Vine, așadar, un irlandez și ne spune că într-un peisaj deșertic, toxic, lipsit de suflet și de omenie, el mai găsește pâlpâind viață doar la noi, în România. Și că dacă nu suntem atenți, dacă nu suntem conștienți, dacă nu ne trezim, această pâlpâire fragilă de viață se va stinge și ea. Irlandezul o știe, chiar dacă el nu e „apocaliptic” în discurs, ci reținut și lasă doar să se întrevadă, uneori, printre vorbele frumoase, perspectiva prăbușirii totale. Perspectiva în care și această mică licărire, mic izvoraș, se stinge, seacă, lăsând total gol deșertul sufocant în care s-a transformat civilizația europeană. Suntem, oare, cu adevărat receptivi la acest mesaj?
Articole cu eticheta (tag): satul romanesc
Maica Domnului și pe noi ne admonestează și ne spune: nu îmi place ceea ce faceți voi, nu-mi place să văd atâta vrajbă, atâta neînțelegere între voi oamenii. Plânge Maica Domnului pentru multe și cred că un lucru pentru care plânge este și faptul că așa de mulți dintre românii noștri au emigrat, aproape 5 milioane. La început au mers din motive obiective, că nu aveau de muncă aici, dar apoi s-a creat un curent și credem că prin rugăciunile Maicii Domnului vor veni parte din ei acasă. Maicii Domnului îi sunt motive de supărare și de plâns.
Iubite frate, iubită soră, trăim în vremuri în care iluziile se năruiesc una după alta. Mulți dintre înțelepți vorbesc despre lipsa de sens existențial a omului contemporan, despre starea de alienare în care trăiește și despre angoasa pe care i-o stârnește înstrăinarea tot mai mare pe care o resimte față de direcția în care merge lumea. Omul, în aceste vremuri tulburi, trăiește o criză spirituală, dar și socială și culturală a cărei cauză de profunzime este respingerea moștenirii sale creștine, adică respingerea fundamentului însuși pe care s-a clădit civilizația noastră europeană. Prin acest gest de respingere, omul își taie rădăcinile, își reneagă trecutul, își alterează prezentul și își refuză viitorul.
„Sunt lucruri simple pe care le (re)descoperim aici, dacă le aude un om care a stat toată viaţa la ţară, râde în hohote de noi. Spre exemplu, ne place să ieşim noaptea în curte şi să ne uităm la stele. Alt exemplu: aici nu poţi fi trist. Dacă ieşi afară şi vezi ce e în jurul tău, nu ai cum să fii trist. Cum dă iarba, cum înfloreşte natura, să surprinzi toate fazele – astea sunt nişte minuni pe care le pierzi dacă stai la oraş. Acolo vezi numai betoane, te dezumanizează. Îţi afectează şi relaţia cu Dumnezeu: e foarte greu să îl mai vezi în jurul tău, când tot ce e în jurul tău e făcut de om. Aici, la ţară, viaţa spirituală este mai profundă. Şi asta e, de fapt, viaţa, restul sunt înlocuitori”, consideră Cristian. Nici el, nici Alina nu au avut dubii în legătură cu acest viitor al lor diferit de clişeul omului născut şi crescut în capitală. „Da, acesta e adevărul, trăim în nişte clişee: un om născut în Bucureşti nici nu concepe să nu stea într-un apartament în oraş! De ce să vrei să te duci în altă parte? Dacă îi spui că vrei la ţară, ori au luat-o razna, ori eşti vegan, ori eşti fundamentalist (ortodox sau de altă religie), ori, cumva, ceva este în neregulă cu tine!”, râd cei doi soţi. Dar, pentru ei, libertatea oferită de viaţa la ţară, provocarea („altfel eşti stimulat creativ când nu ai totul de-a gata”), procesul de documentare şi realizările obţinute sunt câştiguri pentru tot restul vieţii şi pentru orice îşi vor mai propune să facă.
“Exista parohii imbatranite, in sensul ca media de varsta a celor care fac parte din comunitatea respectiva este foarte ridicata. Din pacate, nu se inregistreaza nasteri, iar acest lucru este evident. Este vizibil de la un an la altul cum parohiile se micsoreaza, raportandu-ne la numarul de familii. In aceste conditii, in scurt timp satul va pieri”, a afirmat Leonte.
“Culmea culmilor, mai recent, cei care ne reprezinta politic – deja complici de 25 de ani intr-un proces de destramare a tarii – acum ne-au pus in vinzare si la propriu, nu doar la figurat, si acum fratii nostri din marea familie de agricultori europeni pot cumpara cel mai fertil pamant din Europa cu un pret de nimic, pentru ca noi nu avem unde si cui sa mai vindem produsele noastre. E corect asa? Asta inseamna Europa?
Constantin si Elena este un documentar despre naturalete, despre o frumusete simpla a vietii traite din plin. De la o simpla filmare de familie, a ajuns un documentar nominalizat si premiat la numeroase festivaluri. Andrei Dascalescu a reusit sa transforme viata bunicilor sai intr-o poveste in care ne regasim toti.
În mod paradoxal, tot acest patos demascator pare o versiune mai user friendly a proceselor comuniste, cînd orice pitic social înfiera cu mînie proletară duşmanul de clasă, dovedindu-şi prin aceasta propria superioritate. Doar că, acum, „duşmanul de clasă“ a devenit chiar poporul – adică noi. Oare ce ne-o fi apucat?
Ţăranul român nu mai are nici pene să îşi pună în coif. Nu mai ţine nici găini. Vaci nu mai ţine de mult, porci nici atât,. Ţăranul român nu mai e ţăran, sau e fermier, sau a uitat satul care e locul de formare al rădăcinilor. Copiii formaţi la ţară erau la şcoală mai ascultători, mai răbdători. Bunul simţ se duce o dată cu generaţiile care se duc
Satul de demult este un film-elogiu conceput să conserve ceea ce a mai rămas din viaţa satului de odinioară şi să repovestească tainele vieţii de altădată: de ce îşi împleteau fetele cununi în zilele de Sânziene?; ce înseamnă „ropotinul ţestelor”?; cât de complicat este un război de ţesut? Documentarul oferă o privire de ansamblu Muzeului Astra din Dumbrava Sibiului, un muzeu extraordinar care reproduce satul tradiţional.
Părinţii mei, oameni simpli, au fost pioşi, de o credinţă neabătută, de nici o clipă de şovăire sau de îndoială. Practicanţi moderaţi, fără habotnicie, religia a fost însă pravilă, enciclopedia vieţii lor practice. În casa noastră s-a citit mult, mai ales cărţi religioase şi rituale, Biblia cu Vechiul şi Noul Testament. Păstrez şi acum Psaltiri şi Ceasloave de-atunci, cu litere chirilice, al căror rost l-am deprins buchisind bucoavne sfinte, şi mama şi tata, ca toţi oamenii de la ţară, erau mari pasionaţi ai cititului, mai ales al cititului cu glas tare, ca la strană.
Are loc un cataclism în România, Comisare, iar epicentrul său se afla la sat. După ce am trăit timp de 21 ani aici pot confirma multe lucruri. Unul dintre ele este că irlandezii si românii sunt exact la fel. Singura diferentă este aceea că Irlanda este o insulă. În 800 de ani am avut doar un singur vizitator. Românii mereu la mijloc, literalmente, au avut un alt vizitator în fiecare generatie. Cel mai recent vizitator este Uniunea Europeană. Cel imediat înainte era Uniunea Sovietică.
Digi24: BONTON. Tudor Gheorghe: Un popor căruia îi iei educaţia, îi iei sănătatea, îi iei încrederea în istoria lui e mai uşor manevrabil Deşi apare rar la televizor, Tudor Gheorghe are săli pline la fiecare concert. A cântat prin toată țara, …
Filme Documentare: Cum trăiau românii în anii ’60 Greutățile de zi cu zi din viața unui băiat român și a familiei sale sunt prezentate poetic în acest scurt film documentar realizat pentru a fi proiectat în școlile americane. Nu este …
16. SATUL ROMANESC IN MOARTE CLINICA. Pictorul Stefan Caltia a evocat COLECTIVIZAREA SATELOR (Video) 12-09-2014
Adevarul: Satul românesc în moarte clinică. Pictorul Ştefan Câlţia, despre colectivizare: „La colholz, am fost prima dată fericit că am furat“ Pictorul Ştefan Câlţia, martor direct al planului regimului comunist de cooperativizare a agriculturii, a vorbit, la Adevărul Live, despre …
/center> Filme documentare: Ultima prescură. Paștele la români Documentarul antropologic este filmat aproape integral într-un cătun al satului Bălnaca-Groşi, comuna Şuncuiuş, judeţul Bihor, iar personajul central pe Nana Veronică, o bătrână octogenară ce vieţuieşte de una singură în gospodăria proprie, în plină …
„Soluţii sunt. Sunt absolut convins. Banii nu sunt o problemă în România. Nu vezi? Avem o autostradă neterminată (n.r. se referă la Autostrada Transilvania) care a costat un miliard. Banii se găsesc. Politica e problema. Noi ştim asta. Toată lumea …
“Colinda trebuie sa o faci tu, si nu altul pentru tine“ INTERVIU CU ACTORUL MIRCEA DIACONU (fragment)
De ce branza de stana de astazi nu mai are acelasi gust? “Pierderea acestui mod de viata milenar nu e o gluma… Uitam sa traim asa cum am fost ‘proiectati’: in ritm cu natura [creatia, n.n.], iar ea se va …
ZiuaNews: Preoții de la sate, specialiști în fonduri europene Ministerul Agriculturii se bazează pe preoți să propovăduiască finanțarea europeană • Patriarhia Română a semnat, în acest sens, un acord cu reprezentanții Guvernului • Daniel Constantin s-a ales, astfel, cu peste 7.000 de …
“Începe perioada în care nici măcar nu se mai ascund după metafore şi după FMI” Agrointel/Lucian Davidescu: Contabilul de colhoz şi comasarea terenurilor Un politruc colhoznic din anii ‘50 a supravieţuit şi face acum politică monetară – cu normă întreagă …
Capital: “Mobilizaţi-vă să salvaţi civilizaţia voastră rurală. Ea moare de foame acum” Civilizaţia rurală românească moare de foame acum, iar autorităţile ar trebui să se mobilizeze pentru a o salva, a declarat joi Peter Hurley, director promovare USR, în cadrul …
Satul romanesc, ingropat in zapada urgiei Initial, am crezut ca avem de-a face cu o gafa de premier nou instalat, cand Ungureanu s-a rastit la “lenesii” sinistrati de zapezi. Din reactia propagandei portocalii si, ulterior, a unor oficiali, se intelege …
Nota noastra: Am primit de la fratele ”utzu”, care a mai avut contributii la fel de documentate si pertinente pe siteul nostru, o noua analiza detaliata pe un subiect care e ignorat aproape total de mass-media si diversii analisti economici: …
Adevarul: VIDEO Tudor Gheorghe: „Numai noi n-avem voie să fim naţionalişti” (fragmente) Maestrul Tudor Gheorghe spune că, de frică şi din nevoia de a cataloga, unii dintre români se grăbesc să condamne orice demers de asumare a istoriei naţionale. Demnitate. …
Cei ce mănâncă pe poporul Meu cum mănâncă pâinea… Revenim asupra unor afirmatii pe care presedintele le-a facut asupra poporului roman nemuncitor, betiv si care nu este in stare sa isi lucreze nici macar ogorul din spatele casei. Revenim pentru …
Puncte de vedere exprimate in comentarii de la: Foaie nationala: DRAGOBETELE – SARBĂTOAREA DRAGOSTEI LA ROMÂNI (oare?) Punctul de plecare a fost articolul cu acest continut: Sărbătorit pe 24 februarie, Dragobetele, Divinitate mitologică, este asimilat cu Eros, zeul iubirii la …