Raportul Matic al Parlamentului European, care prevede ca si barbatii pot naste sau ca avortul e drept fundamental al omului, a fost adoptat cu 378 de voturi pentru, 255 impotriva si 42 de abtineri. Raportul priveste “situatia drepturilor sexuale si reproductive din UE, din perspectiva sanatatii femeii”, si este de un radicalism marxisto-sexist fara precedent. Acest raport propune, printre altele:
IPS TEODOSIE la Radio Dobrogea – Arhiepiscopia Tomisului: “Pentru că a venit vorba de aceste păcate contra firii, cineva ne întreabă: Ce părere aveţi, Înalt Preasfinţia voastră, despre ce decide UE? Într-un raport spune aşa: <Drepturile sexuale și reproductive înseamnă …
După introducerea “pateneriatului civil” nimic nu va mai fi la fel în România noastră “creștină”. Deși, pentru mulți “creștini”, aparent nu se va schimba mai nimic. Doar că, eventual, se vor simți tot mai îndreptățiți să ceară factorilor în drept, atât în Biserică, cât și în Stat, să facă demersurile necesare (inclusiv prin mijloacele legii penale) pentru a face creștinismul românesc cât mai puțin “homofob”, mai “tolerant”, mai “modern”, mai “european”, mai “liberal”. Într-un cuvânt, cât mai antihristic.
Cinci medici și-au dat demisia dintr-o clinică „de gen” din nordul Londrei deoarece și-au exprimat îngrijorări cu privire la „tratarea” prin operații de schimbare de sex a unor copii vulnerabili care vin la clinică pretinzând că ar fi „transgenderi”.
Singura clinică „de gen” pentru copii finanțată de Ministerul Sănătății din Marea Britaniei face UN EXPERIMENT PE VIU trimițând sute de copii în sala de operații chirurgicale, pentru intervenții chirurgicale care le vor schimba viața, fără a avea suficiente dovezi cu privire la efectele acestor intervenții pe termen lung, asupra copiilor – avertizează o serie de experți, citați de cotidianul britanic The Times.
Modelul pe care noi l-am observat în toată Europa și în restul lumii este că, odată adoptat parteneriatul civil pentru orice tip de cuplu – heterosexual sau homosexual –, „căsătoria“ homosexuală va urma inevitabil. Așa s-a întâmplat în fiecare țară din lume. Așadar, indiferent că suntem sau nu de acord cu parteneriatul civil sau „căsătoria“ între persoane de același sex, rămâne valabil faptul că, acolo unde s-a introdus parteneriatul civil, „căsătoria“ între persoane de același sex a urmat foarte curând.
Românii trebuie să fie la curent cu aceasta. Este o realitate. În ceea ce privește adopția, odată ce o țară a pornit pe acest drum, al excluderii cuplurilor de același sex de la adopție, faptul a fost văzut ca o discriminare. Se poate vorbi despre o pantă alunecoasă, cu măsuri care conduc într-o anumită direcție. Cred că, indiferent ce vederi avem cu privire la căsătorie și adopție, nu putem nega realitatea că, odată ce o țară a intrat pe acest făgaș, a ajuns inevitabil să legifereze și „căsătoria“ între persoane de același sex, a permis și adopția și toate celelalte consecințe care apar odată cu aceasta.
“Acum, insa, persoanele gay si lesbienele targheteaza alte persoane pentru a le pedepsi si distruge, doar pentru ceea ce sunt acestea. Acum, crestinii sunt cei care sunt vanati de elita liberala care detine puterea in societate si care cere, ironie, ca acestia sa fie hartuiti, pedepsiti, concediati sau falimentati pentru ca sunt diferiti si pentru ca nu se conformeaza”
De la absurd la abominație este doar un pas. Acesta va fi făcut cu siguranță dacă nu vom îndepărta absurdul din legile care reglementează viața socială în România. Iar abominațiile pot fi mult mai rele decât faptul că agenții de publicitate sau producători dau faliment. Anii 50 ai secolului trecut ne-au arătat finalitatea extremismelor colectiviste de sorginte marxistă: închisoarea, canalul, deportarea.
Spre deosebire de statele din jurul ei, România a adoptat o nouă definiție juridică a genului, respectiv aceea că genul unei persoane nu mai este un dat biologic (astfel cum era definit în Statutul de la Roma, unde termenul de gen era folosit în sensul lui de sex biologic) ci este un construct social, el însemnând „rolurile, comportamentele, activitățile și atributele construite social, pe care o societate dată le consideră adecvate pentru femei și bărbați” (conform art. 3 lit. c din Convenția de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor, ratificată de România în 2016).
Așa cum rezultă din conţinutul Strategiei, cel mai mare duşman al progresului României este familia naturală. Toate neajunsurile şi nenorocirile care vin peste România se datorează familiei tradiționale, care se încăpăţânează să facă copii, să-i crească, să-i dea la şcoală, să-i înveţe valorile morale ale credinţei creştine pentru a deveni oameni de caracter, care la rândul lor să întemeieze familii sănătoase. Această familie cu toate valorile ei trebuie distrusă din temelii.
Mihai Gheorghiu: Referendumul nu va mai avea loc. Data de 10 iunie avansată de dl Florin Iordache era doar data estimativă pentru venirea verii. Domnul Dragnea și PSD au la îndemână legea actuală a referendumului cu care pot trece …
Cineva vrea să ne impună un nou limbaj, cineva vrea să ne propună o nouă ideologie și face pas cu pas, o face fără violență manifestă, dar vrea, în mod vădit, să ajungă la un punct foarte important, și anume la copii. Pentru că expresia sau efectul fundamental al tuturor acestor posibile schimbări va exista și va fi vizibil în școală și în mintea și în sufletul acestor copii care vor învăța lucruri noi, lucruri pe care nu le învață în familie, nu le cunosc din familie, dar le vor învăța la școală.
Dar hate speech-ul nu este hate speech când este orientat împotriva conservatorilor, a „creștinopaților” și a oamenilor de bun-simț. Dacă creștinii și conservatorii sunt înjurați și calomniați, dacă creștinilor și conservatorilor li se pune pumnul în gură, dacă sunt hărțuiți în tribunale și băgați la închisoare, cum vedem că se întâmplă pe alte meleaguri, de pildă în anumite state din SUA – ei bine, mâncăm popcorn și ne bucurăm: homofobii și-o merită, free speech-ul nu e pentru „retrograzi din Evul Mediu.”
Familia, în această interpretare, este o „închisoare” a omului, o limitare a libertăţii sale originare, familia trebuie deci abolită. Familia este celula care reproduce morala naturală elementară, dar şi pe cea creştină, deci trebuie deconstruită, refuzată. Copilul trebuie livrat statului, educaţiei dictate de acesta, educaţie ideologică, realizată împotriva familiei. Acestea nu sunt lucruri abstracte, ci purul adevăr, ceva ce a devenit loc comun, experienţă cotidiană în statele din Occident. Introducerea educaţiei sexuale în anii ‘70 ai secolului trecut a pregătit îndelung terenul pentru revoluţia sexuală de astăzi. Obiectivul îl reprezintă copiii, reeducarea lor, ruperea de morala familială, de religie. Avem exemplul clar în ceea ce deja am aflat cu privire la Barnervernet, o poliţie a statului menită să reeduce părinţii şi copiii, să facă ca şi cum copiii ar fi ai statului, doar temporar „concesionaţi” familiei.
Acesta e standardul justiției sociale – atacarea tuturor adversarilor ca și cum aceștia ar fi niște răufăcători prin simpla lor existență; etichetarea lor ca fiind rasiști, misogini, homofobi sau privilegiați din naștere prin virtutea sexului sau a culorii pielii. Argumentul ajunge până la „predispoziția implicită”, despre care SJW susțin că îi face pe toți albii rasiști și avantajați fără ca ei să fie conștienți de asta. Îi acuză, totodată, pe bărbați că ar fi sexiști și violeți din naștere.
Dreptul la conștiință nu se mai aplică celor care nu vor fi de acord cu grupul de gândire de tip LGBT. Convingerea că se face rău în numele transgenderismului, în special copiilor, ne va costa. Nu se acceptă nici un fel de divergențe de la linia de partid. Nici o erezie nu poate fi lăsată nepedepsită. […] Copiii sunt împinși spre protocoale de tratament, care nu au evidențiat rezultate pe termen lung în ceea ce privește siguranța și eficacitatea. Ideologia transgender este un crez intolerant, iar dogmele sale cer sacrificarea nu numai a drepturilor de conștiință, ci și a îngrijirii cazurilor disperate de copii și adulți disforici.
Ar fi frumos și o mare bucurie duhovnicească dacă parinții din România – țara care a aderat la Convenția de la Istanbul – ar reacționa pașnic, în scris și prin rugăciune, pentru a îndepărta din hotarele acestui popor atacul și agresiunea la versetele Creației. Și încă mai mare bucurie am avea, dacă am primi un cuvânt de folos de la Sfânta noastră Biserică. Dogmatica Ortodoxă vorbește de la sine.
Conform articolelor 26 și 29 din Constituția României valorile familiei, ale libertății conștiinței și dreptul părinților de a asigura educația copiilor conform propriilor convingeri reprezintă drepturi fundamentale. Faptul că asociațiile de părinți din județul Vrancea ori din orice altă parte a României se opun impunerii prin persuasiune și manipulare către copiii minori a ideologiei de gen este un drept legal complet legitim.
Urmare a unui protocol încheiat între Inspectoratul Școlar Vrancea și Consiliile Americane pentru Educație Internațională prin care s-a stabilit “derularea unor acțiuni de educație extrascolară, axată atât pe cunoștințe, cât si pe atitudini si valori, respectiv dezvoltarea personală a elevilor”, liceenii din Vrancea au fost invitați la activități care au drept scop învățarea despre ce inseamna “rolurile de gen”, “egalitatea de gen”, “identitatea de gen”, de la activiști LGBT, toate sub titulatura care induce în eroare “drepturile și discriminarea femeii” , “egalitatea de gen”, “combaterea violentei impotriva femeilor”, pentru că asa se numește Conventia prin care aceste noțiuni au ajuns în lege in România. […] Pe pagina activității sunt anuntați cunoscuți activiști LGBT (Lesbian Gay Bisexual Transgender) care să ii învețe pe liceenii vrânceni aceste roluri de gen.
Conform acestei ideologii, sexul ființei umane, ca bărbat sau femeie, nu are importanță pentru personalitatea sa, dar este prezentat ca „dictatura naturii“ față de libera alegere a omului, o dictatură de care el trebuie să se elibereze. Această ideologie care, prin ratificarea Convenției, ar deveni o lege de drept constrângătoare pentru cetățenii bulgari, neagă un adevăr fundamental biblic: “Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie”(Geneza 1:27).
Patriarhul Bulgariei a luat atitudine, arătând clar că “sub pretextul protejării femeilor si copiilor” (Conventia de la Istanbul are drept titlu combaterea violentei), aceste dispoziții despart noțiunea de gen de sexul biologic, ideologia de gen fiind “străină de limbajul si mentalitatea tării”. La noi insă, tocmai faptul ca a devenit obligatorie prin normativizarea ei – adică aducerea ei in norma juridica – începe sa ne transforme viețile: nu mai avem voie sa spunem ce gândim despre ce credem noi că este genul, nu mai avem voie sa păstrăm cultura si mentalitatea tării, nu mai avem voie să ne împotrivim in absolut niciun fel acestei ideologii pentru că deja sunt instruite si autoritățile publice in sensul sancțiunilor care urmează a ne fi aplicate. Avem cunoștință de toate acestea? Înțelegem implicațiile lor asupra vieților noastre?
De la tribună a început să plouă în sală cu drepturi și interdicții: interzicerea discriminării, dreptul la educație, Constituție, dreptul la autodeterminare sexuală, toate acestea având drept scop intimidarea oricărei încercări de intervenție din partea părinților în educația sexuală organizată de stat. De altfel doamna M. a precizat încă o dată ca să fie clar tuturor învățătorilor și profesorilor de față: părinții nu au absolut nici un fel de drepturi atunci când e vorba de educația sexuală a copiilor. N-au lipsit din prezentarea doamnei M. nici spețe celebre în care părinții au încercat să obțină în instanță dreptul de a-și retrage copii de la ora de educație sexuală. În toate spețele alese de doamna Müller, părinții au pierdut.
Copiii cer parintilor sa le schimbe sexul ori vor hormoni. Medicii nu pot face nimic . Lor li se cere sa confirme, nu sa confrunte, gandirea deformata a copiilor. Un “cult al transgenderismului” se extinde in America, si oamenii isi schimba sexul “in record numbers” zice French, adica intr-un numar record. Opinia publica devine ostila fata de parintii care interzic copiilor lor sa-si schimbe sexul. La fel ca si in deceniile trecute cind se impotriveau sodomiei, acesti parinti sunt numiti bigoti, ori acuzati ca nu au la inima interesele supreme si bunastarea copiilor lor. In final, adauga French, ne confruntam cu o epidemie nu atit de mult a transgenderismului cit cu o “orbire de ordin moral” (“moral blindness”).
