Articole cu eticheta (tag): eficienta mastilor

Datele sugerează că atât măștile faciale medicale, cât și cele non-medicale sunt ineficiente în a bloca transmiterea de la om la om a bolilor virale și infecțioase precum SARS-CoV-2 și COVID-19, aducând susţinere împotriva utilizării măștilor faciale. S-a demonstrat că purtarea măștilor creează efecte adverse serioase fiziologice și psihologice. Acestea includ hipoxie, hipercapnie, dificultăți de respirație, aciditate și toxicitate crescute, activarea răspunsului la frică şi stres, creșterea hormonilor de stres, imunosupresie, oboseală, dureri de cap, scăderea performanței cognitive, predispoziție pentru boli virale și infecțioase, stres cronic, anxietate și depresie. Consecințele pe termen lung ale purtării măștii faciale pot duce la deteriorarea sănătății, dezvoltarea și progresia bolilor cronice și moartea prematură. Guvernele, factorii de decizie politică și organizațiile din domeniul sănătății ar trebui să utilizeze o abordare bazată pe dovezi ample şi ştiinţifice în ceea ce privește purtarea măștilor faciale atunci când purtarea lor este considerată a fi o intervenție preventivă pentru sănătatea publică.

Dar, per total, există o lipsă tulburătoare de dovezi robuste cu privire la măști și Covid-19. Au existat doar trei studii efectuate în comunitate în timpul pandemiei actuale, comparând folosirea măștilor cu varii alternative – unul în Guinea-Bisau, altul în India și cel mai recent, cel din Danemarca. Numărul scăzut de studii asupra efectului diferitelor intervenții asupra răspândirii Covid-19 – un subiect de importanță globală, sugerează că există o totală lipsă de interer din partea guvernelor în a urmări o medicină bazată pe dovezi. Iar aceasta contrastează puternic cu sumele uriașe cheltuite pe consultanții de PR. (…) Iar acum, când avem cercetare științifică riguroasă pe care ne putem baza, dovezile arată că purtarea măștilor în comunitate nu reduce semnificativ rata infectării.

Multe state care au introdus în primăvară obligativitatea purtării de mască în transportul public și în magazine, precum Hawaii, California, Argentina, Spania, Franța, Japonia și Israel, au experimentat o creștere puternică a infecțiilor începând din iulie încoace, ceea ce sugerează o eficacitate scăzută a măștilor.

“Nu trebuie să ignorăm virusul și să fim inconștienți, dar nu trebuie să trăim într-o continuă stare de teroare. „Nu-l lăsați să vă controleze viața” a spus Trump. E un sfat pe care-l putem da și copiilor. Dar, pentru cei care ne conduc prin frică, un asemenea mesaj e o amenințare. Pentru ei e importat ca noi să ne temem fără încetare, altfel nu mai suntem obedienți. Să încurajezi oamenii să aibă speranță e „fără inimă”, iar veselia e o insultă pentru noi, ceilalți. Liderii noștri au obligația să ne întrețină temerile, iar asta e adevărata compasiune. Ăsta e mesajul lor pentru noi. Paralizează economia prin carantină, pe copii prin școlile închise și aduc țara în pragul nebuniei cu actuala isterie motivată politic. Dar, dacă îndrăznești să spui ceva sau să te plângi, tu ești monstrul. Un ucigaș.

Așa cum se arată în această analiză, meta-studiul comandat de OMS privind eficacitatea măștilor faciale și a distanțării sociale, publicat în The Lancet, prezintă defecte foarte grave și ar trebui să fie retras. Autoritățile sanitare ar trebui să se gândească serios să-și reconsidere liniile directoare privind politica Covid-19.

“Cu alte cuvinte, purtarea măștii ar putea fi complet irelevantă pentru a preveni răspândirea virusului”, a spus el. “Deci, nu există, încă, nici o dovadă că măștile ne protejează împotriva COVID-19?” “De ce nu este acest lucru pe prima pagină a ziarului The New York Times?” a întrebat Carlson.”De ce întreaga mass-media și întreaga clasă conducătoare a Statelor Unite ale Americii ignoră acest lucru? Măștile sunt obligatorii, sunt obligatorii peste tot.”

„dovezile despre măști sunt foarte neclare și cred că s-ar merge dincolo de dovezile pe care le avem acum. Sunt multe îngrijorări cu privire la purtarea măștilor de către copii, în special de cei mai mici, pentru că își ating fețele, își fac griji tot timpul pentru măștile lor, putând, de fapt, să răspândească și mai mult virusul. Cred că pentru copiii mici în mod clar nu e o idee bună (purtarea măștilor – n.n.). De asemenea, nu avem dovezi că ar fi utilă pentru adolescenți.”

Există deja date consistente[1] că pentru grupa de vârstă 0-10 ani riscul expunerii la COVID-19 este foarte redus, iar pentru populația școlară de peste 10-12 ani, riscul de a dezvolta forme grave ale bolii sunt minime. De asemenea, probabilitatea ca virusul să se transmită de la copii la adulți este mult mai mică decât cea a transmiterii de la adulți la copii. Copiii se pot infecta, dar se pare că sunt puțin contagioși; riscul pentru comunitate este, așadar, unul scăzut. Cu toate acestea, propunerea de Ordin, aflată în dezbatere publică la data prezentei analize[2], insistă pe ceea ce apreciem a fi măsuri excesive, disproporționate față de situația de pericol pe care intenționează să o combată. Printre aceste măsuri, cele mai discutabile sunt separarea fizică și portul măștii pe toată durata prezenței în unitatea de învățământ.

Se pare că orice măsură, oricât de extremă ar fi, va fi luată pentru a păstra siguranța studenților și a personalului. Aceasta ar putea fi o greșeală gravă. Pe măsură ce copiii revin la școală în această toamnă, trebuie să avem o imagine atentă și echilibrată asupra tuturor măsurilor de siguranță care au fost propuse și să considerăm care sunt cu adevărat in scopuri de prudență – și care ar putea fi în schimb punitive. Cu siguranță, este adevărat că redeschiderea școlilor noastre, oricât de atentă, ar putea intensifica transmiterea virusului. Unele țări care au făcut acest lucru – Israel și Franța, de exemplu, au avut focare de infecții în rândul studenților și a personalului. Dar aceste focare au fost mici și anticipate, au declarat presei oficiali din ambele țări; iar dovezile sugerează că, în general, riscurile sunt foarte mici.

Trebuie să aruncăm o privire lucidă asupra compromisurilor pe care le implică masca universală și celelalte măsuri de protecție împotriva pandemiei. Trebuie să contestăm așa-numitele recomandări unanime ale așa-numiților experți și să sapăm mai adânc. Sunt aceste măsuri, cu adevărat, în interesul sănătății publice? Ar trebui ca aleșii noștri să ne impună ordine universal-valabile?

Din ce în ce mai polarizatele şi politizatele [1] opinii cu privire la purtarea măştii de protecţie în perioada actualei crize legate de gripa produsă de coronavirus ascund un adevăr amar vizavi de situaţia cercetărilor de astăzi şi de ponderea pe care o dăm luării în calcul a dovezilor clinice pentru luarea deciziilor.

Coen Berends, purtătorul de cuvânt al Institutului Național pentru Sănătate și Mediu a afirmat, citat de DailyMail: „măștile nu sunt necesare în spațiile publice, potrivit dovezilor din prezent”. „Nu există niciun beneficiu și chiar ar putea avea un impact negativ”. Poziția Olandei se bazează pe evaluările Echipei de Management al Infecției, un grup de experți care consiliază guvernul. Grupul a avut aceeași atitudine față de măști în mai și a re-evaluat dovezile existente de mai multe ori, inclusiv în ultima săptămână. 

UNHERD De ce nu purtăm măști în Suedia.  Anders Tegnell, arhitectul unui răspuns unic la pandemie, își apără abordarea de Freddie Sayers În doar câteva luni, Anders Tegnell, arhitectul răspunsului unic al Suediei la pandemia Covid-19, a trecut de la …

Carl Heneghan: „unul din elementele cheie ale infecției este să te uiți la cine este infectat, existând o diferență crucială între teoria pandemiei și teoria sezonieră. Într-o pandemie te-ai aștepta să vezi tinerii afectați în mod disproporționat, dar în UK am avut doar 6 decese de copii, ceea ce este mult mai puțin decât ai vedea în mod normal într-o pandemie. Numărul ridicat de decese la cei peste 75 se potrivește cu teoria sezonieră.”

„Aici, în Europa de Vest, am devenit o societate foarte fragilă, foarte reactivă la crize, inclusiv atunci când aceste crize nu sunt reale și (…) Cred că frica este un foarte prost sfetnic, eu cred că trebuie să acționăm calm”, a declarat Raoult, explicând opinia critică pe care a avut-o față de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), pe care a acuzat-o că este „piromanul planetei “.

Să începem, deci, cu o cercetare academică, foarte recentă, din mai 2020, publicată sub auspiciile Agenției de Sănătate Publică a SUA („Center for Disease Control and Prevention”), intitulată „Măsuri nonfarmaceutice contra pandemiei în spațiile publice non-medicale”. Concluzia studiului este următoarea: „nu am găsit dovezi care să demonstreze că măștile de față sunt eficiente în reducerea transmisiei virusului confirmat în laborator, indiferent dacă măștile sunt purtate de persoana infectată sau de persoane din comunitatea mare pentru a reduce susceptibilitatea lor.” Cu toate acestea și în pofida absenței dovezilor, Agenția de Sănătate Publică recomandă acum utilizarea măștilor.