu presa, o altă glumă a generalului Florian Coldea – joc de glezne. Niciun cuvânt despre filajul, intoxicarea, monitorizarea, infiltrarea, într-un cuvânt controlul total al presei din ultimii ani. Datorită acestor infiltrări şi manipulări, jurnalismul este în derivă. Nu prea mai are cine să stea cu ochii pe abuzurile serviciilor secrete. Ordinul strict secret de importanţă deosebită S573/000214 emis la comanda generalului-bileţel ar trebui să protejeze SRI de scurgerile de informaţii către mass-media. Cel puţin aşa informa sursa “Piki”, în data de “20.04.2010”, ora “17.30”, la “Piţeria Piaţa Alimente 1” din Satu Mare. În viziunea şefilor SRI, jurnaliştii de investigaţii puţini şi filaţi trebuie să ofere cititorului ce li se pune pe tavă.

Pentru aceste fapte de arme şi pentru multe altele, în 24 martie 2014, Traian Băsescu l-a răsplătit pe Florian Coldea cu gradul de general-locotenent cu trei stele.

În tot acest scandal din care iese la iveală metastaza regimului Băsescu, tăcerea Monicăi Macovei din ultimele zile arată că procuroarea comunistă, deşi ştia de toate aceste orori din jurul său, realizate inclusiv prin implicarea directă prezidenţială, a fost nu numai complice, dar l-a apărat cu toată fiinţa ei plină de ură și minciună.

Trebuie reamintit faptul că această unealtă a lui Gitenstein, cu care au fost manipulate treburile interne ale ţării, a mințit de-a stins în Parlamentul European, spunând că la referendumul de demitere al celui care a infectat definitiv peisajul politic din România au fost furate până la 15% (!) din voturi. Pentru asta au fost anchetaţi mii de ţărani, majoritatea oameni bătrâni, aduşi cu autocarele la DNA sau puşi să jure cu mâna pe Biblia scoasă din portbagajul procuraturii.

Declaraţia Mandelei făcută în plenul PE: “Procurorii cercetează fraude la referendum, sunt în lucru peste 500 de dosare. În unul din dosare sunt alegatii de 1,5 milioane de voturi fraudate, iar procurorul general a declarat că sunt indicii de fraudă între 5%, 10% şi 15% (…) Trebuie menţinute aceste dosare şi apăraţi procurorii pentru că se încearcă îndepărtarea lor. Fraudarea unui vot este formă de corupţie cea mai urâtă pentru că este împotriva poporului”, a declarat Macovei.

Cine răspunde pentru umilinţele acestor oameni simpli, care nu au internet ca să spună ce au pățit şi bani că să-şi apere dreptatea şi demnitatea, stimată bolşevică Monica Macovei? Cine răspunde pentru denigrarea României numai pentru ca acest regim ultra-corupt să rămână la putere cu orice preț, exclusiv din motivul de a servi cu și mai mult zel interesele coloniștilor?

7.403.836 de cetățeni români au votat ca acest impostor sa plece. Multi dintre ei au suferit, numai ca să dea impresia la UE şi la Washington că acest preşedinte trădător al interesului naţional a fost supus unui atac nu numai anticonstituţional (deşi decizia CCR a fost clară), dar şi a unei conspiraţii politice infernale care făcea din România o ţară cu necesitate guvernată din exterior.

Lăzaroiu prefigura la sfârșitul anului ce abia s-a încheiat “un tandem Traian Băsescu-Monica Macovei, sub umbrela PMP, (care) ar putea să facă ravagii în clasa politică în următorii doi ani.” Pentru ca Băsescu și Udrea sunt deja în groapa de gunoi a politicii, a mai rămas “mămica Macovei” ca sa salveze proiectul neocolonial. Pentru scoaterea religiei din școli și implementarea utopiei demonice numita “familia” homosexuală. Pentru ravagii totale în societatea românească.

Forma radicală a băsismului neoliberal se întrupează fleșcăit din fantasmele unei femei nefericite. Partidul ei stă să se nască precoce, ca un avorton politic strivit de o mamă în delirium tremens.

Care este răspunsul “societăţii civile” în faţa acestei perspective macabre, care completează dezastrul politic al unei ţări conduse prin serviciile secrete aservite interesului străin?
Niciunul!

Hai să le luăm pe rând:

1. Schengenii au o problemă cât casa. Nu mai dezvolt, o știu și ei, de-aia tac atât de diafan în ultimele zile, de parcă neam de neamul lor n-ar fi existat vreodată.

2. Vechiul PDL și toți politicienii proveniți din vechiul PDL (da, inclusiv Monica Macovei) au o problemă cât casa: fie au știut cum arăta de fapt regimul Băsescu dar au tăcut, fie n-au știut, caz în care e evident că ar fi complet iresponsabil să lași o țară pe mâinile lor – pentru că s-au dovedit incapabili să descopere răul și să ne protejeze de el. În ambele cazuri, viitorul lor politic e compromis definitiv.

3. Vechiul PNL are o problemă cât casa: s-a dovedit că la noi justiția funcționează doar retroactiv – doar împotriva celor care nu mai sunt la putere. În condițiile astea, dacă PNL nu vine rapid cu garanții solide că în cazul lor așa ceva nu se va mai repeta, credibilitatea lor politică e zero.

4. Klaus Iohannis are o problemă cât casa: exact aceea cu care se confruntă și PNL-ul. Dacă nu poate să vină cu garanții solide că oamenii-cheie din jurul lui vor putea fi anchetați, dacă e cazul, chiar din timpul cât e președinte, credibilitatea lui politică e zero.

5. PSD are o problemă cât casa: aceeași pe care o au și PNL și Iohannis.

6. Societatea civilă are o problemă cât casa: că nici nu poate, nici nu știe să genereze partide politice capabile să contrabalanseze actualele partide mainstream. Din punctul ăsta de vedere, credibilitatea ei e zero.

7. SRI are o problemă cât casa: nu aia din dezvăluirile Elenei Udrea (care, deocamdată cel puțin, nu pot fi probate), ci aia care ține de retroactivitatea justiției românești. Se poate proba relativ ușor când anume a fost culeasă informația de către SRI și când a fost ea livrată către DNA, DIICOT și așa mai departe. Dacă între cele două date diferența e semnificativă, ofițerii SRI (inclusiv membrii conducerii SRI) se fac vinovați de abuz în serviciu.

8. DNA, DIICOT și celelalte procuraturi au o problemă cât casa, una asemănătoare cu cea a SRI: se poate proba relativ ușor când anume a fost primită o informație și când a început cercetarea penală. Dacă între cele două date diferența e semnificativă, avem de-a face cu abuz în serviciu.

Abia după ce partidele și liderii politici (inclusiv Președintele) vor veni cu garanții solide că justiția nu se va mai face doar retroactiv – și abia după ce vor fi investigate toate posibilele abuzuri în serviciu comise de SRI, DNA, DIICOT și celelalte procuraturi – abia de-atunci încolo vom putea vorbi de o clasă politică normală și credibilă, de stat de drept și de independența justiției.

Până atunci, avem cu toții o problemă cât casa.

  • Gandul:

Lelia Munteanu: Gen. Coldea – audiat de Comisia parlamentară, gen

ŞEF COMISIE: Domnule general, doresc să vă mulţumesc, atât în numele meu personal, cât şi al întregii Comisii, că aţi avut bunăvoinţa să vă deplasaţi aici pentru audiere, deşi nu trebuia să vă deranjaţi. Aduceam Comisia la dumneavoastră, să trăiţi!

ŞEF COMISIE: Acestea fiind spuse, mi-aş permite să încep prin a vă întreba direct dacă doriţi un suc.

GEN. COLDEA (face semn că nu).

VICEPREŞEDINTE COMISIE: O cafeluţă?

GEN. COLDEA (face semn că a băut dimineaţă).

SECRETAR COMISIE: O biscuite?

GEN. COLDEA (face semn că nu, n-a mai mâncat aşa ceva din copilărie).

MEMBRU 1: Poate un pahar cu apă plată?

GEN. COLDEA (face semn că nu îi e sete).

MEMBRU 2: … sau minerală?

GEN. COLDEA (face semn că nu i-a plăcut niciodată apa minerală).

MEMBRU 3: O gustărică?

GEN. COLDEA (face semn că nu obişnuieşte să consume nimic între mesele principale).

MEMBRU 4: Un pahar festiv de şampanie?

GEN. COLDEA (face semn că asta mai lipsea).

MEMBRU 5: Doriţi un fotoliu mai înalt?

GEN. COLDEA (face semn că stă bine).

MEMBRU 6: V-am bombardat cu prea multe probleme?

GEN. COLDEA: Nţ!

ŞEF COMISIE: Vă mulţumim, să trăiţi! Considerăm că lucrurile sunt limpezi. Nu mai avem întrebări.

A.L Popescu: SRI, lucrează liniştit! Comisia parlamentară veghează pentru tine

Interacţiunea Comisiei parlamentare de Control al SRI cu serviciul de informaţii a avut loc de fiecare dată când în spaţiul public au apărut scandaluri legate de activitatea SRI, scurgeri de informaţii şi atacuri politice susţinute de documente sau informaţii clasificate. Înfiinţată din 1993, Comisia nu a reuşit însă niciodată să aibă un efect direct asupra SRI, în sensul de a schimba ceva concret în serviciu, ci doar să emită rapoarte „periate” de secrete, bazate pe informaţiile oferite chiar de SRI. De multe ori de-a lungul istoriei sale, Comisia s-a transformat în purtător de cuvânt al SRI. Totuşi, ea a întreprins şi controale la unităţi ale SRI din teritoriu sau de la centru, iar cu ocazia diverselor scandaluri, a audiat oficialii SRI pentru a lămuri situaţia. Cât a reuşit însă să o facă, rămâne discutabil. Gândul vă oferă o retrospectivă a scandalurilor publice în care a fost implicat şi SRI, precum şi reacţia şi clarificările oferite de controlul civil – Comisia parlamentară.

În martie 2013, fostul şef al SRI, George Maior, declara că în România există o „mitologie” cum că SRI este un serviciu necontrolat şi că, de fapt, nu ar fi deloc aşa. „Faceţi o comparaţie cu orice altă instituţie de informaţii din ţară şi veţi constata că nu este aşa. Au avut loc controale inopinate la diverse unităţi ale Serviciului, au avut loc interpelări multiple ale comisiei la care s-a răspuns şi la care se răspunde în continuare, au avut loc discuţii în comisii”, spunea George Maior.

Cum însă activitatea Comisiei este strict secretă, rapoartele sale putând fi făcute publice doar cu acordul birourilor permanente ale celor două camere ale Parlamentului, iar informaţiile oferite fiind chiar cele ale SRI, publicului civil nu îi rămâne altceva de făcut decât să creadă pe cuvânt că SRI e sincer, iar membrii Comisiei chiar îşi fac treaba cu rigoare. Cine sunt cei 8 care se ocupă acum de controlul SRI, puteţi citi AICI.

Fostul şef al SRI, George Maior, a povestit în 2013 că a fost întrebat de un deputat din Comisia de control cum poate această Comisie să ştie cu adevărat că ce spun reprezentanţii SRI acolo este conform cu realitatea. Răspunsul lui Maior: dacă declaraţiile sunt date în faţa comisiei de control, ele au putere juridică.

Mai jos, gândul vă prezintă o cronologie retrospectivă a scandalurilor în care a fost implicat SRI în ultimii 22 de ani şi cum s-a implicat Comisia de control în rezolvarea acestor cazuri.

maior_60044600Ianuarie 2014. George Maior-CCR. Au loc declaraţiile belicoase ale lui George Maior la adresa Curţii Constituţionale a României, în contextul desfiinţării, în perioada iunie 2014-ianuarie 2015, a celor trei legi supranumite Big Brother. Maior acuză CCR că este responsabilă în cazul unei „catastrofe”, pentru că a desfiinţat aceste legi care ar fi ajutat SRI să îşi facă munca antiteroristă. Comisia parlamentară nu a reacţionat, iar George Maior şi-a dat demisia la scurt timp, pe 27 ianuarie.

Octombrie-noiembrie 2014. Maior premier. Are loc campania electorală pentru alegerea preşedintelui României. George Maior este pomenit în repetate rânduri de politicieni, inclusiv de premierul Victor Ponta, ca nefiind străin de un scenariu în care el ar fi numit premier, dacă Victor Ponta ajunge preşedinte. Comisia SRI nu reacţionează.

12 septembrie 2014. Victor Ponta ofiţer acoperit. Înainte de campania electorală, fostul preşedinte Traian Băsescu lansează scandalul Victor Ponta-ofiţer acoperit, prezentând în sprijinul afirmaţiilor sale doar nişte interpelări ale fostului senator PSD Valer Marian. Comisia SRI nu se sesizează, şeful ei, deputatul Georgian Pop, spunând că George Maior a dat asigurări ferme în cadrul comisiei, încă din ianuarie 2013, că SRI nu are ofiţeri activi în cadrul Parlamentului.

Iunie 2014. Scandalul Bercea Mondial-Mircea Băsescu. Interlopul susţine că i-a dat bani fratelui preşedintelui, pentru a interveni la Traian Băsescu şi a-l scăpa de dosarele penale. Se pune problema dacă Traian Băsescu a fost informat de SRI cu privire la relaţia fratelui său cu un clan interlop. George Maior este audiat în Comisia SRI. El explică faptul că SRI l-a informat pe Traian Băsescu în 2009 de clanul lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, însă nu şi despre relaţia acestuia cu fratele său. Explicaţia: aceste aspecte fuseseră deja semnalate organelor de urmărire penală, iar SRI nu mai avea voie să le dezvăluie şi altor in-scandalul-bercea-basescu-apare-si-presedintele-marti-se-depun-dovezile_01beneficiari legali ai informaţiei, precum preşedintele.

SRI susţine că l-a luat în vizor pe Bercea încă din 2001 şi că, de-a lungul timpului a trimis 13 informări autorităţilor centrale (Preşedinte, Guvern), 14 informări decizionarilor locali şi 19 sesizări organelor de urmărire penală. Aceste informări s-ar fi întins în peste 400 de pagini.

30 septembrie 2013. Proteste Roşia Montană. Au loc proteste de o magnitudine fără precedent, din cauza legii promovate de Guvern, pentru exploatarea zăcămintelor de aur de la Roşia Montană, ce ar urma să fie acordată firmei canadiene RMGC. George Maior este chemat în Comisia SRI pentru explicaţii.

Maior anunţă că SRI a descoperit „structuri extremiste eco-anarhiste” care au încercat să deturneze şi să exploateze protestele anti-Roşia Montană, care au fost „de altfel legitime”. Maior a explicat că SRI a acordat atenţie acţiunilor interesate menite să influenţeze actul decizional în cazul Roşia Montană şi că au fost realizate peste 500 de informări din ianuarie 1999 până în septembrie 2013 care au fost remise celor peste 120 de persoane care s-au aflat în funcţii pe parcursul acestor ani. Era vorba despre analize complexe asupra riscurilor şi beneficiilor implementării proiectului, posibile modalităţi de acţiune, poziţionare a părţii române, necesitatea stabilirii valorii şi structurii geologice exacte a zăcământului, precum şi riscul apariţiei unor blocaje în implementarea investiţiei.

12 februarie 2013. Sebastian Ghiţă, ofiţer acoperit. Are loc un schimb dur de replici în spaţiul public, între deputatul PSD Sebastian Ghiţă şi senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu. SRS îl acuză pe Ghiţă că este ofiţer acoperit al SRI, drept urmare George Maior este chemat pentru explicaţii în Parlament, pentru a vorbi despre existenţa agenţilor SRI care sunt în acelaşi timp şi parlamentari.

Sebastian Ghita RTV SRIGeorge Maior neagă ferm acest scenariu, spunând că astfel de afirmaţii sunt „fie interesate, fie gratuite, fie emise în necunoştinţă de cauză”.

Maior dezvăluie ulterior audierii că a fost întrebat în Comisie cum pot parlamentarii şti că lucrurile stau chiar aşa cum le spune Maior. „Dacă îmi trimite o scrisoare sau mă întreabă în cadrul oficial al comisiei şi eu spun că nu, acest raspuns are şi o valoare juridică clară”, a fost răspunsul şefului SRI.

Octombrie 2011. Clanul Butoane omoară un american. Interlopul giurgiuvean Gypsy Gypsanul îl omoară pe baschetbalistul american Chauncey Hardy, jucător la CSS Giurgiu, într-o altercaţie într-o discotecă. Se dovedeşte că el este un protejat al clanului Butoane din Giurgiu, aflat în legături cu mai marii judeţului, inclusiv cu oameni din Poliţie şi cu senatorul UNPR Cezar Măgureanu şi familia sa, cu care Butoane avea afaceri.

George Maior este audiat în Comisia SRI pentru a prezenta situaţia crimei organizate şi a clanurilor interlope din România, din perspectiva SRI. „Preferăm să ne ocupăm şi suntem obligaţi să ne ocupăm de aspectele de securitate naţională. De infracţiunile de drept comun va trebui să se ocupe foarte intens şi nu vreau să comentez activitatea altor instituţii, evident, în primul rând Poliţia, Ministerul de Interne. Dar noi avertizăm asupra acestui fenomen care a crescut în intensitate”, a spus George Maior.

August 2009. Mircea Băsescu, afaceri cu armament. Sorin Roşca Stănescu lansează scandalul implicării lui Mircea Băsescu, fratele preşedintelui, într-o afacere cu armament taiwanez, în care ar fi fost implicat şi un presupus suspect de sprijin pentru terorism, Bakri Imad Abdul Reda, care ar fi avut legături cu Hezbollah. SRI dă o notă informativă în Parlament, însă ea rămâne secretă. Scandalul rămâne fără efect, pentru că instituţiile implicate nu descoperă nereguli, iar o investigaţie de presă arată că SRS a dezinformat, punând cap la cap informaţii adevărate cu unele false.

Mircea Băsescu este acuzat de jurnalist că l-a ajutat pe un fost cadru al armatei, Cornel Purcărea, administrator al firmei Oxo Network Consulting SRL, să descarce în Portul Constanţa mai multe containere cu muniţie din Taiwan, care a fost apoi distrusă la unitatea militară Băbeni. Depozitarea muniţiei s-ar fi făcut în depozitele unei firme constănţene care aparţinea fiicei lui Mircea Băsescu. Anterior, Purcărea fusese administrator al firmei Romagro, care era deţinută de libanezul Bakri Imad Abdul Reda, despre care jurnalistul Roşca Stănescu a susţinut că ar fi fost investigat de Interpol pentru legături cu Hezbollah. De fapt, o anchetă a jurnaliştilor de la EvZ a arătat că ancheta Interpol viza nereguli în afacerile cu cereale, nu terorism.

ANCEX (autoritatea de control al importurilor şi exporturilor de armament) a anunţat că a verificat modul în care s-au realizat transferul şi recepţia containerelor cu muniţie în uzină şi desfăşurarea procesului de delaborare şi distrugere a muniţiei firmei Oxo, neconstatând discrepanţe faţă de prevederile licenţei acordate.

Reprezentanţii Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei, audiaţi şi ei în Parlament, au spus că au verificat 3 săptămâni firma lui Purcărea şi că nu a găsit nimic în neregulă.

O anchetă a EVZ arată că SRS a creat povestea din dezinformări.

Mai-iunie 2009. Mona Pivniceru acuză SRI. Scandal în Consiliul Superior al Magistraturii, după ce Asociaţia Magistraţilor din România, condusă de judecătoarea Mona Pivniceru, acuză că SRI a făcut presiuni asupra unui magistrat de la Piatra Neamţ, care a trimis un memoriu la Comisia Europeană, intitulat „Adevărul despre justiţia românească”. Pivniceru, aprigă opozantă a lui Traian Băsescu, invocă un „stat poliţienesc” şi presiuni pe magistraţi. SRI susţine însă că a fost vorba despre un demers legal, în încercarea de a afla mai multe lucruri despre lucrurile invocate în memoriu. Comisia SRI nu s-a sesizat.

Mai 2009. Dinu Patriciu interceptat ilegal. SRI este condamnat la despăgubiri de 50.000 de lei pentru interceptări ilegale, timp de mai mulţi ani, ale telefoanelor şi corespondenţei lui Dinu Patriciu. Comisia nu se sesizează. Procesul începuse în 2007.

Martie 2009. Scandal de spionaj militar pentru Ucraina. Plutonierul Floricel Achim este arestat de DIICOT, după ce este prins că vindea informaţii şi documente militare unui spion al Ucrainei, Marinov Zikolov. Informaţiile ar fi ajuns nu doar în Ucraina, ci şi în Rusia. Subiectul este luat în discuţie de Comisia de control, însă nu este chemat nimeni din serviciu.

George Maior declară că a fost vorba despre „o acţiune clasică de spionaj, documentată de SRI” şi că arestarea şi ancheta reprezintă „un segment dintr-o operaţiune mult mai complexă realizată de Direcţia Generală de Contraspionaj a SRI”.

Arestarea lui Zikolov provoacă reacţii dure la Kiev, care expulzează la rându-i doi diplomaţi români.

Ianuarie 2009. „Elvis” Săftoiu trage în Băsescu. Claudiu Săftoiu, fost şef al SIE, susţine la Antena 3 că a aflat „de intervenţii politice care se bazează pe informaţii şi interceptări ilegale, acum un an, acum doi ani” şi că a aflat „de la preşedintele României că el ştia ce vorbeau Iliescu şi Mircea Geoană”. Întrebat ce dovezi are pentru afirmaţia privind interceptările ilegale de care beneficiază preşedintele Traian Băsescu, Săftoiu a menţionat că se bazează pe „monitorizări de presă”.

SRI neagă şi precizează că nu a fost solicitat şi nu a pus la dispoziţia preşedintelui date şi informaţii privind discuţii politice între Mircea Geoană şi Ion Iliescu sau între orice alte persoane şi că interceptările realizate de serviciu vizează exclusiv securitatea naţională şi nu activităţi politice.

Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Valeriu Turcan, califică declaraţiile lui Săftoiu drept iresponsabile, iar Traian Băsescu declară că aşteaptă dovezi de la Săftoiu, altfel rezervându-şi dreptul de a-l da în judecată. Comisia de Control al SRI nu intervine în acest caz.

Aprilie 2008. Închisorile CIA nu există în România. Senatul adoptă Raportul Comisiei de anchetă cu privire la centrele CIA din România. Concluziile sunt că aşa ceva nu a existat în România. În 2014, un raport al CIA cerut de Congresul american arată că ele au existat.

Raportul parlamentar are anexat un document remis de directorul SRI de la acea vreme, Radu Timofte, în care se arată că Serviciul Român de Informaţii „nu deţine informaţii care să ateste existenţa unor astfel de centre de detenţie în ţara noastră”.

De asemenea, SRI mai arată că nu deţine date privind implicarea vreunui oficial român în privarea secretă de libertate a uneia sau mai multor persoane în transportarea acestora pe teritoriul naţional. De asemenea SRI spune că nu are date în privinţa unor „atentate/acţiuni de instigare/implicare de către agenţii străine de informaţii a oficialităţilor române în activităţile de această natură”.

Ianuarie 2008. Scandalul Hayssam-„Profesorul”. Sunt publicate în presă interceptări între procurorul Ciprian Nastasiu şi Omar Hayssam, care l-a sunat pe procuror de mai multe ori în iulie 2006, de pe un număr din Liban. Comisia de control cere informaţii de la SRI în acest caz, pentru a stabili dacă interceptările au fost realizate de SRI şi dacă au existat mandate pentru ele. Se află că interceptările au fost făcute la solicitarea Parchetului, care investiga fuga lui Omar Hayssam din România şi că acestea au fost desecretizate pentru dosarul trimis în judecată.

Se insinuează că „Profesorul” ar fi preşedintele Traian Băsescu, care ar fi ştiut de fuga lui Omar din ţară. „Dar, părerea mea, cum a procedat Profesorul foarte bine, că a sarit la gâtul lor chiar dacă şi-a sacrificat nişte oameni pe care, în afară de şeful dumneavostră (Ilie Botoş-n.r), meritau ei”, spune sirianul.

„O să vorbim multe şi chestiunile alea cu … măgăria aia când a venit Profesorul că au dejucat un atentat la viaţa lui, că au făcut, că au dres, toate sunt nişte minciuni”. Conform Mediafax, în 24 ianuarie 2006, când Traian Băsescu se afla în vizită la Focşani, un telefon anonim anunţa prezenţa unei bombe în Prefectura Vrancea, dispozitivul găsit nefiind periculos.

Hayssam mai spune: „Puteţi să-i transmiteţi lui dom’ profesor, dacă găseşte o strategie de a folosi această chestiune în favoarea lui, într-un fel sau altul, nu-i niciun fel de problemă. Aşa cum încearcă s-o folosească alţii împotriva lui, deci, pentru el aş face orice”. În continuare, Hayssam mai spune ca „Profesorul” trebuie să urmărească „pe cine propun acuma ceilalţi pentru posturile vacante” – şefii serviciilor secrete care demisionaseră în urma scandalului fugii.

„E linişte totală, nici cerul nu ştie pe unde sunt. Nu voi scoate capul până nu discut cu dumneavoastră şi dacă aveţi vreo indicaţie de la dom’ Profesor, altfel niciun fel de problemă”, mai spunea Hayssam.

Septembrie-Octombrie 2007. SRI face note despre politicieni pentru Băsescu. Grupul de Investigaţii Politice al lui Mugur Ciuvică publică 13 note informative ale Grupului de evidenţă al SRI, care îl informează pe Traian Băsescu despre „adversarii politici”. Comisia închide problema cu un raport care arată că, deşi personajele vizate sunt opozanţi declaraţi ai lui Băsescu, nu poate fi vorba despre „poliţie politică”.

Era vorba despre informări despre comentarii, afirmaţii şi intenţii publice ale lui Teodor Meleşcanu, Petre Roman, Codruţ Şereş, grupul de la Cluj din PSD, Călin Popescu Tăriceanu sau Norica Nicolai. Ele fuseseră întocmite în perioada 2005-2006 şi erau semnate de fostul şef al Grupului de Evidenţă din SRI, Vasile Stanciu, dar una este semnată şi de prim-adjunctul SRI, Florian Coldea. Ele erau adnotate cu menţiunea „Inf. Preşedinte”.

Comisia SRI a ajuns la concluziile sale spunând că anexele acestor note informative, care arătau cum au fost realizate de SRI, au fost distruse de serviciu, ca urmare a procedurii interne normale, astfel că Comisia nu se poate pronunţa pe acuzaţia de poliţie politică. „Trebuie să luăm de bune aceste declaraţii”, a spus Radu Stroe, preşedintele de la acea vreme al Comisiei.

18 aprilie 2007 – iunie 2007. Scandalul bileţelelor lui Coldea despre judecătorii CCR. Pe 18 aprilie 2007, după ce Curtea Constituţională respinge ca neconstituţională propunerea de susendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, preşedintele PSD Mircea Geoană anunţă că are dovezi că judecătorii CCR au fost şantajaţi de Băsescu, cu ajutorul SRI. Geoană afirmă că Băsescu le-a cerut SRI, SIE şi serviciului secret al MAI să caute în bazele de date şi în arhive date compromiţătoare despre unii judecători CCR.

geoana111-andrei-spiracheGeoană arată trei bilete semnate de Florian Coldea, referitoare la anumite dosare de arhivă pe numele judecătorilor Ion Predescu, Nicolae Cochinescu şi Aspazia Cojocaru: „Ion Predescu Dosar Fond “X” (urmărire informativă) Dolj (predat CNSAS = P.V. 50975/02.10.2002); Nicolae Cochinescu – Dosar Fond “Y” Penal /Timiş predat Procuraturii Militare Timiş (P.V. nr. 79/1991); Cojocaru Aspazia (2 file/note legate de Rodica Stănoiu, id în dosare terţe) – a fost la CNSAS (se pare Pol. Politică)”.

Conducerea SRI, inclusiv Maior şi Coldea, este chemată în Comisia de control, iar SRI declanşează o anchetă internă, pe perioada căreia Coldea este suspendat din funcţie. Generalul declară că este vorba despre nişte „note de birou”, neclasificate, care nu se ştie cum au fost scurse în public, la Mircea Geoană. Concluzia anchetei interne a SRI a fost că nu a existat poliţie politică în serviciu.

În mai 2007, Traian Băsescu, suspendat din funcţie, declară că nu a folosit SRI pentru aşa ceva. „Nu vă puneţi problema că ar putea fi vorba de ceva mult mai meschin decât atât?, a spus Băsescu. El a dat asigurări că, dacă revine în funcţie, va face tot posibilul să afle cum s-a întâmplat această scurgere de informaţii.

În iunie 2007, Comisia finalizează Raportul pe acest scandal, stabilind ca şi SRI că nu a fost vorba despre poliţie politică. Radu Stroe îi recomandă însă lui Florian Coldea să îşi dea demisia, lucru care nu se întâmplă. Raportul cere măsuri disciplinare faţă de cei din cauza cărora a avut loc scurgerea de informaţii.

Ulterior, surse din SRI declară pentru Mediafax că acest scandal a fost orchestrat de vechea gardă de generali din SRI, pentru a-i compromite pe noii şefi George Maior şi Florian Coldea. Un adjunct al şefului SRI, generalul Ionel Marin, este trecut la scurt timp în rezervă de Traian Băsescu.

Iulie-Octombrie 2006. Fuga lui Omar Hayssam din România. Dispariţia din România a omului de afaceri sirian Omar Hayssam, acuzat de orchestrare a răpirii, în 2005, a trei jurnalişti români în Irak, cutremură serviciile secrete. Şefii SRI, SIE şi „Doi şi-un sfert” – Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, îşi dau demisiile. La SRI vine noua gardă – George Maior şi Florian Coldea.

hayssamPe 30 iunie Omar Hayssam părăseşte România, se va dovedi mai târziu, la bordul unui vapor încărcat cu berbecuţi. El fusese eliberat din închisoare pe caz de boală, fiind operat de cancer la colon. El nu s-a mai prezentat la şedinţele de judecată ale dosarelor sale unde era acuzat de infracţiuni economice, iar avocaţii săi susţin că se află la un sanatoriu. Pe 19 iulie, instanţa cere arestarea lui Hayssam, iar a doua zi autorităţile încep să îl caute, aflându-se că sirianul nu mai este în România.

În octombrie, Comisia de Control finalizează Raportul în cazul acestui scandal. SRI este găsit fără vină, pentru că DIICOT, parchetul care instrumenta dosarul lui Hayssam, nu solicitase serviciului să prelungească supravegherea informativă a sirianului şi după ce fusese eliberat din închisoare, în aprilie.

„Cu privire la obligaţiile SRI după declanşarea urmăririi penale împotriva lui Omar Hayssam, comisia a constatat că Serviciul a sprijinit acţiunile Parchetului General şi ale DIICOT prin expertize, rapoarte şi activităţi specifice solicitate potrivit legii. După punerea în libertate, DIICOT nu a mai solicitat SRI să-l monitorizeze pe Hayssam, astfel încât, după declanşarea urmăririi penale, SRI nu-i mai reveneau responsabilităţi în urmărirea inculpatului”, arată raportul Comisiei SRI, care mai arată că Omar era supravegheat de SRI încă din 1995, din cauza infracţiunilor sale economice, lucru care a dus la 5 dosare penale pe numele sirianului.

Hayssam era urmărit penal nu doar pentru terorism, ci şi pentru trafic de armament, pentru afacerea Foresta Nehoiu, privatizarea IPRS Băneasa, precum şi afacerea Volvo.

maior_coldea_1708În septembrie 2006, George Maior şi Claudiu Săftoiu devin noii şefi ai SRI, respectiv SIE, în urma acestui scandal.

Mai 2006. SRI gafează cu gripa aviară. Serviciul este chemat în Parlament pentru bâlbele din scandalul gripei aviare. În contextul izbucnirii unor focare de gripă aviară în România, SRI întocmeşte un raport în care analizează cum s-a ajuns aici. Rezultatul: „Ne-am dus în penibil cu nota de informare a SRI”, spune preşedintele Traian Băsescu.

SRI dă vina pentru gripa aviară pe importuri din Ungaria, Slovacia şi Olanda, însă aceste lucruri nu se confirmă, iar comunitatea internaţională reacţionează dur. SRI revine şi anunţă că a fost o confuzie, între pui de găină şi cei de curcă. Comisia de control nu se sesizează.

Iunie 2002. Stelian Tănase acuză SRI de poliţie politică, în 1991. Publicistul Stelian Tănase acuză SRI că a făcut poliţie politică şi publică documente care arată că SRI a interceptat în 1991, în contextul Mineriadei, convorbirile telefonice a 13 persoane publice, printre care Stelian Tănase, Sorin Roşca Stănescu, Marian Munteanu, Dumitru Iuga sau Bogdan Hossu. Comisia de control se autosesizează şi cheamă pentru explicaţii conducerea SRI.

SRI arată că documentele sunt solicitări de interceptări către Parchetul militar şi că acestea au fost aprobate, deci nu poate fi vorba de poliţie politică. SRI explică faptul că interceptările „s-a derulat în contextul realităţilor sociale de la acel moment, cînd existenţa instituţiilor democrat […]/ integral pe gandul.info

*

*

*

*


Categorii

1. DIVERSE, Justitie, Noile totalitarisme, dictatura si reeducare, Servicii secrete, Stat politienesc, Tradatori si lichele

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

21 Commentarii la “Studiourile SRI-DNA ne prezinta ultima productie: TRAIANIC. Filmul in care el o lasa sa se inece pe ea/ Cum arata DNA ca dezvaluirile Elenei Udrea sunt adevarate/ Acoperitii din presa fac zid in jurul SRI/ PAPUSARII DIN SPATELE POLITICIENILOR si farsa controlului parlamentar asupra SRI

  1. Adriean Videanu a fost deja elibera. Fatuca va fi plimbata prin fata camerelor tv si cu catuse, iar peste ceva timp eliiberata. Va face citiva ani de puscarie -nu prea multi-ramane cu conturile din Arabia Saudita pline. Banii aceia nu i-ar fi castigat in 10 vieti.

    Cu exceptia lotului Voiculescu, toti si-au pastrat averile.

    PS: Azi noapte, pe RealitateaTV s-a afirmat ca Traian Basescu a fost desemnat ca viitor presedinte al Romaniei pri 1992 – din afara tarii. In 2004 a putut fi instrainat. Ca sarcini se subintelege: legea retrocedarilor+distrugerea a ceea ce mai ramasese nedistrus in Romania.

  2. Trebuie sa recunosc ca in mod neobisnuit am urmarit si eu ultimile evenimente. Stiti ce mi se pare mie izbitor la ce se intimpla in ultimii ani, de cind cu spirala din ce in ce mai mare a arestarilor printre actualii/fostii oameni “mari”ai tarii asteia? E ca intr-una din vechile povesti cu morala clara: cine face rau i se plateste inapoi, cine inseala va fi inselat, cine tradeaza va fi tradat, cine fura va fi furat, cine hartuieste va fi hartuit, averea facuta peste noapte zboara pe geam,- adica un extraordinar Tirg al desertaciunii in varianta damboviteana, un fel de inlantuire de povestiri de tip dostoievskian, de fabule a la Fontaine, de povestiri din Sfintii Parinti…..si totul intr-o succesiune foarte rapida si foarte, foarte vie. Totul se intimpla peste noapte, practic. Azi la Paris miine la inchisoare. Azi in palat aurit si masina de sute de mii, miine la inchisoare, azi taind si spanzurand miine…tot la inchisoare. Si circul devine din ce in ce mai rapid: personajele se succed cu mai mare rapiditate. A fost Basescu, acum este Coldea peste 2 ani o sa fie ….cine stie cine…..peste inca un an altul si tot asa.

    Sigur, se pot spune multe despre sistemul care a fost pus in loc, despre oamenii care l-au pus, despre vina uriasa a tradatorilor din interior si despre crimele coloniastilor americano-vest -europeni, despre faptul ca tradarea de tara nu mai pare sa asigure nici ea imunitatea celor care o aplica de cit pentru un timp limitat (ceea ce arata statutul de colonie de cea mai joasa speta aplicata noua- elitele noastre politice nu conteaza decit cit un fir de praf i esicherul vestic….si ele nici macar nu realizeaza asta).

    Sigur, se mai poate observa ca evenimentele se precipita ametitor, expoenential, din ce in ce mai radical. Ca asistam la o decapitare rapida a ceea ce mai ramasese din elita politica si economica chiar daca corupta a tarii care ar mai fi putut sa puna, nu opozitie, dar cel putin o oarecare mica frana cerintelor gennocidale ale SUA-UE. . Si debandada si haosul cresc. Sigur, singurii care ramin ferm pe pozitie sint cei din aparatele represive inventate sau re-inventate de catre occidentali si finisate si facute functionale de catre äi nostrii” SRI, DNA, ANI.

    SI peste toate astea se ridica umbra din ce in ce mai mare a razboiului. Am auzit pe unii spunand ca ar fi bine sa vina o vlatoare crunta si sa spele toata mizeria de la noi……cred ca nu stiu ce-si doresc…parerea mea. Dar pare inevitabil

  3. Interesanta observatia Petrei.

    Personal am observat asta si ‘in mic’, in cazul nostru, al ‘plebei’ (folosesc termenul cu intentionata ironie, evident): daca inainte consecintele pacatului se vedeau in ani, in zeci de ani uneori, la batranete, la copii, la nepoti etc., acum totul se precipita, ‘rasplata’ de dupa ‘fapta’ apare rapid, este ca o somatie la pocainta. Nu vreau sa fiu genul panicard, detest asta, dar nu poti sa nu observi…

    Ma mai sperie ca Romania a intrat in vortexul asta fara ezitari, rapid si implacabil. Faptul ca acceptam asa usor toate directivele Nato, fara a ridica nici cea mai mica obiectie – solidaritate, ok, dar si atunci cd unul dintre aliati o cauta cu lumanarea pt motive numai de el stiute?? – este un fel de nebunie care pune in joc un destin colectiv. Cred sincer ca numai cei care se vor pocai in mod autentic si vor face voia lui Dumnezeu cu tot sufletul, inima si fiinta lor, vor avea un adapost. Iar asta inseamna si o mare, imensa bunatate interioara. Cred ca ar trebui recitite ‘Fericirile’ zi de zi, pana ne intra in ADN.

    Revenind la subiect: Ion Spanu de la Cotidianul a punctat super. Asa e, reactia jurnalistilor fata de dezvaluirile Elenei Udrea a scos la iveala ca un turnesol pe securistii din presa si audio-vizual. Doamne, cati oameni are se vor fi vandut in halul asta?? Pt ca nu numai presa si justitia sunt infestate si aservite, cred ca putem fi siguri de asta. Mai sunt si trepadusii de teren, micii sau marii oportunisti infiltrati pe te-miri-unde, in invatamant, institutii, comert, administratie…peste tot.

    Ori toate astea sunt consecinta lipsei de solidaritate care, vai, caracterizeaza de ceva secole acest neam. Pt ca nu e normal sa accepti asa usor, pt un beneficiu oarecare, sa iti torni aproapele. In afara ‘lor’, a celor din varf, este reteaua asta cenusie intinsa ca o plasa peste tara. Adaugati la asta desfranarea (imi pare rau sa o spun, o stiu si din practica mea profesionala, rar am vazut barbati care sa nu-si insele nevestele – si desigur ca si invers e valabil, dar la scara mai mica), amantlacurile, avorturile etc. si cred ca aavem un tablou destul de realist a celor doua mari, uriase, imense tumori care sapa in sufletul natiei romane si care, probabil, daca nu ne punem noi, astia care ne zicem ortodocsi, rapid la rugaciune si pocainta pt propriile pacate, o vor si pierde.

  4. Am remarcat si eu reusitul afis de film,desi eu as crede ca daca Basescu nu va face pucarie in veci pentru “serviciile” aduse,aceleasi forte o vor proteja si pe Lenuta.Asta e interesul “prietenilor” nostri occidentali,sa vedem numai probleme si numai politicieni autohtoni corupti.De parca oamenilor morali nu li se poate fabrica un dosar…Daca a putut fi condamnat odios Mantuitorul,cum se mai poate apara un om simplu astazi?Zac dupa gratii vedete ca Becali si Nastase cu armata de avocati in spate.Fara a cautiona baronii nostri locali trebuie sa fi orb sa nu observi ca fotoliile lor sunt luate de baroni europeni,cica necorupti.Poporul?E fericit,isi hraneste invidia cu circ si…sange.

  5. „ Elena Udrea nu ar fi existat niciodată ca om politic, dacă nu ar fi fost ambiţia lui Traian Băsescu de a o impune cu forţa împotriva tuturor evidenţelor ”.

    Foarte buna analiza Adrianei Saftoiu care l-a cunoscut bine pe Basescu, si care a facut in cateva cuvinte o radiografie exacta a ultimilor 10 ani.
    Se pare ca Basescu „ i-a facut pe toti”, si are sanse sa iasa basma curata din acest imens scandal.
    Pe de alta parte DNA, SRI si altii, care au fost parghiile cu care Basescu a condus Romania si
    a consolidat „justitia independenta” sunt la fel de vinovati (prin capii lor) ca si Basescu, pentru ca oricat de smecher ar fi fost Basescu, si oricata sustinere externa ar fi avut, nu putea sa „implementeze” nimic fara complicitati interne la nivel inalt.
    S-ar putea sa ma insel, dar cred ca Udrea si Basescu vor plati, si nici Kovesi si Coldea nu se simt prea bine, in ciuda desfasurarilor ametitoare de forte din ultima vreme. Scandalul e prea mare. Vom vedea. Cine-i mai crede, daca i-a crezut cineva vreodata, pe aprigii acuzatori ai Udrei, care pana mai ieri ii acopereau constiincios toate faptele penale?
    Intre timp tara a fost vanduta, iar strainii de toate natiile au pus stapanire pe bucati din ce in ce mai compacte si mai mari din ceea ce inca se numeste Romania, in timp ce romanii au facut loc noilor stapani fugind ca potarnichiile care incotro.
    Vom asista la atacarea la foc incrucisat a tot ce e national, romanesc, ortodox, neaos, traditional, si cine sa ne apere daca noi insine ne suntem cei mai mari dusmani?

  6. Trădători vor fi mereu, însă problema este că între elitele ţării noastre sunt prea mulţi. Altfel nu ar avea cine să se ocupe de atâtea dosare fabricate şi de toate celelalte mizerii din presă şi nu numai. Toate aceste sunt de fapt urmări ale unor decizii luate tot de către elite. Asta se întâmplă când nu ai o viziune pe termen lung, când iei anumite decizii fără se te gândeşti la urmările nefaste care vor produce inevitabile efecte negative în masă!
    Atunci când nu te gândeşti la binele comun, ci doar la burta ta, la cum să te îmbogaţeşti, la cum să-ţi meargă afacerile, când îţi piere şi ultima fărâma de demnitate, ajungi să faci cele mai mizerabile compromisuri şi să calci în picioare tot ceea ce este sfânt. La ce ar vrea oare să se aştepte elitele după toate acestea? Cum ar vrea oare să fie armonie şi, prin extensie, solidaritate, demnitate, dreptate, respect reciproc, compasiune şi ca toate celelalte valori să se menţină? Ca politician sau ofţer de securitate acoperit/descoperit, când urmăreşti doar interesele tale meschine sau de grup mafiot, când îl scoţi pe Dumnezeu din şcoli şi ataci Biserica la ce altceva te poţi aştepta? Însă aşa este când te ameţeşte puterea şi te laşi cumpărat, când raţiunea nu-ţi este luminaţă de har, ţi se îngustează orizontul, începi să te crezi zeu pe pământ şi îţi dispare capabilitatea de a anticipa efectul bumerang; fiindcă mai devreme sau mai târziu cele pe care le faci se vor întoarce împotriva ta, fie pe rând, fie toate odată, atunci când devii cu totul împietrit şi de-a dreptul nesimţit…

  7. Ho ho ho,CTP spune tacerea lui Basescu nu e nici mai mult nici mai putin decat un semn major de lasitate(in ciuda vitejiei din ultimii ani) .Mai spune ca in istorie va ramane doar un derbedeu politic.

  8. Din articolul citat:

    În esenţă, doamna Elena Udrea spune următoarele:

    1. Că serviciile secrete, în special SRI, se implică ilegal în politică. Ba, mai mult că fac brutal politică şi că determină rezultatul alegerilor. Că în campania electorală, directorul SRI, George Maior, a luptat pentru Victor Ponta, iar adjunctul directorului SRI, Florian Coldea, a luptat pentru Klaus Iohannis. Că de aici a pornit şi războiul intern în SRI. Asta ar explica şi de ce noul preşedinte al României i-a cerut demisia lui Maior, demisie pe care acesta şi-a dat-o eroic, apărând legile Big Brother.

    2. Că Elena Udrea însăşi era un serviciu secret în sine la Preşedinţie, pe lângă Traian Băsescu. „Ura” lui Florian Coldea ar fi pornit dintr-o gelozie profesională: intelligence-ul pe care doamna Udrea i-l susura în urechea dreaptă preşedintelui Băsescu intra în coliziune cu ce-i şoptea domnul Coldea în urechea stângă. Remarcăm că domnul Maior era fie absent, fie şoptea în urechea altcuiva. Faptul că Elena Udrea avea o influenţă atât de mare asupra preşedintelui României nu e un secret pentru nimeni. Dar câte dintre rapoartele furnizate de doamna Udrea au avut consecinţe directe asupra deciziilor preşedintelui? Câte dintre ele au urmărit scopurile pur politice sau financiare ale doamnei? Doamna Udrea spune că „preşedintele este cel mai dezinformat om din lume”. Vă daţi seama ce nebunie era la Cotroceni, când veneau la raport „sursele de informare”? Dar de unde îşi lua informaţiile doamna Udrea? Avea şi domnia sa ofiţeri acoperiţi în presă, în societatea civilă, în politică, la fel ca dl. Coldea?

    3. Doamna Udrea spune cu tărie că da. Ne spune acum că avea propria reţea de ziarişti, oengişti şi politicieni, pe care o plătea fie direct, fie prin intermediul oamenilor de afaceri prieteni, precum celebrul Niro. Că mulţi veneau să-şi ofere serviciile, iar doamna îi evalua, iar pe unii îi finanţa, în timp ce pe alţii îi ţinea într-o perioadă de probă. Niciodată laudele n-au fost gratis, are tăria să recunoască acum mult admirata doamnă Udrea.

    4. Că dosarele din Justiţie sunt ţinute la SRI şi sunt deblocate când trebuie. Acest lucru este ilegal, orice informaţie obţinută de servicii într-un dosar trebuie trimisă procurorului DNA, nimic nu trebuie reţinut la sursă. Doamna Udrea construieşte o imagine sumbră a serviciilor care fac dosare la fel ca Securitatea şi care transformă DNA într-o simplă anexă a domnilor Coldea şi Maior.

    5. Că mediul de afaceri este o încrengătură de interese, şpăgi, hoţii şi întâlniri periodice cu serviciile de informaţii. Că Dinu Pescariu apela la domnia sa ca să-l roage pe generalul Coldea să-i deblocheze un cont în Elveţia (probabil că Pescariu nu ştia că gen. Coldea o „urăşte” pe doamna Udrea). Că soţul său, Dorin Cocoş, era invitat de acelaşi Florian Coldea să finanţeze cu 500.000 de euro televiziunea deputatului PSD Sebastian Ghiţă, membru al comisiei de control SRI.

    Cât e fantezie, cât e realitate? Cât e adevăr, 100 la sută, o jumătate, un sfert, un singur procent? Câte dintre aceste acuzaţii pot fi probate? Vor ajunge ele vreodată în faţa unui judecător?

    Din jurnalul doamnei Udrea, transpare însă o realitate sumbră pe care o ştim teoretic, dar pe care, pentru că e spusă de cine este spusă, ne facem că nu o vedem: toţi au cozile legate şi toţi se învârt în jurul aceluiaşi scop: acumularea de bani şi putere. De aceea, consider că ceea ce i se întâmplă doamnei Udrea acum este un lucru bun: nouă, ca spectatori, nu ne rămâne decât să sperăm că se vor da în gât unul pe altul, că se vor trage unul pe celălalt, până când acest mecanism infernal se va da peste cap. Poate doar aşa sistemul se va reseta.

    Acum, cel mai rău scenariu pentru România este să se cadă la pace.

    Si dintr-un altul:

    http://www.gandul.info/puterea-gandului/udrea-sedusa-si-abandonata-de-ce-tace-traian-basescu-13804417

    Udrea spune cam aşa: oameni din servicii au lăsat cocoşeii la şmen, liberi de contract, ca să-i poată chema la raport doar când e nevoie de câte un „serviciu”: fie pentru un şef de-al tău, de la comisia parlamentară care, chipurile, te controlează, fie pentru un institut de sondare, care să te facă mai chiparos, fie, poate, pentru o informaţie sau alta.

    Dacă ne gândim câtă libertate de mişcare au avut cocoşeii, trăind bine mersi sub nasul serviciilor, până când au început să se toarne între ei, loviţi de buzduganul Microsoft, putem privi cu mai puţină debusolare povestea lui „Cocoşanel”.

    De unde Băsescu se aştepta ca serviciile să joace cu el, în campanie, împotriva „acoperitului” Ponta, s-a trezit că joacă împotriva lui, „descoperindu-le” pe Bica şi pe Udrea la Paris.

    Îngrozit, jucătorul nostru a înţeles că jucăria lui se stricase şi că serviciile nu se mai prefac că-l ştiu de jupân. Înfruntat pe faţă, a declanşat un atac general la structuri, fapt care i-a montat bomboana pe colivă.

    De atunci, preşedintele se joacă cu nepoţii.

    Doamna, nu. Aflată cu sula-n coaste, a declanşat scandalul împotriva omului numărul unu al serviciilor, pe frontul deschis de fostul ei protector, convinsă fiind că acesta îi va ţine spatele.

    A calculat greşit. Implicat în scandal, abrupt, în vechiul stil, Băsescu s-ar fi expus periculos. Şi n-ar fi fost doar el.

    Udrea a simţit, în cele din urmă, că, după ani de tandem neabătut, cu mentorul Băsescu, a fost abandonată. Sedusă şi abandonată.

    Şi a reacţionat ca orice Doamnă tradusă în „amor” politic: a dat cu vitriol. E limpede că înalţii bărbaţi politici, care se ascund pe sub mese… e Traian Băsescu. Că alţi meseni înalţi, care s-o apere, nu există. Afară de Boc.

  9. @Raluca

    Gurile rele spun ca doamna Saftoiu sufera acum de o gelozie feminina fata de Elena Udrea,vis-a-vis de masculul Alpha.

  10. Poate ca Udrea a fost sedusa si abandonata, dar asta nu schimba cu nimic necesitatea unei anchete.

    Nu ma alatur celor care sustin ca problema E.U. e ca nu are probe – probele aici nu trebuie sa fie directe, si dovezile indirecte pot fi f concludente. In astfel de cauri de altfel este naiv sa te gandesti ca e normal sa ploua cu probe directe, pt ca primul lucru pe care il fac traficantii de influenta este sa isi acopere urmele. deci genul asta de cazuri prin definitie se rezolva ‘din aproape in aproape’, in stil sherlock holmes, ca sa zic asa…

    Adevarata problema a E.U. – si de fapt nu a ei, ca daca ar fi a ei nu m-ar interesa – ci a NOASTRA, a poporului, este aceea ca cei care trebuie sa desfasoare ancheta sunt insisi acuzatii. Si aici cercul se inchide. Nu poti sa speri decat in decapitarea institutiilor si in vointa politica de deconspirare a acestei caracatite de care la drept vorbind stiam demult cu totii…nici nu mi-e clar de ce sunt unii jurnalisti asa cazuti pe spate.

    Citatele de mai sus sunt mostre din texte ale unor jurnalisti care, dupa mine, sunt f basicati de declaratiile doamnei Udrea. Asertiuni de tipul ‘daca o singura fraza din ce spune d-na Udrea e adevarata’ mustesc de ipocrizie, mai ales cd sunt urmate de un text ca ala, a carui inconsistenta si irelevanta de fond nu e salvata nici macar de structurarea pe puncte a ideilor…

  11. ma uit acu la’ Intoarcerea marelui blond’ (prima parte n-am gasit-o). Oricum, conflictul dintre col. Millan si Toulouse aminteste de conflictul Coldea-Maior (chiar, ce nume predestinat!) :)), doar ca aia din film erau mici copii…

  12. S-ar parea ca EU ar mai fi avut de-a face cu justitia pt. trafic de influenta, daca ar fi sa dau crezare lui sov. http://sov.ro/2014/12/01/capitolul-3-bis-despre-organizatiile-criminale-liderii-lor-si-cantece-de-ocna/ Nici cu sov nu mi-e rusine, are si el ‘realizarile’ lui, dar se pare ca si de data asta stie din ce parte adie … vantul. Prestatia actoriceasca foarte buna a doamnei se poate sa vina din experienta asadar.

    @admin: com meu de aseara a ramas la spam?

  13. @carmen:

    Despre ce cont e vorba? Nu am gasit nimic la spam, insa siteul a cazut in anumite perioade ieri seara.

  14. @emanuel (#10)

    Saftoiu (Adriana) o sustine acum pe Udrea!

  15. Simt nevoia sa revin la ideea cu ‘probele’ – asta este, am aratat mai sus de ce, o PISTA FALSA. Nu e nevoie aici de inregistrari si microfoane ca sa se demonstreze traficul de influenta, e nevoie de anchete minutioase in care ‘amanuntele’ (a se citi ‘indiciile’ in limbaj juridic) sa fie puse cap la cap pt a deveni apoi probe. O reconstituire a ‘firului rosu’.

    Privind retroactiv, primul jurnalist la care am auzit ideea asta (repet, falsa) cu ‘e grav ce spune d-na Udrea, dar fara o inregistrare ceva acolo tot degeaba’ este Doru Buscu – altfel un ins plin de haz si pe care il citesc cu placere. Ideea a fost preluata apoi de multi – unii fara sa reflecteze prea mult asupra ei, altii…nu stiu, ma tem ca oportunist.

    Este un mod foaaaarte subtil de a descuraja din start orice tentativa de ancheta serioasa asupra acestor afirmatii si a decredibiliza pe autorul (autoarea) lor. Nu stiu cati au crezut asta intr-adevar si cati nu, dar raman la impresia mea: mari sulfe jurnalistii astia!

  16. Ai presa si justitia…ai tot. Iar lui Maior i se pare ca tine de firescul vietii sa infestezi presa cu agenti.

    http://jurnalul.ro/stiri/observator/agentii-acoperiti-din-presa-romana-mai-interesanti-pentru-presa-straina-decat-scandalul-udrea-684364.html

    Aici nu mai e vorba doar de o practica toxica pt democratie, scarboasa dpdv moral si agresiva la adresa drepturilor omului – ci este vorba, in plus, de o MENTALITATE care astora le-a intrat in sange: lor i se pare ca e perfect normal, asta este sensul sri-ului pe lume: sa supravegheze tot si pe toti! Iar prin ‘astia’ nu ma refer doar la maior, ci si la inreaga sleahta de securisti care sunt atat de multi se pare, incat e greu sa mai distingi poporul de ei.

    Absolut dezgustator. Iar jurnalistii dau dovada de o ipocrizie si o capacitate de disimulare absolut diavoleasca! Demul nu ma mai uit la tv, dar tin minte ca pe vremuri fost un scandal abject legat de tipul ala, Chireac (Bogdan Chireac daca nu ma-nsel). Zilele trecute, fiind intr-o vizita, il vad la tv comentand plin de morga. Gata? A trecut totul? S-a sters totul cu buretele? Suferim de amnezie colectiva? Isi bate cineva joc de noi? Nici macar. Pur si simplu pt ei demult nu mai reprezentam NIMIC. Doar vacile care trebuie mulse, atat.

  17. 🙂

  18. “Parlamentul viitor trebuie să aibă curajul să lupte împotriva Sistemului şi a modului ocult în care se exercită Puterea în România.”

    Elena Udrea, o femeie cât 10 bărbaţi

    http://www.romaniatv.net/alegeri-parlamentare-2016-elena-udrea-o-femeie-cat-10-barbati-cum-se-promoveaza-fosta-blonda-de-la-cotroceni_326076.html

    Daca Udrea ajunge prim ministru, nu mai are nevoie de alti ministri in cabinet si facem si noi o economie la buget. Ca sa nu mai zic ca Putin si Trump ar fi in inferioritate totala intr-o eventuala intrevedere.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare