Cred că se impune o cercetare atentă din partea Bisericii a vieţii şi învăţăturii multora dintre preoţii şi mirenii creştin‑ortodocşi care au suferit în temniţele şi persecuţiile comuniste, apoi, sub luminarea şi binecuvântarea Duhului Sfânt, şi o afirmare oficială a acestor Sfinţi Mărturisitori şi Pătimitori pentru Hristos, cinstiţi deja cu multă evlavie de pliroma Bisericii Ortodoxe Române. Este un demers ce trebuie grăbit şi înfăptuit nu numai pentru recuperarea istoriei naţionale recente de sub pânza urii antiromâneşti şi anticreştine cu care politrucii (şi o parte din media) de ieri şi de azi încearcă să acopere vârfurile spirituale ale neamului nostru, ci şi pentru promovarea Sfinţilor Mărturisitori ca modele de trăire creştină şi demnitate naţională.
Articole cu eticheta (tag): corectitudine politica
Libertatea de constiinta pierde iar exercitarea drepturilor iresponsabile in detrimentul oamenilor de buna credinta si a drepturilor lor se extinde. Statul suedez si cel canadian vaneaza crestinii care refuza sa participe la razboiul secularismului impotriva fiintei umane, nascute ori nenascute. Razboiul acesta se inteteste iar asa numitul drept la eutanasie continua sa se extinda.
ActiveNews: Ministerul Educației vrea ca Istoria predată copiilor să formeze „mecanisme intelectuale care să prevină orice forme de naționalism”. Ȋn plus, profesorii nu mai sunt obligați să predea și operele scriitorilor clasici ai literaturii române Ȋn vreme ce copiii merg …
Să ne cinstim eroii, să fim la înălţimea lor, lăsând generaţiilor următoare, tuturor locuitorilor României, o ţară unită, suverană, cu dragoste pentru trecut şi pentru cultura sa, cu respect de sine, stăpână pe pământul său, educată şi prosperă, o ţară a Europei Unite, dar cu identitate proprie, românească.
Tenorul Andrea Boceli a renunțat să mai cânte la inaugurarea mandatului președintelui SUA, D. Trump după ce a primit amenințări cu moartea din partea grupurilor „antifasciste” și „pentru drepturile minorităților” care urmăresc să perturbe sau să împiedice ceremonia, programată vineri.
Un adolescent alb, handicapat, este torturat ore in sir de alti adolescenti, negri. Batut, amenintat, legat, ars cu tigara, scalpat, pus sa bea din apa de la veceu si fortat sa strige fuck trump, fuck white people. Totul s-a transmis LIVE pe Facebook!
Sevil Shhaideh, propunerea anuntata de Liviu Dragnea pentru functia de Prim-Ministru, a fost in 2015, timp de sase luni ministrul al Dezvoltarii regionale, preluand mandatul chiar de la Liviu Dragnea ce demisionase in mai 2015 ca urmare a condamnarii din prima instanta in dosarul Referendumului. Anterior, a fost secretar de stat in Ministerul Administratiei Publice si Dezvoltarii Regionale din 2012, iar inainte de Ministerul Dezvoltarii, a fost director de servicii in cadrul Consiliului Judetean Constanta, un apropiat al fostului baron PSD Nicusor Constantinescu. Shhaideh a fost primul ministru pos-decembrist care a depus juramantul cu mana pe Coran.
”Opriți odată construcția de biserici, terminați cu îndoctrinarea religioasă în școli!”. Pentru ei devenisem exponentul unui sistem pe care-l vroiau îngropat. N-a contat nicio clipă că eram cam de vârsta lor, din aceeași generație. Eram vinovat de intoleranță, de obscurantism, de ignoranță. Până și de inchiziție mă făceam vinovat în ochii lor. Eu și, odată cu mine, tot clerul.
Probabil mulți nu sunt de acord cu mine, dar vreau să spun că discuția despre introducerea în Constituție a unei părți care să spună că familia trebuie făcută dintr-un bărbat și o femeie nu mi se pare o chestiune care ține de extremism religios. Am auzit voci spunând: „S-au strâns 3 milioane de semnături de extremiști ortodocși…”, dar nu asta e problema. Problema este că asta e o chestiune de natură, nu de religie – religia evident, o susține și ea, pentru că Dumnezeu a făcut un bărbat și o femeie. Dar asta vine pe planul doi deja. Pe planul întâi e faptul că un copil se naște numai dintr-un bărbat și-o femeie. Aici, în România, suntem încă mai aproape de natură și în sensul ăsta cred că trebuie să avem grijă să rămânem europeni, e clar că e singura noastră definiție și singura noastră șansă.
Nu am învățat nimic după Brexit. Ne închipuim că dacă le spunem câtorva milioane de alegători că sunt proști, neinformați sau troglodiți, o să-i convingem să își schimbe opiniile sau, eventual, vor sta în casă și nu vor mai vota. Nu se întâmplă asta. Sub această presiune, alegătorii mint când sunt chestionați de operatorii de sondaje, dar se răzbună când ajung în cabina de vot. Albii, creștini, din clasa de mijloc sau săraci, au ajuns singurul grup social care mai poate fi insultat. Ei pot fi numiți „țărănoi“ sau inculți și nimeni nu-i consideră discriminați. Era normal să reacționeze… Din această perspectivă vă spun: politica unor pseudo-elite de la București, a unor politicieni precum Klaus Iohannis sau jurnaliști precum Dan Tapalagă de a-i expedia în Evul Mediu pe cei care au semnat inițiativa Coaliției pentru Familie și de a încerca să blocheze referendumul pentru redefinirea familiei este un gest nedemocratic
Republica americană riscă să alunece în clintonism. Adică să devină un stat administrativ dominat de o ideologie strictă în ciuda apareneţelor ei liberale. Corectitudinea Politică – un cult bazat pe mistica victimei şi apoteoza minorităţii rasiale sau sexuale – va deveni, odată cu victoria dnei. Clinton, ideologie de stat şi va încerca să lichideze ultimele forme de autonomie, gîndire critică şi libertate individuală. Bătălia pentru Casa Albă nu mai e, aşadar, o competiţie de valori politice şi economice într-un cadru protejat de garanţii democratice. Bătălia e o încercare existenţială, o cotitură de civilizaţie care poate bloca instinctul american al libertăţii sau îl poate salva, dar numai cu preţul unei crize extinse.
Să precizăm că în societățile occidentale se fac eforturi pentru înlocuirea ideii de sex cu cea de gen: Corectitudinea Politică susține că nu este important sexul cu care te naști, ci de ce „gen” te simți. „Genul”, spre deosebire de sex, nu este determinat de datele anatomice, ci de anturaj, educație, condiții de viață. Astfel, pentru adepții Corectitudinii Politice, este foarte normal ca o persoană să-și schimbe „genul” ori de câte ori are chef.
S-a mers până acolo, încât liderii europeni (inclusiv președintele Comisiei Europene) au afirmat fățiș că poporul de rând nu știe ce e bine pentru el și de aceea „binele” trebuie să-i fie impus de conducătorii săi.
Iohannis și Cioloș au fost parașutați pentru a ne impune acest „bine” european. Și sunt gata să recurgă la orice mijloace pentru asta.
Miercuri seara, când Iohannis a acuzat trei milioane de români de fanatism religios, zâmbetul lătăreț i-a înghețat într-un rânjet prevestitor de represalii pentru oricine va îndrăzni să miște în front.
Soheila scrie ca in cartierele marginase s-au format enclave etnice, unde sharia si segregatia pe sexe reprezinta norma. Acolo femeile sunt obigate sa se imbrace intr-un anumit fel, iar predicantii salafisti au mare trecere. Aceste zone nu mai recunosc autoritatea suedeza, iar atacarea masinilor de politie, salvare si pompieri se datoreaza faptului ca acestea incalca un teritoriu in care nu au dreptul sa intre. Autoarea mai scrie ca in aceste zone nu exista nici un fel de societate suedeza. Teocratia islamica se impune asupra vietii publice si private.
Evanghelia acestei duminici este un duş rece pentru oricine crede că viaţa aceasta trebuie să fie una presărată cu petale de trandafiri, una de huzur şi satisfacere a oricărui chef. Părintele Micu arată că, prin această prismă strâmbă, „biserica însăşi e văzută uneori ca o ‘cooperativă’ ce prestează diferite servicii, o instituţie menită să ne ofere mângâiere, sănătate şi belşug.” De aceea, comentează pr. Micu, este şocant să afli că nu ţi se dă „nici o asigurare pentru ACEASTĂ viaţă: că vom trăi sănătoşi, mult şi bine, înconjuraţi de dragoste şi trataţi cu respect. Dimpotrivă, Hristos ne spune că a-L urma înseamnă adesea neînţelegere, suferinţă, prigoană.” Prigoană şi suferinţă de care El însuşi a avut parte de la această lume, „care nu L-a suportat, aşa cum întunericul nu suportă lumina care îl destramă”.
Lukacs a implementat o politică pe care a numit-o „terorism cultural”, care se concentra pe aceste două obiective. O mare parte a „terorismului cultural” avea ca scop să atace mintea copiilor prin lecturi care îi încurajau să batjocorească și să respingă morala creștină. În aceste lecturi le erau prezentate copiilor chestiuni sexuale explicite și erau învățați despre conduita sexuală promiscuă.În 1918, Lukacs a devenit ministrul culturii în Ungaria bolșevică. În acest timp, el a înțeles că dacă unitatea familiei și moralitatea sexuală sunt erodate, societatea poate fi distrusă.
In timp ce vizionarea desenelor animate poate parea “o recreatie nevinovata, animatia poate reprezenta un risc inerent pentru copii si adolescenti”, nota studiul. Comparate cu celelalte genuri, desenele “pot trivializa si aduce umor in temele adulte si contribuie la o atmosfera in care copiii vad aceste descrieri drept normative si acceptabile”. Raportul avertizeaza ca pericolul este exacerbat deoarece “copiii si adolescentii consuma din ce in mai mult materiale video in afara limitelor traditionale ale unui televizor”.
De asemenea, dragii mei, in loc sa se pretuiasca valorile noastre nationale si crestine, in loc sa se pretuiasca traditia de veacuri, care a facut din neamul nostru romanesc un neam capabil sa se uneasca, faramitat fiind in atatea bucati, un neam care s-a putut aduna imprejurul Bisericii dintotdeauna si sa pazeasca cu sfintenie invataturile Domnului, traim aceste clipe cand oameni, semeni de-ai nostri, inventeaza, in loc sa respecte aceste velori, inventeaza niste concepte noi, neverificate in istorie, neverificate in traditie. Ati auzit de conceptul multiculturalismului. Se cultiva, adica, toate culturile, mai putin cea a noastra, romaneasca si crestina. Ati auzit, dupa aceea, de conceptul corectitudinii politice, o politete sinistra care relativizeaza adevarul, care relativizeaza autenticul, cautand sa ambaleze si sa deghizeze umanul si valorile in cuvinte care mai de care mai interesante, dar care, pana la urma, nu spun mare lucru. Concepte care nu cauta altceva decat sa scoata din sufletul nostru si din inima noastra adevaratele valori. Ati auzit, dupa aceea, de conceptul sincretismului religios. Se cultiva toate religiile, toate culturile. De aceea sunt lasati la portile Europei sa vina toti islamicii – ca si ei sunt religie -, si sa traiasca alaturi de noi. Numai ca, dragii mei, in acelasi timp s-a refuzat sistematic crestinismului statutul de credinta stramoseasca, de radacina, de vana autentica a Europei noastre de astazi.
Poate că e chiar validă teoria care spune că orice fapt devine aşa cum e definit fix din momentul în care e definit ca atare. Poate că primul pas în combaterea eficientă a terorismului ca principală ameninţare la adresa securităţii globale blabla ar fi să nu-l mai definim ca atare. Să-i tratăm efectele strict în limitele a ceea ce este în fond: crimă de drept comun. Chiar dacă asta e infinit mai puţin vandabil din punct de vedere economic şi politico-mediatic. Şi poate dacă ne demontăm ficţiunile care ni s-au tot montat în cap după 11 septembrie 2001, poate că, odată cu ele, vor dispărea măcar o parte din personajele distribuite în rolul inamicului atît de necesar tuturor cîrmuirilor din toate timpurile.
UPDATE “Profeții Revoluției Sexuale au râs batjocoritor când intelectualii creștini au atras atenția că panta pe care am pornit se va încheia cu lucruri precum bestialitatea, și acum, iată-ne…. Însuși faptul că a trebuit purtată, măcar, această discuție este un …
România pare că se transformă, pe zi ce trece, într‑un mare laborator de reeducare a unor conştiinţe târzii, care ţin la o credinţă vetustă, întunecată, fără orizont, numită creştinism. Credinţă care vorbeşte despre Înviere şi nu numai despre legile naturale, despre persoana umană şi nu numai despre individ sau mase, despre milă şi nu numai despre eficienţă, despre buna tradiţie a umanităţii şi nu numai despre figuraţie ieftină pe Facebook, despre ierarhie a valorilor şi nu numai despre devălmăşie axiologică totală şi clisme psihanalitice de grup.
La adapostul acestei transformari a societatilor in transee, baricade si brigade culturale, sistemul real de putere, increngatura serviciilor secrete, gruparilor economice corporate, fratiilor de toata mana si specia isi dezvolta si perfectioneaza agenda, in timp ce populatia se ia la bataie cu partea vizibila si cea mai lipsita de influenta a sistemului – politicul. Asa se face ca, in acelasi timp in care ne smulgem caciulile pe baza de refugiati, treptat si perseverent, ne vedem cu totii deprivati de drepturi civice si sociale, libertati politice, in numele “sigurantei” si “securitatii”.
“Laborioasa construcție a secolului 19 care a dat coeziune și sens statelor naționale a fost introdusă în baia de acizi a demitizării și deconstrucției, pentru a se putea înălța pe terenul pustiit un alt edificiu, dictatura mondială a proletariatului, ieri, sau satul planetar, azi… Satanizarea noțiunii de națiune, naționalitate, naționalism de către internaționalismul proletar sau de către political correctness, chiar dacă are scopuri diferite, se manifestă cu aceeași violență și are aceleași victime: tradiția, mândria moștenirii din bătrâni și solidaritatea cu cei din neamul tău, neamul însemnând în același timp popor, dar și familie”, a spus Blandiana.
De câțiva ani, trebuie să observăm cu realism faptul că ne aflăm în fața unei ofensive fără precedent a marxismului cultural în România, ofensivă întreținută aidoma ocupației militare sovietice de către simandicoase cadre universitare cu trecut de ,,Ștefan Gheorghiu”, politruci și sinecuriști reșapați din tolba expirată a UTC-ului și propagandiști plătiți de organizații din afara țării care au în proiect ruperea noastră de tradiția și identitatea multimilenară a neamului românesc.
Astăzi, există mulți oameni care se îndoaie și se îndoiesc, prizonieri ai propriilor interese și convingeri. Oameni care stau la coadă pentru a face parte din completul unui „proces cu publicitate lărgită”. Intelectuali care susțin că apără valorile „democrației românești”, nesocotind unul dintre drepturile fundamentale – libertatea de exprimare.
E o altfel de pușcărie, mult mai grea. Când teama ne va învinge și vom înceta să vorbim liber, ne vom semna singuri condamnarea și vom intra cu toții acolo.
Eu am să încep prin a spune că parlamentarii şi, în genere, demnitarii români, după ultimii 3-4 ani de zile, sunt captivi unei suspiciuni aproape generalizate de corupţie, asta întrucât sunt victime şi ei şi suntem victime colaterale și noi ale unui nou tip de catehism, care este propovăduit în România de vreo 12 ani. A început prin acea formulă care a făcut 3 milioane de români să plece din România: „Vreau o ţară ca afară.” – ţară ca afară, dacă este, de exemplu, Norvegia sau, eu ştiu, ţări scandinave unde au început să apară legi care sau proiecte de legi care să legalizeze incestul, de exemplu, sau, şi mai oribil, necrofilia, nu este ceva ce merită să fie urmat ca exemplu. Dar, cu toate acestea, acest catehism porneşte de la următorul concept: nu mai suntem cetăţeni ai unei ţări, ci suntem cetăţeni ai planetei şi, întrucât suntem cetăţeni ai planetei, este neapărat nevoie să ne desprindem de rădăcini, inclusiv de istorie.
Presa a salutat aceste evoluții ca pe o victorie, dar se pare că legea nu a fost bine înțeleasă de oponenții ei. Nu mai spunem că nu e vorba aici de autoritarismul FSN din anii 90 (aici Liviu Dragnea are dreptate), dar chiar și cei care au înțeles sensul real al legii au tins să exagereze amenințarea legată de presă. Mult mai importantă și cu efecte de profunzime este o altă componentă și anume controlul care va fi instituit asupra educației.
Pe de altă parte, scriitoarea a făcut şi o paralelă între cenzura din perioada comunistă şi corectitudinea politică de astăzi aplicată de Germania în criza refugiaţilor. ”Am avut o întâlnire cu un prieten român doctor din Germania şi am fost şocată. L-am întrebat cum e cu migranţii, şi a spus că se simte exact ca pe vremea lui Ceauşescu când nimeni nu mai vorbea decât în cadrul familiei. Niciun neamţ nu vrea să vorbească despre criza migranţilor. Situaţia este explozivă şi când vreau să vorbesc cu colegii de spital despre asta, schimbă vorba. Această operaţiune ocultă este pusă sub umbrela drepturilor omului, iar acestea devin o lege a corectitudinii politice. “
Dar mai ales, după cum s-a întâmplat în alte țări care au adoptat o legislație penală inspirată de dogmele “corectitudinii politice”, legea “anti-defăimare” le va permite tuturor dușmanilor Bisericii să declanșeze în continuarea campaniei actuale de denigrare din mass-media o vastă operațiune de hărțuire, indimidare și persecutare în justiție a tuturor celor vor mai exprima în public învățătura creștină despre familie, normalitate, boală și păcat.
Mai mare intoleranta decat sa ceri autocenzurarea conceptiilor etico-politice ale cetatenilor tai nu exista! A se retine ca crestinii nu au nevoie de asemenea porniri staliniste. Scopul crestinilor nu este sa fie astupata gura celor pro-LGBT, scopul lor este sa fie lasati, intr-un cadru legal echitabil, sa isi exercite dreptul democratic de a propune si vota legi. Rezulta de aici o pozitie ilegitima a asociatiilor pro-LGBT: de vreme ce se bazeaza pe EXCLUDEREA din exercitiul democratic al concetatenilor lor crestini si evita sa intre in agora de pe pozitii de egalitate.
Este ceva ce frizează mizantropia, dacă nu chiar răutatea, să vrei să negi celorlalți compatrioți ai tăi bucuria de a avea petreceri de Crăciun pe care să le numească “petreceri de Crăciun” sau să îi obligi înlocuiască urarea “Crăciun Fericit” cu “Vacanță fericită”.
De exmplu, La Bruxelles, Târgul de Crăciun a fost redenumit în ”Plăcerile iernii”, iar oficialii europeni au înlocuit urarea “Crăciun Fericit” cu “Felicitări de Sezon!” , scriu cei de la news-republic.com, citaţi de b1.ro. Între timp, Parlamentul European a tipărit felicitări cu urarea Felicitări de Sezon.
Acesta a fost de fapt al doilea referendum. După primul, de asemenea câștigat, care a avut loc în 2012, Parlamentul a votat din nou aceeași lege și în plus a ridicat obstacole suplimentare în calea convocării și validării referendumului. Se pare că insistența politicienilor n-a reușit decât să îi înverșuneze și mobilizeze pe cetățeni: rezultatele arată o creștere în dezaprobarea „căsătoriilor” gay față de 2012 – aprox. 64% vs 55%. Ceea ce sperăm să taie apetitul politicienilor „progresiști” pentru viitoare experimente sociale.
După ce zilele trecute presa scria despre decizia unei școli de a nu-i mai lăsa pe elevi să cânte celebrul “Adeste Fideles”, colind renumit în Occident, ieri conducerea unei alte instituții de învățâmânt din Milano a hotârât să anuleze Concertul de Crăciun și să dea jos Crucifixul.
Întindeți doliul vostru peste toți morții, ca jertfa voastră să fie primită. Nici un mort nu e mai mort ca altul. Cel care ieri te veseleai, astăzi ești tulburat de parcă ceva nou s-a întîmplat în lume și care mîine nu va mai fi. Aduceți-vă aminte că peste o vreme iar veți rîde, cum ați mai rîs și veți uita de moarte, croindu-vă o viață care întotdeauna vă va părea nouă și fără de sfîrșit.
Dacă mor, să mă îngropați într-o morișcă de vînt, spunea Garcia Lorca, probabil pentru a nu admite mitinguri la moartea sa. Nici zile de doliu. Moartea, ca și viața, întotdeauna e ceva mai mult.