SFARSITUL TARANULUI ROMAN prin distrugerea micii proprietati agricole. Cum se pune la cale, in forme mascate, EXPROPRIEREA TARANILOR in favoarea MARILOR LATIFUNDIARI (I)

16-11-2011 8 minute Sublinieri

Nota noastra:

Am primit de la fratele ”utzu”, care a mai avut contributii la fel de documentate si pertinente pe siteul nostru, o noua analiza detaliata pe un subiect care e ignorat aproape total de mass-media si diversii analisti economici: strategia actualului regim fata de agricultura, in special fata de mica proprietate taraneasca sau rurala. Este de notat faptul ca in Romania exista o proportie semnificativa (aproximativ 93% din totalul fermelor agricole, detinand insa doar 32% din totalul suprafetei agricole – vezi aici situatia in cifre absolute) a gospodariilor rurale de subzistenta sau semi-subzistenta: adica a acelor gospodarii care nu produc pentru piata, ci mai degraba pentru propriul consum. Desi autoritatile recunosc avantajele acestor exploatatii (au capacitatea de a se auto-intretine in vremuri de criza economica si sociala) si declara ca vor sa incurajeze mica proprietate, masurile legislative luate in ultima perioada contrazic flagrant aceste declaratii de intentie. Departe de a incuraja mica proprietate, noile masuri legislative pregatesc terenul pentru exproprierea proprietatilor rurale! Practic, se pun bazele unui sistem prin care, in realitate, Romania va fi deposedata si de acest ultim avantaj al saracului din Rasarit – pamantul.

E de notat ca gospodaria de subzistenta, existenta in Romania in cea mai mare proportie din Europa, este ideala pentru cultura agricola eco si pentru asigurarea unei autarhii relative – am vazut recent cazul sasilor reveniti din Germania. In acelasi timp este vazuta, de economistii indoctrinati cu teoriile neoliberale acum la putere, drept un impediment major in modernizarea agriculturii. Acestui dispret elitist care vrea sa vada doar campuri imense cultivate cu ingrasaminte chimice si cu organisme Monsanto (culturi de plante modificate genetic) ii corespunde, la nivel politic, dispretul urduros al sefului statului, care priveste populatia rurala ca o adunatura de betivi lenesi. Ineficienti economic, lenesi si betivi, prin urmare, nu-i asa, trebuie facut totul pentru a pune mana pe pamantul lor! Ca oricum satul romanesc aproape ca s-a depopulat, tinerii fiind plecati peste hotare, sa munceasca la capsunile altora. Insa, pe masura ce criza se va adanci, vor exista tot mai multi imigranti care vor considera ca trebuie sa se intoarca, inasprindu-se conditiile de lucru si viata in Vest. E foarte posibil, insa, ca acesti romani sa nu mai gaseasca nimic la intoarcere, pentru ca a avut grija statul de proprietatile lor… Asadar, toate tunurile au fost puse pe acest petec de pamant care ar putea asigura, in opinia noastra, painea saracului in timpul acesta de criza!

E regretabil faptul ca astfel de analize si semne de alarma vin doar ca initiative individuale, in timp ce curente care isi revendica o agenda in domeniu si un statut de “alternativa” anti-mainstream ignora ceea ce se pregateste micilor proprietati rurale.

Neoiobagie in sec. XXI

analiza realizata de utzu

Textul de mai jos tratează succint şi colocvial tema reformei agricole, prin prisma ultimelor modificări legislative înfăptuite ori proiectate a intra în vigoare, pe calea ordonanţelor de urgenţă, în viitorul foarte apropiat. Am scris despre:

  1. Proiectele Ordonanţei de urgenţă privind igienizarea terenurilor, ce are în vedere amendarea deţinătorilor de terenuri necultivate şi cel al Legii privind stimularea comasării terenurilor agricole, ce prevede plata unor ajutoare de stat celor ce vor ceda folosinţa sau proprietatea terenurilor agricole;
  2. Noul regim juridic al contractului de arendare, care prin modificările aduse în Noul Cod Civil introduce practic, un contract nou, străin de tradiţia instituţional juridică a ţării noastre;
  3. Câteva foarte succinte precizări despre contractul de asociere/cooperaţie agricolă.

Am considerat că cele două proiecte indicate la litera a) sunt măsuri incorecte de forţare a micilor proprietari agricoli să se angajeze în raporturi juridice care, vor avea drept consecinţă, exproprierea de facto a proprietăţilor lor, în maniera similară procesului de colectivizare comunist.

Autorităţile mizează pe tendinţa accentuată a populaţiei de a renunţa la agricultură şi apelează la subterfugii străine de principiile democratice ori ale respectului şi bunului simţ, pentru a se asigura că procesul este ireversibil şi că românii nu vor mai fi ţărani, având libertatea exploatării agricole şi a iniţiativei antreprenoriale, ci lucrători agricoli în slujba investitorilor latifundiari. Consider că autorităţile în mod greşit mizează pe o creştere a valorii economice a exploatărilor agricole naţionale, în dauna inerentelor consecinţe sociale asupra micilor agricultori.

Interpretarea personală a acestor iniţiative, a cărei corectitudine o veţi putea aprecia citind materialul de mai jos, este că proiectul de amendare a deţinătorilor de terenuri agricole „pentru vegetaţia nedorită” închide cercul măsurilor menite să formeze o nouă clasă socială majoritară, cea a… căpşunarilor autohtoni.

***

Semnalăm celor interesaţi punerea în dezbatere publică a proiectului Ordonanţei de urgenţă privind igienizarea [sic!] terenurilor agricole, o nouă aberaţie legislativă marcă a guvernanţilor noştri, care pe de o parte vine să închidă cercul reformei agrare, prin exproprierea de facto a micilor proprietari de teren ce practică agricultura de subzistenţă şi să confirme pentru a nu ştim câta oară, cinismul absolut al prostirii pe faţă, al abuzului sistemic ce ignoră elementarul convenţiilor sociale fundamentale, cinism îmbrăcat în haina discursului reformator.

Ordonanţa indicată prevede amendarea deţinătorilor de terenuri agricole care nu şi le lucrează sau care nu desfăşoară activităţi, cu respectarea numitor standarde agricole. Amenzile prevăzute pentru necultivarea terenurilor agricole sunt de a) 200 lei/ha pentru primul an; b) 300 lei/ha pentru al doilea an; c) 400 lei/ha începând cu al treilea an consecutiv.

Conform notei de fundamentare a prezentei ordonanţe (paginile finale ale ordonanţei), „prin prezentul proiect de act normativ se instituie măsuri cu privire la respectarea de către deţinătorii de terenuri a bunelor condiţii agricole şi de mediu, igienizarea terenurilor prin realizarea lucrărilor conform standardelor prevăzute la art.2 din prezenta ordonanţă de urgenţă, şi răspunderea acestora în cazul nerespectării acestor condiţii pentru terenurile din fondul agricol naţional”.

În cadrul secţiunii a 3-a (Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ), la punctul 3 privind impactul social al reglementării arată că:Deţinătorii de teren care nu au posibilitatea să desfăşoare activităţi agricole şi să întreţină terenul în bune condiţii agricole şi de mediu sunt încurajaţi să transmită dreptul de utilizare a terenului către alte persoane, pentru a evita aplicarea sancţiunilor prevăzute de actul normativ”. Dincolo de modul în care înţelege statul să-şi încurajeze cetăţenii să facă ceva, să adopte o conduită comisivă ori să renunţe la un drept legitim fundamental (al proprietăţii ori al dezmembrămintelor sale), prin ameninţarea cu sancţiuni contravenţionale, este util de punctat grija sa excesivă pentru respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu (acestea fiind legiferate prin Codul de bune practici agricole, adoptat la închiderea capitolului de negociere pentru aderarea la U.E. şi care prevede dispoziţii de bun simţ, privind protecţia mediului). În acest sens, totuşi, codul identifică la catalogarea sistemelor de exploatare agricolă (pag.16), sistemul extensiv agricol – de subzistenţă, ca afectând mediul înconjurător, inclusiv a biomasei, mai ales prin dezechilibre de nutriţie a solului. Pe scurt, agricultura de subzistenţă, din punctul de vedere al Ministerului mediului.. afectează mediul (după care etalon? Real sau abstract/virtual? Etc.)

Bineînţeles că statul s-a gândit şi la situaţii de excepţie (art.9 din proiect), situaţii în care persoanele care nu-şi lucrează terenul nu sunt amendate, situaţii care se referă preponderent la calitatea/caracteristicile terenurilor terenului agricol, situaţii dintre care doar litera c) se referă la incidente de ordin personal: „deţinătorii de terenuri care şi-au pierdut capacitatea de muncă, dovedită pe bază de documente medicale, din cauză de bătrâneţe, forţă majoră, sau din alte motive neimputabile deţinătorilor de teren”. Deci, pentru cei ce nu au înţeles, un bătrân din fundul satului care nu mai poate munci de bătrâneţe, trebuie doar să-şi facă periodic, câte un dosar medical (la el în sat sau la spitalul desfiinţat din oraşul apropiat?) ori să documenteze alt motiv neimputabil pentru care i-a crescut buruiana în bătătură.

Trebuie subliniat faptul că acest proiect legislativ, deşi se adresează unei probleme reale a agriculturii româneşti, legiferează o ingerinţă de nepermis în cadrul dreptului de proprietate (drept exclusiv, absolut şi perpetuu – care nu se stinge prin neuz!). Cu alte cuvinte, din punct de vedere juridic, nu poate fi fundamentat (legal/etic/social etc.) nici un proiect legislativ care impune un anumit mod de conduită (vezi caracterul exclusiv al dreptului de uz).

Însă ceea ce nu poate justifica dreptul ca disciplină academică, poate filozofia juridică. Fără a intra prea mult în amănunte, arătăm că şi acest proiect legislativ se înscrie în trendul de revenire la principiile pozitivismului juridic, sub aspect funcţional, însemnând că norma de drept se legitimează prin conformitatea tehnică a legiferării şi prin legitimitatea organului care o emite, fără a mai fi permise discuţiile pe fond ori dezbaterile publice de fundamentare (proceduri păstrate dar golite complet de finalitatea sau efect). În traducere: de vreme ce proiectul arată ca o lege şi provine de la o autoritate legiuitoare legitimă şi recunoscută, nu mai este necesar să fie pus în discuţie domeniul de aplicare (fondul).

Interpretarea în cheie funcţionalistă se referă la asimilarea dreptului de proprietate unei funcţii sociale, în care exercitarea sa are o menire prioritară utilitaristă, individul exercitându-şi prerogativele (dreptul) în limitele interesului public superior. Dreptul de proprietate şi oricare altul, este transformat într-o obligaţie, de a exercita prerogativele în mod integrat, interesul colectiv/public superior abstract primând interesului individual concret. Acest curent filosofic a fost deosebit de popular în perioada interbelică, a fost implementat entuziast de regimurile fasciste (inclusiv de către regimul dictatorial carlist) şi este nelipsit oricărui regim autoritar/dictatorial paternalist.

Concret însă, a obliga pe cineva care are în proprietate teren agricol să-şi cultive terenul, indiferent de motivaţiile pentru care acesta nu o face, înseamnă să obligi un muribund la muncă forţată fără să te intereseze motivul pentru care este imobilizat la pat. În ambele cazuri, consecinţele sunt evidente. Cenzura constituţională sau judiciară a acestui act normativ este iluzorie. Păstrând modelul de raţionare ne putem aştepta să fim amendaţi/încurajaţi să transmitem dreptul de utilizare pentru garsonierele care nu vor fi renovate utilizându-se marmură clasică. O astfel de iniţiativă reprezintă un capăt de pod care va facilita nenumărate alte limitări ale dreptului de proprietate, indiferent de obiect.

Totuşi, amendarea pentru necultivarea terenului este prevăzută şi la acest moment, prin dispoziţiile art. 74-76 din Legea nr. 18/1991 republicată, privind fondul funciar. Deci, la prima vedere nu ar fi vorba decât de o modificare de formă, iar nu de fond.

Chiar de ar fi aşa, forma e importantă pentru că momentan, amenda pentru terenul nelucrat este de la 5 la 10 RON de hectar, în funcţie de categoria de folosinţă. Apoi, acum necultivarea nu este definită expres, motiv pentru care aceste dispoziţii nici nu au fost aplicate, întrucât nimeni nu poate dovedi că nu mi-am propus să cultiv plantele exact în proporţia în care acestea sunt dispuse pe tarlaua proprie şi nimeni nu are dreptul să mă chestioneze pe acest temei, dacă nu m-am angajat să fiu subvenţionat de A.P.I.A. Or prin acest proiect, fiecare deţinător (termen a-juridic legiferat iată, fără sens, întrucât dreptul ca ştiinţă, nu recunoaşte decât proprietari, posesori ori detentori precari), va fi obligat să respecte standardele de „igienă” prestabilite prin H.G. şi Ordin al ministrului, ce vor fi publicate la 60 de zile după intrarea în vigoare a prezentei O.U.G. Din experienţă, personal, având în vedere concizia proiectului, este de aşteptat să ne trezim cu norme de reglementare extinse/stufoase, care să compenseze formularea generică a proiectului (menită să dilueze cât mai mult frontierele constituţionale), norme de reglementare care vor fi dezvoltate probabil pe baza actualului Ghid de bune condiţii pentru plăţile A.P.I.A.. Din punct de vedere juridic, operaţiunea ar fi simplă, acest proiect constituind o procedură de adăugare a unor specii de vegetaţie/buruieni la lista plantelor a căror cultivare este interzisă/condiţionată (ex: tutun, cânepă, etc) [SIC!].

Avem în vedere însă, că se legiferează o obligaţie care până acum era convenţională („deţinătorul” se angaja să respecte condiţiile din ghid, în schimbul unei subvenţii), urmând ca pe viitor, conform acestei Ordonanţe, deţinătorul să fie obligat „prin lege” să respecte un mod anume de utilizare a terenului. Trebuie adăugat aici, că renumita colectivizare comunistă, a avut un parcurs identic, pornind de la expropriere în interes public şi utilizarea condiţionată a terenurilor agricole (Legea nr. 147/1945 privind reforma agrară, Legea nr. 203/1947 şi Decretele succesive nr. 221/1958, respectiv 144/1958), până la dizolvarea proprietăţii private ( Legea nr. 19/1968 şi Legea agrară nr. 58/1974 – fiind interzisă înstrăinarea sau dobândirea terenurilor prin acte juridice). Ce altceva dacă nu un interes public este astăzi invocat pentru a condiţiona utilizarea dreptului de proprietate?

Pe fond însă, proiectul pare a aduce ceva nou şi anume igienizarea terenurilor neagricole. În fapt acest interes al ministrului de a „igieniza” marginea de drum, are rol de clopoţel, de nadă, de a atrage atenţia publică de la adevărata problemă şi finalitate a proiectului, anume sancţionarea contravenţională a necultivării terenurilor agricole, dar mai ales de la CONSECINŢELE SOCIO-ECONOMICE ale promulgării acestor dispoziţii. Altfel, este greu de înţeles de ce nu s-ar fi rezolvat problema buruienilor până la pod ale d-lui Tabără, pe cale administrativă, prin ordine directe către C.N.A.D.N.R. de pildă, ori C.F.R., ori prin hotărâri ale autorităţilor locale ameţite de atâta descentralizare (au primit în grijă instituţiile de ordine publică, cele de învăţământ, spitalele etc. dar nu sunt competente să-şi reglementeze regimul buruienilor!). Fără a zăbovi prea mult pe subiect, semnalăm intenţia josnică de manipulare a ministrului Tabără, referitoare la acest proiect şi vă îndemnăm să urmăriţi cu atenţie mesajele publice pe această temă.

Care ar fi însă consecinţele socio-economice pe care ministrul se face că nu le vede, deşi luna trecută ne îndemna să nu vindem terenurile agricole. Mai întâi de toate că preţul terenurilor agricole va scădea dramatic, vilitatea/neseriozitatea/caracterul lezionar al preţului devenind evidente, generând contractări agresive. Apoi, presiunile spre vânzarea terenurilor către „persoane agreate” de autorităţile constatatoare ale neigienizării ar fi inerente şi omniprezente. La nivel naţional, românii nu au suficient capital să achiziţioneze suprafaţă minimă nelucrată scoasă la vânzare, urmând a aştepta şi în acest domeniu, asemeni altora, pe generoşii investitori străini, şi ale lor investiţii directe, suspect de apreciaţi de mass media noastră.

Însă efectul scontat de autorităţi, mai mult sau mai puţin sincer, nu este vânzarea terenurilor agricole, ci arendarea acestora. În acest sens, Ministerul Agriculturii a elaborat simultan cu ordonanţa privind igienizarea terenurilor şi un proiect legislativ, conform căruia statul român gâtuit de criză, va acorda prime între 30 şi 100 de euro pe hectar anual persoanelor care dau în arendă terenurile agricole pentru o perioadă cuprinsă între 5 şi 15 ani; în cazul vânzării, prima va fi de 200 de euro pe hectar.

Consider aşadar că este mai mult decât evident scopul statului de a ne elibera de povara proprietăţii agricole, aplicând tactici de genul good cop/bad cop, arătându-ne băţul dacă ni se pare bomboana prea mică. O minimă înţelegere a psihologiei sociale explică întru totul motivul pentru care statul a ales să insiste pe varianta coercitivă şi neconstituţională a „încurajării de a ceda dreptul de utilizare”, anume de arendare a suprafeţelor agricole.

Cei care au fost bombardaţi însă, în ultimul timp, cu ştiri despre foametea planetară iminentă, care au rezonat chiar şi superficial la mitul poporului nemuncitor, care stă cu mâna întinsă spre stat deşi are două hectare de pământ în spatele casei, ar putea găsi în cele arătate până acum un prilej de bucurie. La urma urmei, arendarea presupune conservarea dreptului de proprietate, o retribuţie semnificativă (în trend valoric ascendent) în lipsa responsabilităţilor, o asigurare pentru bătrâneţea celor în vârstă din mediul rural, un act patriotic prin care România ar putea beneficia de un imput valutar substanţial, etc etc. Care ar fi deci problema?

– VA URMA –


Categorii

Agricultura/ Satul romanesc, Batalia pentru resurse, Criza mondiala, Cuvantul cititorului, Opinii, analize, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

70 Commentarii la “SFARSITUL TARANULUI ROMAN prin distrugerea micii proprietati agricole. Cum se pune la cale, in forme mascate, EXPROPRIEREA TARANILOR in favoarea MARILOR LATIFUNDIARI (I)

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. @k:

    Atat de rezonabila cat poate fi o exceptie de la… incalcarea dreptului la proprietate.

  2. @carmen

    Iertaţi-mă pentru insistenţă şi lipsă de tact. Doamne, ajută!

  3. Din Constitutia Romaniei:

    ARTICOLUL 44
    (1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. […]
    (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

    Proprietatea privata este un drept fundamental al omului in orice stat civilizat. Sub nicio forma nu poate fi conditionata.
    In general, un abuz de cele mai multe ori nu se face in mod direct, ci viclean, invocandu-se niste scopuri bune. Cine se lasa fermecat de pretexte, considerate ca fiind bine venite, pentru a justifica un abuz si o ilegalitate, mergand pe dictonul ‘scopul care scuza mijloacele’, nu face decat sa se agate de nada aruncata pentru naivi si sa cada in capcana pusa la cale de cei care nu au ca scop binele general, ci doar al unor “grupuri de interese”.

    Pentru un posesor de IQ peste 100 (adica pentru cel care are macar un nivel mediu de inteligenta), ar trebui sa fie evident ca o amenda anuala de 400 ron per hectar nu duce decat la FORTAREA multor romani, care nu isi permit sa o plateasca, de a-si instraina terenurile proprietate spre arenda sau vanzare (pe nimic). Asta in conditiile in care agricultorii nu sunt deloc sprijiniti de catre stat (ca si agricultura in general). Mai putem vedea (daca avem ce spuneam mai sus) si alte consecinte care decurg din aceasta masura: tot mai multe terenuri vandute strainilor care devin proprietari in tara noastra, iar romanii tot mai straini in propria tara. Oomul de rand nu este favorizat de aceasta lege, ci tot marii producatori si ‘baietii destepti’. Plus existenta riscului implementarii culturilor modificate genetic, initiativa sustinuta de actualul Min. al Agriculturii. Terenul cultivat cu OMG-uri, nu mai poate fi cultivat cu nimic altceva, deci dupa arenda pamantul nu va mai fi bun de agricultura eco. Consecinta: tot mai multe boli de cancer pentru consumatori, adica pt noi toti, cei care cumparam produsele lor din piata.

    Pe langa gravitatea acestor consecinte, aceasta lege poate duce, dupa cum s-a subliniat, si la alte abuzuri, fiind creat acest precedent: cei care nu isi vor exploata bunurile (mobiliare sau imobiliare) asa cum ni se dicteaza de sus, vor fi condamnati sa le piarda.

    “Somnul ratiunii naste mostrii.”

    Cu eticheta „mentalitate comunista” am ajuns sa distrugem ceea ce inainte ne folosea din plin, ne-am raliat unui mod de a fi si de a trai construit de multe ori pe valori improprii noua. Importate din mirajul prosperitatii vestice. E bine totusi sa pastram o linie de echilibru si sa recunoastem ca nu tot ceea ce am folosit in vechea oranduire este prost sau gresit si ca rezultate sunt acolo unde oamenii si-au unit eforturile si proprietatile lasandu-si de-o parte orgoliile personale.

    Nu de orgoliu era vorba, ci de un bun personal, dobandit deseori cu multa truda, si care ti se confisca (sub pretextul bunastarii generale). Exact asta este mentalitatea comunista, de fapt o mare pacaleala. Existau in regimul trecut recolte la hectar, ce-i drept, dar la fel de adevarat este ca existau si multe cozi la mancare, dar si multe lipsuri, mancare pe ratie daca nu ma insel…
    Cine crede ca aceasta politica si acele recolte obtinute pe terenuri in arenda vor ajuta cu ceva populatia de rand, se afla intr-o mare eroare. Beneficiile vor fi intotdeauna ale altora, asa cum se intampla cu graul pe care il exportam pentru a-l importa mai apoi cu pret triplu sau chiar mai mare. Intre timp insa, multi romani isi vor fi pierdut pamanturile.

  4. Apropo de cine controleaza a gricultura la noi. Anul acesta am fost in Statiunea Baile Doi Mai din Oradea. In timpul uni proceduri medicale am pus mana pe o revista, nu mai tin minte titlul dar era doar despre agricultura si pentru agricultori.

    Incep sa citesc si am ramas stupefiat. Am aflat fara sa vreau ca Monsanto si o intreaga pleiada de producatori de otrava, organsimele modificate genetic, au pus deja mana pe fraiele agricultruii romansti, mai mult, am citit un articol scris de un specialist in agricultura care facea apologia organsimelor modificate genetic.

    M-am intristat profund.

    Si ca o completarea amara la ce citisem, in seara respectiva la stirile ce ieseau din tv pus in incinta amplsamentului medical, mi-a fost dat sa aud cum saracii tarani romani nu aveau unde sa-si valorifice culturile de rosii si ardei care au fost din belsug, dar pe piata noastra controlta de oameni care nu au nici in clin nici in maneca cu agricultura, gasesti legume si fructe fara gust, cu forme supradimesnionale, aduse de baietii veselei de la turci, evrei, etc, adica de la cei care nu au pamant agricol dar au din plin chimicale minune.

    Nu stiu ce e mai rau, sa-ti fie distrusa tara cu bombe sau cum o fac astia cu noi, in mod perfid, fara scrupule, prin moarte lenta?

  5. Pingback: Bataia de joc din agricultura: PRODUCTIE-RECORD DE CARTOFI DAR IMPORTAM IN CONTINUARE!
  6. Pingback: Taxe sufocante pentru micii producatori din agricultura?
  7. Pingback: Academicianul Dinu C. Giurescu: cum este DISTRUSA IN MOD SISTEMATIC ROMANIA si cum ne indreptam catre DICTATURA
  8. Pingback: ROMANIA, pe PRIMUL LOC intre tarile din Europa care AU CEDAT pamantul agricol (MULT SUBEVALUAT!) in MAINILE STRAINILOR
  9. Pingback: Rezultatele recensamantului 2011, criza demografica a Romaniei si CORUL BOCITOARELOR IPOCRITE - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  10. Pingback: O idee despre cum am putea SUBZISTA pe timp de CRIZA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  11. Pingback: Romania, EL DORADO al AGRICULTORILOR… europeni - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  12. Pingback: Cum a disparut ROSIA ROMANEASCA din piete din cauza IMPORTURILOR si intermediarilor - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  13. Pingback: NEOIOBAGIE: cateva mari exploatatii detin 44% din TERENUL ARABIL, instrainarea pamantului este in crestere - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  14. Pingback: Un irlandez ne avertizeaza: “CIVILIZATIA RURALA MOARE DE FOAME. Mobilizati-va” - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  15. Pingback: FENOMENUL ACAPARARII PAMANTULUI TARANILOR DE CORPORATII. Noi NU mai vrem pamant? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  16. Pingback: Trilateralii de la BNR au agenda: DISTRUGEREA AGRICULTURII DE SUBZISTENTA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  17. Pingback: Mihai Gotiu despre exterminarea micilor agricultori: de la COLECTIVIZAREA COMUNISTA la COMASAREA si INDUSTRIALIZAREA CAPITALISTA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  18. Pingback: TRANSHUMANTA - un mod de viata si o traditie milenara aproape ucisa de "modernizare". CE A FOST SI CE A AJUNS OIERUL ROMÂN? (video, "In premiera") - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  19. Pingback: Consilier prezidential despre “STRATEGIA BASESCU” PE AGRICULTURA. Romania ar trebui sa devina MARE PRODUCATOR REGIONAL prin cultivarea …ORGANISMELOR MODIFICARE GENETIC - Recomandari
  20. Pingback: “Revolutia” Pietei Universitatii intre UTOPIILE DEMOCRATIEI TOTALE si ale SCHIMBARII DIN TEMELII a sistemului - Recomandari
  21. Pingback: Fermierii anunta DEZASTRU IN AGRICULTURA si denunta DISCRIMINAREA COMISIEI EUROPENE fata de agricultorii TARILOR RASARITENE - Recomandari
  22. Pingback: ROMANIA ISI VINDE SI SUVERANITATEA ALIMENTARA. De la 1 ianuarie: ELIMINAREA ORICAREI RESTRICTII PENTRU STRAINII CE VOR SA CUMPERE TERENURI AGRICOLE - Recomandari
  23. Pingback: Cel mai grav si prea putin discutat: ROMANIA ISI PIERDE PAMANTUL, UNGARIA SE PREGATESTE SA IL IA IN STAPANIRE. In Ardeal ne intoarcem in trecut: SLUGI IN PROPRIA TARA. Ilie Serbanescu, Pavel Abraham si Lucian Bolcas despre cea mai antinationala lege: VANZ
  24. Pingback: Ilie Serbanescu despre “DRAMATICA EXPROPRIERE A SARACILOR DE LA PERIFERIE”. Semnificatia liberalizarii vanzarii de terenuri agricole: “SFARSITUL TARII”, “DEFINITIVA RUPERE DE GLIE A ROMANULUI” - Recomandari
  25. Pingback: “ROMÂNIA SUB ASEDIU” – disparitia Romaniei prin VANZAREA PAMANTURILOR si PADURILOR (reportaj video “In Premiera”) - Recomandari
  26. Pingback: SCRISOARE DESCHISĂ PRIMULUI-MINISTRU DACIAN CIOLOŞ DE ZIUA NAŢIONALĂ – semnal de alarmă al irlandezului din România, Peter Hurley: ŢĂRANII ROMÂNI SUNT ABANDONAŢI ÎN FAVOAREA MARELUI AGRO-“BUSINESS”! “Esenţa României iz
  27. Pingback: 27 de ONG-uri cer, printr-o scrisoare deschisa, primului-ministru Cioloș, MASURI URGENTE DE RESTRICTIONARE A CUMPARARII PAMANTURILOR CATRE STRAINI: “Asistăm la cronica unei morți anunțate: dispariția țăranului român și a agriculturii tradi
  28. Pingback: 27 de ONG-uri cer, printr-o scrisoare deschisa, primului-ministru Cioloș, MASURI URGENTE DE RESTRICTIONARE A CUMPARARII PAMANTURILOR DE CATRE STRAINI: “Asistăm la cronica unei morți anunțate: dispariția țăranului român și a agriculturii tra
  29. Pingback: POFTIȚI LA ROMÂNIA! (O noua ancheta “In premiera” despre VANZAREA ROMÂNIEI prin VANZAREA PAMANTURILOR: “Aproape 20% din România, o suprafață cât Moldova, NU NE MAI APARȚINE… Teritoriile nu mai sunt acaparate prin războaie.
  30. Pingback: Sir Julian Rose: “MARILE CORPORAȚII CONDUC, guvernele doar le urmează. Corporațiile, lanțurile de supermarketuri, guvernele și UE, toate fac parte dintr-un MARE CLUB. Și tot ceea ce vor să obțină sunt bogăție și putere. AVEȚI O ULTIMĂ
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare