UNGARIA URMARESTE SA DESTABILIZEZE SITUATIA DIN ROMANIA PENTRU A SERVI INTERESELE RUSIEI – traducerea completa a analizei CESI

• CESI: Ungaria urmareste sa destabilizeze situatia din Romania pentru a servi intereselor rusesti

In luna iulie, Ungaria a sporit brusc presiunea asupra Romaniei pentru a grabi procesul de autonomizare a teritoriilor aflate in zona de interes a Budapestei. Astfel, presedintele parlamentului ungar, László Kövér, s-a adresat compatriotilor sai ce traiesc in statele vecine, impingandu-i sa “depuna mai multe eforturi pentru a obtine autonomia”. Merita subliniat ca a facut aceasta declaratie pe cand se afla in una din aceste tari, sustinand un discurs la ceremonia de deschidere a unui centru cultural in Rimetea din judetul Alba, Transilvania. Potrivit lui László Kövér, Budapesta va ridica acest subiect la nivel global si european. Presedintele parlamentului a subliniat ca “mult depinde si de abilitatea conducatorilor comunitatilor ungare de a lua in serios aceste obiective strategice”. A dat ca exemplu teritoriile care au reusit sa-si obtina autonomia in interiorul UE, Catalonia, in special.

Trei saptamani mai tarziu, primul ministru Semjén Zsolt a a declarat Catalonia drept un excelent exemplu pentru maghiarii din Transilvania care doresc emanciparea: “In mod evident, fiecare natiune ar trebui sa-si elaboreze propriul concept de autonomie astfel incat sa se potriveasca perfect cu interesele Ungariei, iar guvernul ungar va sprijini aceste concepte propuse de fiecare natiune. Este adevarat, sustinem clar conceptul de autonomie, si deja putem da exemple de acest fel in UE. Deci daca exista precedente, putem si noi s-o facem“. Politicianul a subliniat ca “fiecare natiune ar trebui sa-si dezvolte propriul concept de autonomie. Locuitorii Voivodinei, ai Transcarpatiei (Ucraina) ar trebui sa faca la fel. Ungurii din Ardeal ar trebui si ei sa ceara autonomie pentru ei“.El a mai declarat ca Budapesta va sprijini orice astfel de efort.

Unul din liderii ungari din Transilvania, László Tőkés, care este si europarlamentar reprezentand partidul de guvernamant din Ungaria – Fidesz – a facut o declaratie si mai dura. El a spus explicit ca a sosit timpul ca maghiarii sa-si ceara dreptul la autonomie. In acelasi timp, Tőkés a recunoscut ca deocamdata “nu vede nici un motiv de a fi optimist in aceasta privinta” deoarece “colonizarea” facuta de Bucuresti a transformat comunitatea maghiara din Romania “intr-o diaspora”. “Ca sa fie clar: nu mai avem alti 25 de ani de stat si asteptat… Nu mai e timp de incertitudini si oportunism politic, de prostire a populatiei ce ne poate fi fatala pana la urma. A venit vremea noastra, trebuie sa actionam acum, e timpul sa ne cerem autonomia. Nu avem timp de promisiuni si de visari. Doar independenta nationala totala poate renaste societatea ungara“, a adaugat Tőkés.

Maghiarii reprezinta cea mai mare minoritate etnica din Romania. Potrivit statisticilor oficiale, 1,2 de milioane de maghiari traiesc in Romania, adica 6,5% din populatia totala. Totusi, maghiarii din Romania nu sunt reprezentati de o singura comunitate, ci de mai multe subgrupuri. Regiunile cu populatie maghiara densa sunt Banat, Crisana si Maramures. Ungurii din Tinutul Secuiesc din centrul Romaniei depun cele mai mari eforturi de a obtine drepturi speciale. Acolo, peste 609 de mii de unguri traiesc in Mures, Harghita si Covasna. Maghiarii reprezinta peste 70% din populatia judetelor Harghita si Covasna.

O lupta lipsita de entuziasm pentru autonomie maghiara a existat in aceste regiuni inca din 1993. 2010 a fost, insa, un punct de cotitura, iar in 2013-2014 conflictul a escaladat. Atunci, maghiarii din aceste zone au declansat o serie de proteste mari si dinamice pentru a obtine autonomia. Mai mult, au incercat sa aduca tema la nivel european. Astfel, la sfarsitul lui mai 2011, un grup de europarlamentari romani reprezentand UDMR condusi de vicepresedintele Parlamentului European, László Tőkés, au deschis o reprezentanta a Tinutului Secuiesc la Bruxelles. In replica, reprezentantul ministerului roman al afaceruilor externe a facut o declaratie aratand uimirea intregii tari privind “stabilirea unei “reprezentante” a unui teritoriu administrativ inexistent in Romania, fara sa existe vreo baza constitutionala sau legala”.

Astazi, UDMR a initiat actiuni legislative puternice pentru a acorda autonomie Tinutului Secuiesc, ceea ce necesita, in schimb, modificari ale Constitutiei. Mai mult, UDMR si-a desemnat liderul, pe Kelemen Hunor, drept candidat la presedintia Romaniei in cadrul alegerilor din luna noiembrie. Merita notat ca Bucurestiul incearca sa evite politizarea discutiei privind autonomia etnica si expansiunea Ungariei. De exemplu, in luna iulie autoritatile romane au refuzat deschiderea a doua sectii consulare ungare in doua orase din Transilvania.

Mobilizarea minoritatii maghiare in Romania s-a produs dupa ce Bucurestiul a initiat actiuni in Moldova si confruntarea cu Rusia a erupt in regiune. Sa nu uitam ca din 2009 Romania si-a aratat hotararea de a-si proteja interesele geopolitice in Moldova si a reusit sa impuna schimbari, slabind, drept consecinta, pozitia Rusiei in regiune. In acelasi timp, Kremlinul, folosindu-si influenta in regiunile Transnistria si Gagauzia ale Republicii Moldova, face tot ce poate pentru a destabiliza situatia si a se razbuna. Potrivit estimarilor noastre, serviciile speciale rusesti colaboreaza cu liderii maghiari in Romania si, profitand de specificitatile relatiilor interetnice din regiune, incearca sa faca probleme Bucurestiului din interior.

Serviciile speciale rusesti colaboreaza traditional cu politicienii unguri. In luna mai anul acesta, procurorul Ungariei a formulat o cerere catre Parlamentul European pentru a ridica imunitatea lui Béla Kovác, unul din liderii partidului de extrema dreapta Jobbik, acuzandu-l ca ar fi spion al Rusiei.

Cei mai importanti politicieni maghiari cad de acord, insa, pe temele esentiale, pozitionarea lor unanima fiind pro-Rusia. Astazi, Ungaria este unul din “prietenii” Kremlinului in Europa si isi sporeste cooperarea cu Federatia Rusa in domeniul energiei nucleare si al aprovizionarii cu gaz prin conducta South Stream, in ciuda situatiei actuale din Ucraina.

Astazi, oficialii maghiari nu ridica problema autonomiei etnice a maghiarilor din Voivodina sarbeasca, unde ungurii sunt a doua etnie ca dimensiune. Si asta in ciuda faptului ca tema a fost promovata de politicienii unguri si de mass media. Credem ca aceasta abordare discriminatorie privind protejarea maghiarilor de peste granite nu reprezinta doar o ciudatenie datorata politicii nationale, ci arata cum functioneaza structura geopolitica globala. Astfel, Serbia este in prezent aliatul Rusiei in regiune, pe cand Romania a ales sa colaboreze cu SUA.

Oficial, Bucurestiul, dimpotriva, isi promoveaza activ interesele in Moldova, ceea ce intra evident in conflict cu cele ale Rusiei. Romania a adoptat o pozitie clara pro-ucraineana in cazul conflictului cu Rusia. Conducatorii romani insista pentru impunerea de sanctiuni. De exemplu, pe 25 iulie, primul ministru roman, Victor Ponta, a spus: “Romania isi poate permite impunerea unor sanctiuni mai dure Rusiei, atat din punct de vedere economic, cat si social”. Raspunzand la intrebarea privind pozitionarea Romaniei in situatia geopolitica actuala si atitudinea sa fata de Rusia, Victor Ponta a spus ca toate argumentele militare, strategice si economice aduc Bucurestiul mai aproape de “pozitia distincta a SUA pe temele ce privesc Rusia” decat de “multiplele voci europene ce sunt mult prea precaute in a judeca Federatia Rusa”.

Rusia incearca sa legitimeze liderii Tinutului Secuiesc creand iluzia unor relatii externe politice si economice cu alte teritorii pro-ruse din sfera de interes a Romaniei. Una dintre cele mai mari preocupari o reprezinta Gagauzia (unitate teritoriala autonoma in cadrul Moldovei, cu un guvern pro-rus), considerata de Kremlin un jucator-cheie in promovarea intereselor rusesti in regiune. Au existat contacte intre Rusia, Consiliul National Secuiesc (organizatie neinregistrata oficial, compusa din primari si consilieri locali din judetele romanesti cu populatie majoritara maghiara si care sprijina autonomia Tinutului Secuiesc) si liderul Gagauziei, Mihail Formuzal, inca din 2012 si au fost intarite in 2014.

Prima etapa a unei astfel de colaborari se asteapta sa conduca la stabilirea cooperarii intre Gagauzia si regiunile Harghita si Covasna, ceea ce ar spori legitimitatea Tinutului Secuiesc si a Gagauziei la nivel international si ar permite Rusiei sa solicite prin agentii sai, mai intai, autonomie larga si apoi independenta acelor teritorii. Aceasta, ar intari, pe de alta parte, pozitia Kremlinului in regiune si ar slabi-o pe cea a principalului sau rival, Romania.

Se asteapta valuri de proteste ale minoritatii maghiare si actiuni sporite ale politicienilor ungari pe teritoriul Romaniei. Aceasta va permite Kremlinului sa transfere atentia Bucurestiului de la Moldova si Ucraina catre planul intern si Ungaria. Mai mult, aceste actiuni se leaga de strategia generala a Rusiei de a diviza Europa prin crearea de noi autonomii (si deci noi state), destabilizand astfel Uniunea Europeana. Se asteapta ca Ungaria sa exercite presiune asupra Kievului pentru a oferi o autonomie larga maghiarilor din Transcarpatia, in special raionului Berehovo, ceea ce va contribui iarasi la politica Rusiei de divizare a Ucrainei.

traducere pentru Cuvantul Ortodox de M.S.