IMPUNEREA MĂȘTILOR NU A OPRIT RĂSPÂNDIREA COVIDULUI. 12 grafice lămuritoare care arată ineficiența măsurii/ MĂȘTILE TOT NU FUNCȚIONEAZĂ, chiar dacă studiile care ar arăta-o sunt cenzurate

Sursa foto: https://www.magentaflorence.com/masks-mandatory-on-april-20-dos-and-donts/

EVZ/ Adrian Pătrușcă:

Măștile sunt eficiente contra COVID ca frecția la un picior de lemn. Iată dovezile!

Studiile științifice nu demonstrează într-o manieră convingătoare eficiența măștii în oprirea răspândirii coronavirusului; o analiză a situației din diferite țări ar putea fi însă edificatoare.

The Federalist a studiat grafice ale evoluției cazurilor de persoane infectate cu COVID-19 în zece state, înainte și după introducerea obligativității poartului de mască.

Guvernul de la Viena a fost unul dintre primele care au adoptat purtarea măștii, la zece zile după ce numărul de cazuri a înregistrat o scădere.

Tendința de scădere nu s-a schimbat – nici în bine, nici în rău – după introducerea măștii. Însă, după o bună perioadă în care austriecii au purtat mască, numărul de cazuri a început din nou să crească, ele fiind în prezent de patru ori mai mari decât la momentul impunerii măștii și tendința este de creștere.

Germania a introdus de asemenea obligativitatea măștii pe o pantă descendentă a numărului de cazuri. După o continuare a tendinței de scădere și o menținere la un nivel scăzut, infecțiile au început să crească agresiv.

 

Franța înregistrează în prezent cu 1000% mai multe cazuri decât în momentul în care au introdus obligativitatea purtării măștii, în ciuda unui dintre cele mai mari procente de respectare a acestei reguli din lume, scrie The Federalist.

Spania a introdus obligativitatea măștii cam în același moment cu Franța, și într-un moment de minim al numărului de infectări (de ce?). A fost țara cu gradul cel mai mare de respectare a regulii purtării măștii din întreaga Europă. Și, cu toate acestea, în Spania se înregistrează acum un număr de infectări zilnice de 1500% față de momentul introducerii măștii.

La trei luni după ce a introdus portul măștii, Marea Britanie înregistrează și ea un număr de cazuri cu 1500% mai mare, având de asemenea un grad mare de respectare a acestei reguli.

Belgia a introdus obligativitatea măștii la scurt timp după Marea Britanie și acum are probabil cea mai mare rată de infectare din lume.

 

Italia a avut un procent mare de persoane care poartă mască, deși guvernul nu a introdus obligativitatea acestei măsuri. Recent, exlozia numărului de cazuri au determinat executivul de la Roma să o adopte, însă rezultatul a fost dezamăgitor: măștile nu au reușit să încetinească ritmul infectărilor, dimpotrivă acesta a înregistrat o nouă explozie.

Rezultate similare s-au înregistrat și în Irlanda, Portugalia, Israel și multe alte țări, scrie The Federalist.

Indiferent cât de stricte au fost legile de impunere a măștii sau nivelul de respectare a lor din partea populației, de fiecare dată cazurile au înregistrat o scădere și apoi o creștere în jurul acelorași date.

În ceea ce privește Statele Unite, americanii au dovedit o supunere față de regula purtării măștii chiar mai mare decât a germanilor, de pildă.

Însă efectul a fost asemănător celui înregistrat în Europa.

De exemplu, California a impus măștile în iunie, însă aceasta nu a împiedicat o creștere a cazurilor cu 300%, iar statul rămâne cu unul dintre cele mai aspre regimuri de izolare la patru luni de la adoptarea măsurii.

Hawaii a avut unul dintre lockdown-urile cele mai devastatoare din punct de vedere economic și fost printre primele state care au impus portul măștii. Acest lucru nu a împiedicat ca numărul de infectări să crească cu 1000%.

Texasul (cu măști) și Georgia (fără) au înregistrat evoluții aproape identice ale numărului de infectări.

Și, totuși, de ce măștile nu funcționează pentru protejarea marelui public?

Întâi, că pe marea majoritate a cutiilor cu măști scrie clar: „Nu sunt destinate scopurilor medicale și nu au fost testate pentru a reduce transmiterea bolilor”.

Măștile pot fi eficiente într-o oarecare măsură atunci când sunt perfect lipite de față, corect așezate, schimbate cât mai des și când sunt dotate cu un filtru special conceput pentru particule de dimensiunea unui virus, scrie The Federalist.

Or aceste condiții nu sunt îndeplinite de măștile disponibile în mod curent pe piață pentru marele public. Fără a mai vorbi de improvizațiile domestice.

Dacă se dorește cu adevărat ca măștile să protejeze eficient împotriva coronavirusului, atunci este nevoie de măști concepute special după teste științifice adaptate.

Autoritățile sanitare ar trebui apoi să facă recomandări privind tipurile exacte de măști care și-au dovedit eficiența în aceste teste, mai scrie publicația americană.

După care, măștile eficiente, dacă există așa ceva, ar trebui distribuite grupurilor sociale foarte vulnerabile, „pentru a fi folosite doar în circumstanțe excepționale”.

„Ar fi puțin util pentru populație în ansamblul său să poarte mască tot timpul, căci, dacă o protecție punctuală ar putea fi posibilă, nu este posibilă în acest moment eradicarea virusului sau oprirea răspândirii sale”, scrie The Federalist.

Și analiza conchide:

„Utilizarea universală a măștilor neștiințifice este deci mai aproape de superstiția medievală decât de știință, însă numeroase instituții de putere au investit prea mult capital politic în legenda măștii, așa că dogma se perpetuează.”

Și încă:

„Discursul oficial spune că dacă numărul de cazuri scade este grație măștilor. Dacă numărul de cazuri crește, atunci înseamnă că măștile au prevenit și mai multe îmbolnăviri.”

Discursul oficial ignoră cazuri ca ale Suediei sau statului american Georgia, care nu au impus obligativitatea măștii, și elimină noile dovezi științifice, dacă acesta nu susțin scopul politic dorit, mai scrie analiza The Federalist.

Astfel, de pildă, sunt împiedicate să fie date publicității rezultatele singurului test aleatoriu care a investigat dacă măștile chiar protejează de COVID-19.

A lead investigator on the Danish mask study – the ONLY (as far as I know) randomized trial to see if masks protect from #COVID – was asked when it would be published.

His answer: “as soon as a journal is brave enough.”

If you think that means the study shows masks work… pic.twitter.com/tm5PFBa5TL

— Alex Berenson (@AlexBerenson) October 18, 2020

Inclusiv un laureat Nobel a fost cenzurat pentru că datele și graficele sale despre COVID au fost considerate indezirabile.

My keynote uninvited from https://t.co/KhepqykXW8

“… too many calls by other speakers threatening to quit if you were there. They all complained about your COVID claims”.

Computational biology & biodesign are based on my work. Time to cancel them & me.

New Dark Age Cometh.

— Michael Levitt (@MLevitt_NP2013) October 18, 2020

Sunt funeste vremurile în care politica se amestecă cu știința. Martin Kulldorf, profesor la Harvard Medical School, și o autoritate în metodele de observare a bolilor și a epidemiilor, descrie actualul mediu științific din jurul COVID-19:

„După 300 de ani, Epoca Luminilor s-a stins.”

https://twitter.com/MartinKulldorff/status/1317768803862839301

ContraMundum:

STUDIULUI DANEZ ASUPRA EFICIENȚEI MĂȘTILOR I SE REFUZĂ PUBLICAREA

de Swiss Policy Research

Deja în aprilie și mai, un cunoscut grup de cercetare danez a condus o cercetare controlată cu 6.000 de participanți pentru a determina eficacitatea măștilor contra infecției cu Covid-19. Trei reviste medicale de top au refuzat să publice acest studiu important.

Din câte se pare, respingerea studiului danez s-a datorat unor motive politice: comentariile făcute până acum de autorii cercetării sugerează că experimentul nu a descoperit niciun efect protector al măștilor (sau măcar un efect negativ). „Până acum, nicio revistă nu a fost suficient de curajoasă ca să-l publice”, a explicat un autor.
Ziarul danez Berlingske are mai multe detalii: „Vreme de mai multe săptămâni, media și cercetătorii din întreaga lume au așteptat cu o nerăbdare crescândă publicarea unui studiu danez cu privire la eficiența –sau lipsa de eficiență – a purtării măștii în spațiile publice în timpul epidemiei de coronavirus.

Acum, unul dintre cercetătorii implicați a afirmat că studiul, după ce a fost încheiat, a fost respins de trei reviste medicale prestigioase: Lancet, the New England Journal of Medicine și JAMA.

Toți au spus nu, a afirmat profesorul Torp Pedersen, care nu vrea să discute motivele refuzului.

Nu putem începe să vorbim despre ceea ce i-a nemulțumit pentru că în acest caz ar trebui să prezentăm concluzia studiului și nu dorim să facem asta până când studiul nu este publicat, a mai explicat el.

O mare parte dintre participanții la test erau angajați ai grupului de supermarketuri Salling: Bilka, Føtex și Netto. Studiul este unic prin amploarea lui, iar scopul a fost de a tranșa odată pentru totdeauna măsura în care folosirea măștilor în public oferă protecție contra infecțiilor cu coronavirus.”

Din nefericire, majoritatea autorităților medicale se bazează pe studii frauduloase în privința măștilor și din acest motiv ignoră măsurile de protecție reală pentru grupurile cu risc mare. Mai mult, se bazează pe studii problematice în privința medicamentelor și ignoră complet tratamentele timpurii și profilactice pentru evitarea spitalizării. O strategie de cu efecte negative totale.

Notă Contra Mundum:  Cenzurarea și suprimarea opiniilor care fac notă discordantă față de narațiunea oficială ia o amploare tot mai mare.

Profesoara de epidemiologie teoretică de la Oxford, Sunetra Gupta, autoarea declarației Barrington, afirma recent că îi este din ce în ce mai greu să publice în reviste mainstream deoarece se consideră că spune lucruri primejdioase.

Profesoara de biologie matematică Gabriela Gomes, care predă în prezent la Universitatea Strathclyde din Glasgow și care în trecut a fost visiting professor la Universitatea din Minessota, la Institutul de Științe Biomatematice al Universității Ohio și la Universitatea din Sao Paolo, și-a văzut refuzată o lucrare în care argumenta că imunitatea de turmă pentru Covid-19 s-ar putea să fie în jurul pragului de 20% din populație. „Oamenilor nu li se comunică informații esențiale deoarece revistele de știință refuză să le publice. Motivul principal pentru care ni s-a respins de la publicare ultima lucrare în privința imunității de grup a fost că, date fiind consecințele pentru sănătatea publică, ar însemna o justificare a relaxării măsurilor și i-ar pune pe oameni în pericol,” a afirmat Gomes.

Tot recent, laureatului premiului Nobel și profesorului de la Stanford Michael Levitt i-a fost retrastă o invitație de a vorbi la o conferință virtuală în domeniul biodesignului, domeniul său de competență, din cauza viziunilor sale „neortodoxe” în problema Covid-19.

MĂȘTILE TOT NU FUNCȚIONEAZĂ

de Swiss Policy Research

Există dovezi din ce în ce mai numeroase că noul coronavirus SARS-2 este transmis, cel puțin în interior, nu doar prin particule de salivă ci prin aerosoli mai mici. Totuși, din cauza porilor mari și a structurii flexibile, măștile nu pot filtra aerosolii: peste 90% dintre aerosoli penetrează sau trec pe lângă mască și umplu o cameră de mărime medie în doar câteva minute.

Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut postului BBS că schimbarea de politică în privința măștilor, petrecută în iunie 2020, s-a datorat nu unor dovezi noi, ci lobbyului politic:„ni s-a spus de către diverse surse că comisia OMS care evaluează dovezile în privința măștilor nu a susținut folosirea lor, dar le-au recomandat la presiunea lobbyului. Am înaintat această informație către OMS care nu a negat-o.” (D. Cohen, corespondent medical BBC).

O analiză efectuată de CDC din SUA a descoperit că 85% dintre cei infectați cu noul coronavirus au declarat că au purtat o mască „tot timpul” (70.6%) sau des (14.4%). Prin comparație cu grupul de control al celor neinfectați, purtatul măștii în permanență nu reduce riscul de infecție.

Japonia, în pofida utilizării pe scară largă a măștilor de față, a trăit o epidemie de gripă în urmă cu un an în care cinci milioane de oameni au fost bolnavi. Spre deosebire spre SARS-CoV-2, gripa este transmisă foarte ușor de copii.

Multe state care au introdus în primăvară obligativitatea purtării de mască în transportul public și în magazine, precum Hawaii, California, Argentina, Spania, Franța, Japonia și Israel, au experimentat o creștere puternică a infecțiilor începând din iulie încoace, ceea ce sugerează o eficacitate scăzută a măștilor. (Mai multe exemple)

Oamenii de știință austrieci au descoperit că introducerea, retragerea și apoi reintroducerea obligativității măștii în Austria nu are niciun fel de influență asupra ratei de infectare.

În statul american Kansas, cele 90 de comitate care nu au regula obligativităţii măștii au avut rate de infectare mai mici decât cele 15 în care era obligatorie purtarea măștii. Pentru a ascunde acest fapt, departamentul de sănătate din Kansas a încercat să manipuleze statisticile oficiale și prezentarea datelor.

Contrar opiniei generale, studiile efectuate în spitale au descoperit că purtarea unei măști medicale de către chirurgi în sălile de operație nu reduce infecțiile bacteriene postoperatorii la pacienți.

În timpul celebrei pandemii de gripă spaniolă din 1918, folosirea măștilor era larg răspândită în populație iar în unele locuri era obligatorie, dar cu toate acestea nu au contat.

Țările asiatice cu o rată de infectare și mortalitate scăzute nu au beneficiat de măștile de față, ci în principal de închiderea timpurie a granițelor. Acest lucru este confirmat de țări ca Norvegia, Finlanda și Danemarca, care nu au introdus obligativitatea măștilor dar au închis devreme granițele și au avut rate de infectare și mortalitate scăzute.

Riscurile la care te expun măștile de față

A purta o mască o perioadă mai lungă de timp nu este ceva lipsit de pericole după cum arată următoarele dovezi:

Organizația Mondială a Sănătății avertizează cu privire la „efectele secundare” precum greutăți la respirație și iritarea pielii.
Testele conduce de Spitalul Universitar din Lepizig (Germania) au arătat că măștile de față reduc considerabil performanța și rezistența adulților sănătoși.

Un studiu psihologic german cu 1.000 de participanți a descoperit anumite „consecințe psihosociologice grave” din cauza introducerii obligativității măștilor în Germania.

Institutul de Mediu din Hamburg a averizat cu privire la inhalarea particulelor de clorină din măștile de poliester, ca și cu privire la unele probleme la sistemul de prindere.

În China, mai mulți copii care erau obligați să poarte o mască în timpul orelor de sport au leșinat și au murit. Autopsiile au descoperit un atac cardiac drept cauză probabilă a morții.