Un studiu sponsorizat de OMS privind eficiența MĂȘTILOR și a DISTANȚĂRII SOCIALE prezintă DEFECTE FOARTE GRAVE
Studiul OMS cu privire la măști prezintă defecte foarte grave
Analiza de mai sus a fost tradusă și adaptată după un articol swprs.org.
Meta-studiu comandat de OMS cu privire la eficacitatea măștilor faciale, publicat în revista medicală The Lancet în iunie 2020, a fost esențial în schimbarea politicilor globale cu privire la folosirea măștii faciale în timpul pandemiei Covid-19. Cu toate acestea, meta-studiul, care a susținut că există o reducere a riscului de 80% în corelație cu purtarea măștilor faciale, prezintă defecte grave la mai multe niveluri și ar trebui retractat.
A. Defecte generale
i. Dintre cele 29 de studii analizate de meta-studiul Lancet, șapte studii sunt studii observaționale nepublicate și neevaluate de colegi (unpeer-reviewed), care nu ar trebui utilizate pentru a ghida practica clinică, în conformitate cu disclaimerul medRxiv (referințele 3, 4, 31, 36, 37, 40 și 70).
ii. Dintre cele 29 de studii luate în considerare de meta-studiu, doar patru sunt legate de virusul SARS-CoV-2; celelalte 25 de studii se referă la virusul SARS-1 sau virusul MERS, ambele având caracteristici de transmitere foarte diferite: au fost transmise aproape exclusiv de pacienți spitalizați grav bolnavi și nu prin transmitere comunitară.
iii. Dintre cele patru studii referitoare la virusul SARS-CoV-2, două au fost interpretate greșit de autorii meta-studiului Lancet (ref. 44 și 70), unul este neconcludent (ref. 37), iar unul este despre măști respiratorii de tip N95 (FFP2) și nu despre măști medicale sau măști de pânză (a se vedea analiza detaliată de mai jos).
iv. Meta-studiul Lancet este utilizat pentru a ghida politica globală cu privire la purtarea măștilor faciale pentru populația generală. Cu toate acestea, din cele 29 de studii luate în considerare de meta-studiu, doar trei sunt clasificate ca având legătură cu un cadru non-medical (adică comunitar). Dintre aceste trei studii, unul este clasificat greșit (ref. 50, referitor la un mediu spitalicesc), unul nu a arătat niciun beneficiu al măștilor faciale (ref. 69) și unul este un studiu retrospectiv prost conceput despre răspândirea SARS-1 în Beijing, bazat pe interviuri telefonice (ref. 74). Niciunul dintre aceste studii nu se referă la SARS-CoV-2.
v. Autorii meta-studiului Lancet recunosc că certitudinea dovezilor privind purtarea măștilor faciale este „scăzută”, deoarece toate studiile sunt observaționale și niciunul nu este un studiu controlat randomizat (ECA). OMS însăși a recunoscut că îndrumările sale updatate cu privire la purtarea măștii faciale nu s-au bazat pe dovezi noi, ci pe „lobby politic”.
Având în vedere aceste neajunsuri, Peter Jueni, profesor de epidemiologie al Universității din Toronto, a numit studiul OMS „precar din punct de vedere metodologic” și „în esență inutil”.
B. Interpretări greșite ale studiilor
După cum s-a menționat mai sus, mai multe studii au fost interpretate greșit de către autorii meta-studiului. Toate interpretările greșite au dus la revendicarea sau exagerarea în mod fals a unui presupus beneficiu al măștilor faciale. În cele ce urmează, sunt revizuite doar cele patru studii referitoare la SARS-CoV-2. (LM: lucrător medical)
i. Heinzerling și colab. (ref. 44): meta-studiul susține că 0 din 31 de LM care poartă o mască facială și 3 din 6 LM care nu poartă o mască facială s-au infectat. Acest lucru nu este corect: studiul a arătat că 0 din 3 LM care purtau o mască facială și 3 din 34 LM care nu purtau o mască facială s-au infectat. Acest rezultat nu a fost semnificativ statistic (p = 1,00). Mai mult, dintre cei 3 LM care s-au infectat, unul a raportat că purta o mască facială „de cele mai multe ori”, dar meta-studiul a clasificat acest LM drept un individ care „nu purta o mască facială”.
ii. Wang și colab. (ref. 41): Acest studiu, care a arătat un beneficiu al purtării măștilor faciale, a fost despre folosirea aparatelor respiratorii de tip N95 (FFP2) într-un cadru de spital, nu despre măști faciale sau măști de pânză.
iii. Wang și colab. (ref. 70): meta-studiu susține că 1 din 1286 LM purtând o mască facială și 119 din 4036 care „nu purtau mască facială” s-au infectat. Acest lucru nu este corect: în realitate, 78,3% (94/120) dintre LM infectați purtau de fapt o mască chirurgicală și doar 20,8% (25/120) nu purtau nicio mască atunci când au fost expuși la sursa infecției. „1 din 1286 LM” menționat în meta-studiu se referă de fapt la LM care purta un aparat respirator de tip N95 (FFP2), nu o mască medicală sau de pânză.
iv. Burke și colab. (ref. 37): Acest studiu nu a prezentat niciun rezultat legat de utilizarea măștilor faciale.
Studiile non-Covid au fost, de asemenea, interpretate greșit sau denaturate de către autorii meta-studiului Lancet. De exemplu, în cazul studiului necovid care arată cel mai mare efect presupus al purtării măștilor faciale (Kim și colab. (Ref. 49) despre aparatele respiratorii de tip N95 într-un spital cu pacienți cu MERS), autorii meta-studiului au amestecat în mod incorect rezultate ale testelor serologice și PCR, exagerând încă o dată rolul aparatelor de tip N95. Rezultatele reale ale studiului Kim et al. nu au fost semnificative statistic (p = 0,159).
C. Studii referitoare la „distanțarea socială”
Într-o secțiune suplimentară, meta-studiul OMS a evaluat studii privind beneficiul măsurilor de „distanțare socială”. Cu toate acestea, mai mulți experți independenți au arătat că și această secțiune prezintă erori și defecte grave, deoarece autorii au interpretat din nou greșit mai multe studii și au făcut mai multe erori statistice. Ca și în cazul studiilor privind măștile faciale, toate aceste greșeli au pretins sau exagerat în mod fals un beneficiu al măsurilor de „distanțare socială”.
Pentru mai multe informații despre această secțiune, consultați PubPeer (și linkurile din aceasta) și recenzia realizată de CEBM.
Concluzie
Așa cum se arată în această analiză, meta-studiul comandat de OMS privind eficacitatea măștilor faciale și a distanțării sociale, publicat în The Lancet, prezintă defecte foarte grave și ar trebui să fie retras. Autoritățile sanitare ar trebui să se gândească serios să-și reconsidere liniile directoare privind politica Covid-19.
Studiul original: Chu et al., Physical distancing, face masks, and eye protection to prevent person-to-person transmission of SARS-CoV-2 and COVID-19: a systematic review and meta-analysis, The Lancet, Iunie 2020, Volumul 395, Numărul 10242, P1973-1987.
Se pare ca prestigiul jurnalului The Lancet este fabricat. In orice caz, a fost stirbit rau in perioada plandemiei, publicind studii neconcludente sau chiar studii falsificate, precum cele despre redemsivir si hidroxiclorochina, care au fost retrase pina la urma, dar raul a fost facut. In Romania, se administreaza in continuare redemsivir, desi e dovedit ineficient si toxic.
Acum au recidivat cu pseudo-studiile lor despre masti. Pina sa ajunga adevarul la urechile oamenilor, raul va fi fost facut deja. Mai scoate-le din cap ceea ce le-ai bagat si sedimentat in luni de zile!
Unii nu ştiu cum să pregătescă mai bine şi mai adaptat vremurilor , sărbătoarea Naşterii Domnului :
https://m.ziuanews.ro/revista-presei/bisericile-din-germania-se-pregatesc-sa-tina-slujbele-de-craciun-in-piete-pe-stadioane-de-fotbal-si-in-cinematografele-in-aer-liber-1521083
Şi dacă ăştia se pregătesc astfel, înseamnă că nouă ni se pregăteşte , din nou , o izolare mare cât …tot postul Crăciunului + sărbătorile până la Bobotează.