UNGARIA in viziunea lui Viktor Orban: ELIBERATA DE GOLIATII FINANCIARI SI REINTOARSA LA CRESTINISM

• Ziarul Financiar: Ungaria orbaniană s-a transformat dintr-o „rablă cu pană la o roată“ într-o „maşină rapidă de curse“, admirată de un public cu salarii mai mari şi facturi mai mici la întreţinere

Ungaria are o economie în creştere şi mai sănătoasă ca a altor ţări europene, cu şomaj şi datorie publică în scădere, cu deficit bugetar sub control, în care consumatorii şi companiile, mai ales cele locale, au încredere şi care este văzută bine de agenţiile mari de rating. Dobânzile au coborât, TVA la carne a scăzut, la fel şi taxele pe venit şi factura la utilităţi, iar salariile profesorilor s-au majorat cu peste 30% anul trecut. Ungaria s-a transformat dintr-o „rablă cu pană la o roată“ într-o „maşină rapidă de curse“, o ţară „eliberată de Goliaţii de pe piaţa financiară“ şi de „îmbrăţişarea ajutătoare a FMI“ şi reîntoarsă pe calea creştinismului. Aceasta este Ungaria – planeta Orban, după cum a fost botezată de The Economist – descrisă la ştiri şi de premierul Viktor Orban înaintea alegerilor generale de duminică. Planeta are însă şi o faţă întunecată. Cele mai recente sondaje de opinie arată ca partidul favorit este Fidesz, fondat de Orban în 1980 şi aflat acum la guvernare. Fidesz este sprijinit de 38% dintre cei care vor vota şi se află la distanţă considerabilă de alianţa de centru stânga, cu susţinere de doar 16%, şi de partidul de extremă-dreaptă Jobbik, cu 15%. Totuşi, susţinerea electoratului pentru Fidesz a scăzut comparativ cu acum patru ani, când partidul a câştigat alegerile cu votul a 52,7% dintre alegători, scrie European Voice.

Ungaria de poveste a lui Orban

După patru ani de la câştigarea alegerilor din 2010, premierul Orban spune că a salvat ţara de la dezastru economic şi a implementat strategii pentru a pune economia pe picioare prin creşterea exporturilor în sectorul auto, reducerea datoriei publice, a taxelor pe venit, diminuarea inflaţiei şi crearea de locuri de muncă, scrie Financial Times. Fidesz a transformat Ungaria „într-o maşină de curse rapidă şi îndrăzneaţă dintr-o rablă care rămăsese în pană“, a spus Orban, citat de The Wall Street Journal. Premierul asigură că partidul său „a luptat cu succes împotriva Goliatului pe de piaţa financiară“ şi „a eliberat ţara din îmbrăţişarea ajutătoare a FMI, a redirecţionat Ungaria către rădăcinile ei creştine şi a unit naţiunea împrăştiată în lume“. Orban promite că dacă va câştiga un nou mandat va transforma Ungaria în cel mai industrializat stat din Europa. „Da, cred că guvernul acesta are rezultate mai bune, atât economic cât şi spiritual, un aspect foarte neglijat. Au făcut toate eforturile de la preluarea puterii şi şi-au asumat responsabilitatea pentru dezastrul fostului guvern socialist“, a spus un pensionar din Budapesta pentru FT.

Partea întunecată a planetei Orban

Unii critici ai politicilor lui Orban spun că avansul economic de anul trecut este rezultatul îmbunătăţirii condiţiilor globale şi a condiţiilor climatice favorabile producţiei agricole, care a depăşit-o pe cea din 2012. „Avansul economic nu este în realitate unul puternic, având în vedere că Ungariei îi lipsesc resursele pentru o creştere susţinută“, a subliniat Eva Varhegyi, economist la Financial Research Institute, citat de AFP. Fostul premier Gordon Bajnai consideră că actualul guvern culege datele statistice care îi convin. „Fidesz nu oferă creştere economică. Când am predat portofoliul de ministru ţara ieşea din cea mai mare criză prin care a trecut în ultimele decenii, iar avansul eco­nomic era atunci de 1,5%. PIB-ul Ungariei este acum cu doar 1,5% mai mare, adică cu 4-5% sub nivelul din 2008 când a lovit criza“, a explicat Bajnai, citat de FT. La 16% din PIB „investiţiile sunt insuficiente pentru a menţine actualul nivel al producţiei“, spune Sandor Jobbagy, analist la CIB din Budapesta. Investi­ţiile sunt dominate de proiectele de infrastructură ale statului, finanţate cu fonduri europene. Orban i-a speriat pe investitorii străini cu taxele sale speciale, care l-au ajutat să reducă deficitul bugetar. Pentru a evita implementarea unor măsuri fiscale nepopulare, Ungaria a introdus taxe speciale în anumite sectoare ale economiei dominate de companii străine şi a dus taxele datorate de bănci la cel mai ridicat nivel din UE. Forintul a pierdut 16% din valoare în raport cu euro de când Fidesz a preluat puterea, datorită neîncrederii investitorilor în economie. Ţara a rambursat înainte de termen anul trecut ceea ce mai rămăsese de dat din împrumutul de 20 miliarde euro acordat de FMI şi UE în 2008, economisind astfel 11,4 milioane euro reprezentând dobânda. Ultima tranşă, de 2,15 miliarde euro, era scadentă în trimestrul al treilea din 2014. Guvernul condus de Orban a vrut să pună capăt la ceea ce a caracterizat drept influenţă externă excesivă asupra politicilor sale economice, scrie Thomson Reuters.

Datoria publică, inflaţia şi şomajul

Deşi s-a diminuat în ultimii patru ani la circa 79% din PIB, datoria publică a Ungariei rămâne în conti­nuare la cel mai ridicat nivel din Europa Centrală şi de Est. Spre comparaţie, datoria publică a României se afla în octombrie anul trecut la 38,7% din PIB. Ceea ce a dus la temperarea inflaţiei a fost decizia guvernului Orban de a obliga companiile de utilităţi, majoritatea străine, să reducă cu 20%preţurile la gazele şi electricitatea furnizate populaţiei. La 1 iulie anul trecut, Ungaria a redus preţurile reglementate de stat la şase tipuri de utilităţi casnice, printre care apa curentă, canalizarea şi colectarea gunoiului menajer, parte a eforturilor guvernului de a micşora povara financiară care apasă pe gospodării. În România, preţul gazelor pentru populaţie a crescut cu 8% de la 1 iulie şi cu 2% de la 1 octombrie, iar tarifele pentru gazele livrate clienţilor noncasnici au fost majorate cu 3% la începutul lunii iulie anul trecut. Scăderea şomajului în Ungaria s-a datorat politicii de tip „workfare“ aplicate de Orban, în care cetăţenii trebuie să muncească în schimbul ajutoarelor sociale. Laszlo Akar, vicepreşedinte la GKI Economic Research, consideră că datele încurajatoare privind angajările se datorează programelor de muncă sponsorizate de guvern, iar cifrele au crescut artificial pentru că cei aproximativ 500.000 de unguri care muncesc în străinătate sunt luaţi în calcul în statisticile locale. Salariile profesorilor din Ungaria au fost majorate în medie cu 34% în septembrie anul trecut. Profesorii vizaţi câştigau în medie 160.000 de forinţi (544 euro) pe lună, sub media naţională de 230.000 de forinţi (782 euro). Guvernul ungar a promis, de asemenea, că salariile profesorilor vor creşte treptat până în 2017. România a majorat anul trecut salariile profesorilor pentru a le aduce la nivelul de dinaintea tăierilor drastice aplicate în 2010. Chiar şi aşa, profesorii români au printre cele mai mici salarii din UE. Venitul mediu al acestora este cu puţin peste salariul mediu pe economie, de 350 de euro net pe lună. În ianuarie 2012, guvernul de la Budapesta a majorat TVA-ul general de la 25% la 27%. La 1 ianuarie anul acesta, autorităţile maghiare au redus TVA-ul la carne de porc de la 27% la 5%. În România, TVA-ul a fost majorat în 2010 de la 19% la 24%. În septembrie anul trecut, guvernul condus de premierul Victor Ponta a redus TVA-ul la pâine şi produse de panificaţie de la 24% la 9%.

Economia Ungariei în cifre

Ungaria a ieşit din recesiune anul trecut, când economia a crescut cu 1,1%, iar guvernul maghiar se aşteaptă ca PIB-ul ţării să avanseze anul acesta cu circa 2%. Rata şomajului a scăzut de la 11,4% acum patru ani la 8,6% în februarie, în timp ce inflaţia, care în 2012 atinsese cel mai mare nivel din UE, a încetinit la cel mai mic nivel din ultimele patru decenii, de 0,1%. În timp ce costurile de finanţare ale altor economii emergente precum Africa de Sud şi Turcia au continuat să crească, banca centrală a Ungariei şi-a permis să scadă dobânzile. Ministrul ungar al economiei Mihaly Varga a afirmat recent că datoria publică a scăzut pentru al treilea an consecutiv, de la 83% din PIB în 2010, potrivit Portfolio.hu.

Orban: Ungaria este gata să lupte cu UE pentru a proteja bunăstarea cetăţenilor

Guvernul ungar a adoptat legi prin care a redus preţurile utilităţilor casnice şi prin care protejează terenurile agricole de speculanţii străini, iar unele aspecte ale acestor legi ar putea fi contestate de Bruxelles, însă Ungaria este gata să lupte pentru a apăra aceste măsuri, a afirmat premierul Viktor Orban, citat de Portfolio.hu. „Trebuie să arătăm că suntem capabili să apărăm cu curaj şi uniţi lucrurile în care credem”, a subliniat el. În privinţa Rusiei, către care Ungaria s-a orientat pentru dezvoltarea industriei nucleare, Orban a afirmat că Europa este incapabilă să accepte faptul că Rusia nu este organizată şi nu se conduce după modelul democraţiilor europene. Cea mai importantă valoare europeană este libertatea, în timp ce ceea ce contează în Rusia este cum să ţii împreună o ţară aşa de mare, a explicat el. „Ar trebui să facem în aşa fel încât să fim în bune relaţii cu ruşii, în spiritul legislaţiei internaţionale, în loc să le ţinem morală şi să pierdem oportunitatea de cooperare”, a concluzionat Orban.

sursa infografic: Ziarul Financiar

• Mediafax: SONDAJ: Partidul Fidesz este creditat cu 47% din intenţiile de vot înaintea alegerilor din Ungaria

Partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, se clasează pe primul loc în intenţiile de vot, cu 47 la sută, înaintea scrutinului legislativ de duminică, în timp ce Alianţa pentru Schimbare, dominată de socialiştii (MSZP), este creditată cu 28 la sută, conform unui sondaj al Institutului Nezopont.

Mişcarea radicală Jobbik are o cotă de 19 la sută, iar formaţiunea liberală Politica Poate Fi Diferită (LMP) va fi votată de 5 la sută dintre alegători, potrivit rezultatelor sondajului, prezentate de MTI. Conform Institutului Nezopont, peste 60 la sută dintre alegători vor merge la urne în scrutinul legislativ.

• Cotidianul/ Calin Marchevici: “Politicienii liberali să-i cazeze la ei acasă pe muncitorii români”. Spaimele naţionaliştilor unguri înainte de alegeri: românii, evreii şi romii

Pe ultima sută de metri înaintea alegerilor de pe 6 aprilie, liderul ultranaţionalist maghiar Gabor Vona a avertizat că Fidesz, partidul aflat la guvernare, va face alianţă cu socialiştii. Declaraţia a fost făcută de liderul Jobbik la un miting electoral la Szeged.

Oficiosul partidului extremist, Barikad, scrie de săptămâni bune că Jobbik este deja câştigătorul alegerilor legislative, pentru că este singurul partid care s-a prezentat în faţa alegătorilor cu un mesaj pozitiv, în timp ce celelalte partide nu fac decât să se lupte între ele în mod josnic.

Peter Toth, unul dintre candidaţii partidului, a atras atenţia asupra criminalităţii rome şi a tras şi un semnal de alarmă privind cele “câteva mii” de români care lucrează la marile ferme din regiunea Homokhatsag, pe care îi vede drept o ameninţare gravă la adresa securităţii, mulţi dintre ei fiind de origine romă. Toth a propus soluţia folosirii unor angajaţi din sectorul public la aceste ferme private. El a sugerat că “politicienii liberali” ar trebui să ofere cazare lucrătorilor din România chiar în locuinţele lor.

În timpul mitingului electoral, unii participanţi s-au declarat îngrijoraţi că “israeliţii” ar putea afecta corectitudinea alegerilor, în timp ce alţii au consideră că toată presa care critică partidul extremist Jobbik este “presă roşie”.

Gabor Vona a cerut participanţilor la miting să convingă cât mai multă lume să voteze cu Jobbik şi să aibă grijă ca tinerii să nu petreacă prea mult în seara de sâmbătă, pentru a se asigura astfel că se vor prezenta la vot în ziua următoare.