SFANTUL IOAN GURA DE AUR: “Cel ce se invata a-l dispretui pe preot, cu timpul Il va dispretui si pe Dumnezeu… Multe se judeca numai din banuiala”

7-07-2011 Sublinieri

“Daca ar urma sa cercetam viata mai-marilor nostri, atunci noi ar trebui sa fim hirotonitorii învatatorilor, si atunci toate s-ar rasturna pe dos  picioarele sunt sus, iar capul jos. Deci, daca nu se cuvine a judeca pe frate, cu atât mai mult pe învatator. Daca tu faci ceea ce a poruncit Dumnezeu, bine faci, iar de nu faci asa, pacatuiesti. Nu cuteza deci si nici sa-ti iesi din marginile bunei-cuviinte...”

“Asadar, fiecare sa se îngrijeasca de ale sale. Daca preotul are o credinta stricata [gresita] chiar înger din cer de ar fi, tu nu te supune; iar daca învata drept, nu te uita la viata, ci la cuvintele lui. Acestea m-am vazut silit a le spune si a le cerceta cu de-amanuntul, nu doar pentru ca ma interesez atât de mult de aceia, ci fiindca ma tem pentru voi, ca nu cumva sa va pierdeti pe voi însiva prin asemenea îngâmfare, prin asemenea învinovatire”.

***


Sfantul Ioan Gura de Aur: TALCUIRI LA EPISTOLA A DOUA CATRE TIMOTEI – Omilia a II-a

“(…) “Supuneti-va, zice, mai-marilor vostri, si-i ascultati”; iar acum toate s-au rasturnat pe dos. Nu spun acestea pentru cei mai mari – caci ce folos vor avea de la cinstea noastra? -, ci pentru folosul vostru. Ei chiar de ar fi cinstiti, cu nimic nu se folosesc (beneficiaza) în viitor, ci mai mare le va fi osânda si, chiar de ar fi batjocoriti, cu nimic nu vor fi vatamati în viitor, ci înca mai mare le va fi justificarea. Insa eu voiesc ca toate sa se faca pentru voi. Când cei mai mari sunt cinstiti de cei mici, si aceasta este spre ponosul lor, dupa cum este spus în cazul lui Eli: “Si nu l-am ales Eu oare din toate semintiile lui Israel”; iar când sunt batjocoriti, asculta ce zicea Dumnezeu lui Samuel: “Nu pe tine te-au lepadat, ci M-au lepadat pe Mine” (I Regi 2, 28; 8, 7), astfel ca batjocura este câstig pentru ei, iar cinstea este o povara. Deci, acestea le spun nu pentru ei, ci pentru voi.

Cel ce-l cinsteste pe preot, si pe Dumnezeu Il va cinsti; iar cel ce se învata a-l dispretui pe preot, cu timpul Il va dispretui si pe Dumnezeu. “Cine primeste proroc în nume de proroc plata de proroc va lua” si: “Cine va primeste pe voi pe Mine Ma primeste” (Matei 10, 41, 40), si: “Cinsteste pe preot si da-i partea lui” (Intelepciunea lui Isus Sirah 7, 32). De aici s-au învatat iudeii a-L dispretui pe Dumnezeu, fiindca l-au dispretuit pe Moise, fiindca l-au alungat cu pietre. Când cineva se poarta cu evlavie fata de preot, cu atât mai mult se va purta fata de Dumnezeu. Chiar de ar fi preotul rau, totusi Dumnezeu, vazând ca pentru cinstea Sa tu te porti cuviincios fata de cel ce nu este vrednic de cinste, îti va rasplati tie dupa dreptate.

Caci daca “cine primeste proroc în nume de proroc plata de proroc va lua”, la fel si cel ce se pleaca si este supus preotului. Ca, daca fiind vorba de ospitalitate si primesti rasplata, desi nu stii cine este cel ospatat, apoi cu atât mai mult vei primi daca te supui celui ce ti se porunceste a te supune.

Carturarii si fariseii, zice, au sezut în scaunul lui Moise; deci toate câte va vor zice voua, faceti-le si paziti-le; dar dupa faptele lor nu faceti”. (Matei 23, 2-3)

Nu stii ce este preotul? Nu stii ca este îngerul Domnului? Nu cumva spune poate cele ale sale? Daca îl dispretuiesti, nu pe el îl dispretuiesti, ci pe Dumnezeu, Care l-a hirotonit pe el. “Si de unde este învederat, zici, ca Dumnezeu l-a hirotonit?” Daca nu ai aceasta credinta, speranta ta este desarta. Ca, daca Dumnezeu nu lucreaza nimic printr-însul, atunci nici botez nu ai, nici de taine nu te împartasesti, nici de binecuvântari nu te bucuri si, prin urmare, nici nu esti crestin.

“Dar ce? zici tu; Dumnezeu îi hirotoneste pe toti, chiar si pe cei nevrednici?” Nu pe toti îi hirotoneste Dumnezeu, însa prin toti lucreaza – chiar de ar fi si nevrednici – pentru mântuirea poporului. Caci, daca Dumnezeu a vorbit pentru popor printr-un magar si prin Valaam (A se vedea Numerii, cap. 22-24), printr-un om spurcat, cu atât mai mult prin preot.

Caci ce nu face Dumnezeu pentru mântuirea noastra? Ce nu graieste El? Prin cine nu lucreaza? Ca, daca El a lucrat prin Iuda si prin cei ce proroceau, carora le va zice:

“Niciodata nu v-am cunoscut pe voi. Departati-va de la Mine cei ce lucrati faradelegea” (Matei 7, 23),

iar altii înca si alungau demoni, cu atât mai mult va lucra prin preoti. Daca ar urma sa cercetam viata mai-marilor nostri, atunci noi ar trebui sa fim hirotonitorii învatatorilor, si atunci toate s-ar rasturna pe dos: picioarele sunt sus, iar capul jos. Asculta-l pe Pavel, care zice:

“Dar mie prea putin îmi este ca sunt judecat de voi sau de vreo omeneasca judecata de toata ziua” (I Corinteni 4, 3), si iarasi: “Dar tu, de ce judeci pe tratele tau?” (Romani 14, 10).

Deci, daca nu se cuvine a judeca pe frate, cu atât mai mult pe învatator. Daca tu faci ceea ce a poruncit Dumnezeu, bine faci, iar de nu faci asa, pacatuiesti. Nu cuteza deci si nici sa-ti iesi din marginile bunei-cuviinte. Dupa ce israelitii au facut vitelul de aur, cei de pe lânga Core, Datan si Abiron s-au rasculat asupra lui Aaron (A se vedea Numerii, cap. 16). Dar ce au patimit? Oare nu s-au pierdut cu totii? Asadar, fiecare sa se îngrijeasca de ale sale. Daca preotul are o credinta stricata [gresita] chiar înger din cer de ar fi, tu nu te supune; iar daca învata drept, nu te uita la viata, ci la cuvintele lui.Ai pe Pavel care te poate povatui pe tine precum trebuie, si cu fapta, si cu vorba.

“Dar, zici tu, nu da saracilor, nici nu administreaza bine”. De unde îti este învederata aceasta? Mai înainte de a afla bine, nu batjocori, teme-te de raspundere! Multe se judeca numai din banuiala. Imita pe Stapân, caci asculta ce spune:

“Pogorî-Ma-voi deci sa vad daca faptele lor sunt cu adevarat asa cum s-a suit pâna la Mine strigarea împotriva lor, iar de nu, sa stiu”. (Facere 18, 21)

Iar daca tu ai cercetat bine, te-ai convins sau ai si vazut, asteapta-l pe judecator; nu rapi mai dinainte locul lui Hristos; al Sau este dreptul de a cerceta, si nu al tau. Tu esti cea de pe urma sluga, iar nu stapân. Tu esti oaie, deci nu cerceta cu amanuntime pe pastor, ca nu cumva sa ai raspundere si tu pentru cele ce-l învinovatesti pe dânsul.

“Dar, zici tu, cum de îmi spune mie sa fac, el care nu face?” Nu el îti spune – iar daca îl vei crede ca este asa, plata nu vei avea -, ci Hristos este Cel care te îndeamna la aceasta. Dar ce spun eu? Chiar lui Pavel nu trebuie a-i crede, daca spune ceva de la sine, daca spune ceva omenesc, ci tu sa-L crezi pe Hristos, Care vorbeste prin apostol.

Sa nu le judecam pe cele ale altora, ci fiecare sa le judece pe ale sale, fiecare sa se cerceteze pe sine. “Dar, zici tu, acela este dator a fi mai bun decât mine”. Pentru ce? Fiindca este preot.

Si ce are mai mult decât tine? Oare nu ostenelile? Oare nu primejdiile? Oare nu necazurile si celelalte ticalosii? Este dator de a fi mai bun decât tine? Dar ce? Fiindca nu este mai bun decât tine, de aceea tu te pierzi pe sine-ti? Dar acestea sunt cuvinte prostesti. Si cum nu este, oare, mai bun decât tine? “Fiindca fura cele sfinte”, zici tu. Si de unde stii aceasta, omule? De ce te împingi singur în prapastie? Daca ti-ar spune cineva acestea despre unul care este îmbracat cu porfira, tu, chiar de ai sti ca este asa, totusi ti-ai astupa urechile – putând foarte bine a-l dojeni – si iute ai fugi prefacându-te ca nu stii, nevoind a te expune unei primejdii zadarnice; dar aici de ce te expui unei primejdii zadarnice? Aceste cuvinte nu sunt fara raspundere. Caci asculta-L pe Hristos, Care zice:

“Va spun ca pentru orice cuvânt desert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteala în ziua judecatii”. (Matei 12, 36)

De altfel, nu stii poate cine are a fi mai bun? Si atunci oare nu oftezi, nu-ti bati pieptul, nu pleci ochii la pamânt si nu-l imiti pe vamesul din Evanghelie? Prin urmare, te-ai pierdut pe sine-ti, chiar de ai fi bun. Esti bun? Taci, ca sa ramâi bun, iar daca nu, apoi ai pierdut totul. Daca tu crezi ca nu esti bun, vei câstiga mai mult decât daca te vei crede cel mai bun. Caci, daca vamesul, care era pacatos, fiindca si-a marturisit pacatele, s-a dus la casa sa îndreptat, apoi cel ce nu era atât de pacatos, ce n-ar fi putut câstiga daca nu avea o astfel de încredere în sine? Cerceteaza-ti viata singur. Nu furi, poate? Dar poate ca rapesti sau ca-l silnicesti pe aproapele, sau ca faci altele de acest fel. Nu spun acestea pentru a apara furtul (celor sfinte) – sa nu fie una ca aceasta!

Caci înca plâng din tot sufletul daca este cineva astfel (vinovat), eu însa nu cred. Cât de mare este pacatul de a fura cele sfinte, nici nu se poate spune. Ci numai va crut pe voi, caci nu voiesc a va pierde învinovatindu-i pe altii. Ce poate fi mai rau ca vamesul? Spune-mi! Caci, fiind cu adevarat vames, avea cu sine mii de pacate; si totusi a fost de-ajuns ca fariseul sa spuna: “Eu nu sunt ca acest vames”, si iata ca a pierdut totul. Dar tu, care spui despre preot ca “nu sunt ca el, fur al celor sfinte”, oare nu ai pierdut totul?

Acestea m-am vazut silit a le spune si a le cerceta cu de-amanuntul, nu doar pentru ca ma interesez atât de mult de aceia, ci fiindca ma tem pentru voi, ca nu cumva sa va pierdeti pe voi însiva prin asemenea îngâmfare, prin asemenea învinovatire. Caci asculta-l pe Pavel, care îndeamna si zice:

“Fapta lui însusi sa si-o cerceteze fiecare (si atunci va avea lauda, dar numai fata de sine însusi), si nu fata de altul”. (Galateni 6, 4)

Spune-mi, te rog: daca tu, având vreo rana, te duci la spital si, în loc sa pui pe rana doctoriile ce ti s-au dat, spre a o vindeca, te-ai uita cu amanuntime la doctor spre a vedea daca are si el vreo rana sau nu, oare ai avea vreun folos? Si chiar de ar avea, tu te îngrijesti de aceasta? Daca el o are, atunci tu nu te mai vindeci, ci zici: “Trebuia a se vindeca el ca doctor mai întâi pe sine; dar fiindca nu s-a vindecat, las si eu rana mea nevindecata”?

Daca preotul este rau, nu cumva aceasta poate fi o mângâiere pentru tine? Nicidecum; ci si acela îsi va lua osânda hotarâta, si tu de asemenea o vei primi pe cea cuvenita tie. Fiindca, chiar si dascalul, la urma urmei, îsi are locul în rândul celorlalti, dupa cum zice:

“Toti copiii tai vor fi ucenici ai Domnului” (Isaia 54, 13),

“Si nu se vor mai învata unul pe altul si frate pe frate, zicând: “Cunoasteti pe Domnul!”, ca toti de la sine Ma vor cunoaste, de la mic pâna la mare”. (Ieremia 31, 34)

“Dar, zici tu, de ce sta în fruntea tuturor? De ce s-a ridicat la aceasta demnitate?” Sa nu-i graim de rau pe dascali (învatatori), va rog, ca nu cumva sa fie rau pentru noi însine. Sa le cercetam pe cele ale noastre si pe nimeni sa nu graim de rau. Sa ne sfiim de ziua aceea în care preotul ne-a luminat cu sfântul botez. Are cineva tata? Atunci chiar mii de pacate de ar avea, pe toate le va acoperi.

“Nu cauta marire întru necinstea tatalui tau, zice, ca necinstea tatalui tau nu-ti este marire… Si chiar de i se va împutina mintea lui, ai îndurare si nu-l dispretui”. (Intelepciunea lui Isus Sirah 3, 10, 13)

Apoi, cu atât mai mult s-ar putea spune acestea despre parintii duhovnicesti.

Sfieste-te, caci în fiecare zi el te slujeste, citeste Scripturile, pentru tine împodobeste casa, pentru tine privegheaza, pentru tine se roaga lui Dumnezeu, pentru tine face rugaciuni si toata credinta lui în Dumnezeu este pentru tine. De acestea te sfieste, pe acestea le cugeta, pe acestea ti le însuseste cu toata evlavia. Caci spune-mi: este el rau? Si ce urmeaza de aici? Nu cumva poate acest dascal rau îti harazeste tie bunurile cele mari? Nicidecum, ci el face totul pentru credinta ta. Nici cel drept nu-ti va putea fi de folos cu ceva, fiind tu rau, si nici cel rau nu te va vatama întru nimic, fiind tu bun si credincios.

Când Dumnezeu a voit sa mântuiasca poporul, a lucrat pe corabia lui Noe prin cele necuvântatoare. Nu cumva poate viata preotului sau virtutea lui contribuie cu ceva la îndreptarea noastra? Nu astfel de lucruri ne harazeste Dumnezeu, ca noi sa savârsim cele bune sub înrâurirea virtutii preotesti, ci totul este al harului. Preotul este dator de a deschide gura, iar celelalte toate Dumnezeu le lucreaza. El tine numai locul unui sfetnic. Gândeste-te câta deosebire este între Ioan (Botezatorul) si Iisus, si totusi asculta-l pe Ioan ce spune:

“Eu am trebuinta sa fiu botezat de Tine” si “nu sunt vrednic sa-I dezleg cureaua încaltamintei”. (Matei 3, 14; Ioan 1, 27)

Si cu toate acestea, zic, atât de mare deosebire fiind, Duhul s-a pogorât; ceea ce Ioan nu avea, dupa cum spune:

“Si din plinatatea Lui noi toti am luat”. (Ioan 1, 16)

Cu toate acestea, Duhul nu s-a pogorât mai înainte de a se boteza si nici Ioan nu L-a facut a Se pogorî. De ce deci s-a facut asa? Pentru ca tu sa afli ca preotul tine locul unui sfetnic. Nimeni dintre oameni nu sta atât de departe de alt om, pe cât de departe sta Ioan de Iisus, si totusi, cu el, Duhul s-a pogorât, ca tu sa afli ca Dumnezeu lucreaza totul, ca Dumnezeu face totul! Voiesc chiar a spune ceva paradoxal, însa voi sa nu va minunati, nici sa va tulburati. Si ce voiesc a spune? Proaducerea sau jertfa aceeasi este – chiar de ar face-o Pavel sau Petru, sau oricine altul -, aceeasi este, zic, cu cea pe care Hristos a dat-o ucenicilor Sai si pe care acum o savârsesc preotii.

Cu nimic nu este mai prejos aceasta decât aceea. De ce oare? Pentru ca si pe aceasta nu o sfintesc oamenii, ci Acela care a sfintit-o si pe aceea. Caci precum cuvintele pe care Hristos Dumnezeu le-a grait aceleasi sunt, pe care si preotul le graieste acum, tot asa si jertfa aceeasi este, precum acelasi este si botezul pe care L-a dat. Astfel deci totul este al credintei. A stat de îndata Duhul asupra lui Corneliu, fiindca înca mai dinainte a aratat cele ce se cuveneau si, pe lânga acestea, a avut si credinta. Si acesta este trupul lui Hristos, ca si acela, iar cel ce-si închipuie ca acesta este mai prejos de acela nu stie ca Hristos este de fata si acum, ca si acum lucreaza.

Stiind deci acestea, pe care nu întâmplator vi le-am spus, ci ca sa va îndreptam cugetarea si sa facem a va gasi într-o mai mare siguranta pe viitor, va rog sa tineti seama de cele vorbite. Daca noi auzim pururea, dar nu îndeplinim niciodata, nu avem nici un folos din cele vorbite. Sa luam bine aminte, sa fim cu mare bagare de seama la cele vorbite, sa le scriem, asa-zicând, în cugetul nostru, sa le avem lipite de constiinta si necontenit sa înaltam slava Tatalui si Fiului, si Sfântul Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin”.

Din: Sfantul Ioan Gura De Aur, Talcuiri la Epistola a doua catre Timotei, Epistola datre Tit, Epistola catre Filimon ale Sfantului Apostol Pavel , Editura Nemira 2005

*

DESPRE CREDINTA ANNEI, DESPRE ÎNTELEPCIUNEA SI BLÂNDETEA EI; SI DESPRE CINSTEA DATORATA PREOTILOR

“(…) Să audă cei care defăima pe preoţi si să se înveţe de la David câtă evlavie a arătat faţa de împărat (Saul – n.n.), cu toate că mult mai cinstit este preotul decât împăratul, pentru că este chemat la mai mare începătorie. Să înveţe unii ca aceştia să nu judece, nici sa ceară socoteală, ci să se supună şi să se plece. Că tu nu ştii viaţa preotului, cu toate că pare uşoară şi comodă. Si David ştia cu deamănuntul toate câte făcea Saul. Dar si aşa se sfia de dregătoria pe care a dat-o Dumnezeu. Si tu, de vei şti cu amănuntul viaţa preotului, totuşi nu eşti îndreptăţit să-l defaimi, ci să faci cele zise de el.

Ascultă cum Hristos a ridicat de la noi aceasta îndreptăţire prin cuvintele zise în Evanghelii : „Cărturarii si fariseii au stătut în scaunul lui Moise ; deci toate câte vă vor zice vouă, faceţi-le şi păziţi-le iar după faptele lor să nu faceţi” (Mt. 23, 2-3).Vezi că n-a necinstit sfătuirea acestora, nici a lepădat învăţătura lor, cu toate că viaţa lor era atât de stricată, încât era vrednică de clevetire din partea Ucenicilor?

Iar acestea le zic, nu voind să grăiesc de rău pe preoţi. Sa nu fie! Căci voi sunteţi martori despre petrecerea lor şi despre toată evlavia lor. Ci am zis ca mai multă cinste să le dăm, că nu pe ei îi vom folosi din aceasta, ci pe noi înşine. Căci cel ce primeşte prooroc în nume de prooroc, plata proorocului va lua. Şi dacă nu ni s-a îngăduit să ne judecăm vieţile unii altora, cu mult mai mult vieţile preoţilor. (…)”

(Din: “Dascalul pocaintei – Omilii si cuvantari”, Editura Sf. Episcopii a Râmnicului Vâlcea, Rm. Vâlcea, 1996)

Legaturi:


Categorii

Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Invidia, rautatea, Mandria, trufia, Marturisirea Bisericii, Preotie (pentru preoti), Razboiul nevazut, Sfantul Ioan Gura de Aur, Talcuiri ale textelor scripturistice

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

52 Commentarii la “SFANTUL IOAN GURA DE AUR: “Cel ce se invata a-l dispretui pe preot, cu timpul Il va dispretui si pe Dumnezeu… Multe se judeca numai din banuiala”

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. Lăuntru nostru nestatornic
    Azi nu mai vede nimic sfânt,
    Nimic, cinstit curat și vrednic,
    De nu ne ţinem de Cuvânt.

    La orice zvon pleacăm urechea
    Și de’orice semen ne’ndoim
    Când nu ne respectăm Cuvântul
    Și când noi înșine minţim.

    Ba chiar mai mult, ducem sminteala
    Și îndoiala mai departe
    Convinși c’am săvărșit un bine
    De i’am facut pubicitate.

    Convingerile și credinţa
    Se clătină ca frunza’n vânt
    La orice zvon ajuns în public,
    Cât nu ne ţinem de Cuvânt.

    Dacă Iisus, Cuvântul vieţii
    Nu ni-i lăuntric temelie
    Credinţa noastră nu mai are
    Putere nici statornicie

    Un zvon adesea,sau o știre
    Fără dovadă, e desjuns
    Să erodeze ori să stingă
    Credinţa noastră în Iisus

    Și să ne depărtăm de preot
    Ori de ierarh ca de’un ciumat,
    Ori să rămânem cu’ndoiala
    (Când știm că nu-i adevărat).

    Când nu ne respectăm cuvîntul
    Și nu’mplinim făgăduinţa
    Nu mai vedem nimica vrednic
    În cei care slujesc credinţa.

    Nu-i mai cinstim cum se cuvine.
    Nu-i mai iubim, nu-i apărăm
    Și îi privim cu îndoială
    (De nu-i hulim si nu-i blămam)

    Îi socotim fără valoare
    Eretici ori căzuţi din har
    Ori mult prea lacomi, ori nevrednici
    De slujba sfantului altar

    Mulţi caută cu dinadinsul
    Și-și fac motiv de bucurie
    Să scoată’n public spurcăciunea
    Și’orice miros din murdărie.

    Nu mai suntem cinstiţi launtric
    Cuvântul nu ni-l mai păzim
    Nu mai iubim nici Adevărul
    Ba prin minciuni îl ră stignim.

    Nu-l mai rostim în faţa lumii.
    Nu-l căutăm cu’adevărat.
    Nu-l aparăm și nu-l mai scriem
    Cu slovă și cu duh curat.

    Tăcerea nu-i marturisire
    Azi când minciuna ne conduce
    Când se defaimă preoţia
    Și Adevăru-i pus pe cruce.

    Să spunem public și lăuntric
    Prin trai și voce Adevărul
    Păzind și împlinind Cuvântul
    Cum ne-a cerut Mântuitorul.

    Să-l spunem pururi orișiunde.
    Să-l scriem simplu și curat.
    Să-i sprjinim pe’acei ce-l spune
    Prin scris și trai nevinovat.

    Tăcerea nu-i mărturisire
    Ci lipsă și vinovăţie,
    Cu consecinţe foarte grave
    Și-acuma și în veșnicie.

  2. Pe un site ortodox cu o influenta incerta si care duce o inversunata campanie de defaimare generalizata impotriva ierarhilor BOR, am incercat sa inserez un comentariu dar nu au binevoit sa-l afiseze. Indraznesc sa-l postez aici , poate ii vor da mai multa atentie :

    “Pr.ostul Kristea
    De la cuviosul Paisie citire: “Eu din câte aud, niciodată nu trag concluzii fără să cercetez. Unul poate spune ceva ca să judece, altul o spune numai ca să se afle în treabă, iar altul cu scop.”

    Nu pot sa va banuiesc decat de buna credinta dar genul acesta de invinuiri generalizate si osandire la adresa ierarhilor si preotimii le-am auzit si m-au ingretosat prin virulenta lor doar la penticostali& co.si alte secte si pe multi i-au intors de la ortodoxie si au umplut satele de eretici cu si mai multa ravna de a calca ortodoxia in picioare. Care este totusi scopul sau concluzia la o astfel de campanie de va permiteti sa le dati sectarilor apa la moara si satisfactia de a mai sminti si castiga alte suflete avand ca sursa de inspiratie chiar un site ortodox? Merita oare atata infierare si scrasnire cand stiti ca unii se vor pierde in necredita si indoiala datorita vehementei articolelor voastre ?”

    PS In bisericile din Chisinau transformate de comunisti in muzee ale ateismului unde erau expuse materiale de propagandă care să le scoată cu totul din cap basarabenilor ideea de Dumnezeu, oamenilor li se spunea ca preotii duc vieti desfranate.

  3. Am judecat odat-un preot…
    Şi l-am mustrat în scris că e eretic;
    Dar, vai, ce chin urma să vină
    Asupra mea, din pronie divină!

    Crezându-mă pe sine, dreaptă,
    Am zis, că sunt şi înţeleaptă
    Să convertesc un om cu har,
    Dar a fost totul în zadar.

    Deşi m-am folosit atât de mult
    De harul care i-a fost dat,
    Căci sfaturi multe şi de preţ
    De la sfinţia-sa am învăţat,

    M-a înşelat vicleanul diavol
    C-o falsă dragoste ce se credea
    Că poa’să convertească ceea
    Ce altul parcă nu vedea…

    Am ţinut post şi m-am rugat
    Cu stăruinţă vreo trei zile
    La cei Trei Sfinţi Ierarhi ai noştri:
    Ioan,Grigore şi Vasile.

    Şi am primit răspuns în duh,
    două cuvinte: “Este preot!”
    Dar mare importanţă, nu am dat
    Ci, mă “durea” că e “eretic”.

    Deşi vedeam ce mult lucrează
    În preot, harul sfinţitor,
    Şi îmi doream să-l am duhovnic,
    Pe mai departe-nvăţător,

    Aveam aceleaşi gânduri false
    Că poate pierde mântuirea
    pentru un lucru-nşelător ce-acum,
    Îi smulge veşnic fericirea.

    M-a apăsat atât de mult
    Această grijă-nşelătoare
    Făr’a gândi că Dumnezeu
    Cu mila şi cu dragostea Sa mare,

    Îi poartă grijă şi îl ocroteşte
    Fiindcă în lăcaşul Lui slujeşte
    Prin harul ce i-a fost încredinţat
    Ca de păcate să fiu dezlegat.

    Vă sfătuiesc iubiţii mei
    de vreţi pe veci s-aveţi odihnă
    Nu judecaţi pe nici un preot
    Şi nici ierarhi, chiar de au vină…

    C-a judeca este uşor,
    Dar chinul care va urma
    E greu să îl descriu în versuri
    Şi greu de el, e a scăpa.

    Iubiţi-i, deci, aşa cum sunt,
    Şi vă rugaţi, doar, pentru ei
    Căci print-o aspră pocăinţă
    În cer, intrat-au şi mişei.

    Căci nu am judeca de-am şti
    Să ne vedem păcatul nostru
    Ce ne pândeşte-n orice clipă
    Să ne înghită ca un monstru.

    Şi recunosc cu umilinţă
    Aşa cum spune Hrisostom
    C-am judecat din bănuială
    Un preot şi un vrednic OM!

  4. “Daca noi auzim pururea, dar nu îndeplinim niciodata, nu avem nici un folos din cele vorbite.”

    Ce bine-ar fi daca ne-am stradui sa intelegem cele ce citim! Si ne invata Sfantul chiar si cum s-o facem, din marea lui dragoste:

    “Sa luam bine aminte, sa fim cu mare bagare de seama la cele vorbite, sa le scriem în cugetul nostru, sa le avem lipite de constiinta si necontenit sa înaltam slava Tatalui si Fiului, si Sfântul Duh, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin”

  5. @ Kristea:

    Nici nu are sens de intrat in dialog cu ei decat daca dorim sa ne alegem si noi cu un hardau de necuratii aruncate in fata. Pentru noi este limpede de mult ce lucrare se face sub acoperirea ravnei “justitiare”, care, daca ar fi sincera, tot ar gasi Dumnezeu cai s-o indrepteze si s-o curete. E simptomatic ca unii se simt rau de tot cu musca pe caciula si reactioneaza atacand disperat, numai cand vad un cuvant nefalsificat al Sfintilor, chiar si fara nimic altceva. De ce ii arde cuvantul Sfintilor, de ce ii deranjeaza invatatura Bisericii? E usor de inteles. Pentru orice om care gandeste putin (dar nu pe aceia se mizeaza, “indubitabil”), este mai mult decat evident ca nu ai cum sa faci asa ceva decat daca, mai mult sau mai putin constient, pregatesti terenul pentru ceva sectar, decat daca vrei sa scoti oamenii din biserici, rupandu-i de preoti si de episcopi. Oricum, daca vrei sa semeni in oameni cu totul alte ganduri, stari si preocupari decat cele care ne sunt poruncite de Dumnezeu si care sunt roadele Duhului Sfant. Adica fix cele opuse. Sa ne mire atunci ca, dupa asa ceva, ne trezim cu:
    http://deveghepatriei.wordpress.com/2011/07/04/noi-ne-declaram-schismatici/

    Important este insa ca noi sa afirmam mereu, nu in fata acelor oameni, nu certandu-ne cu ei, ci pentru constiinta noastra, inaintea lui Dumnezeu, care este normalitatea vietuirii, exprimarii si marturisirii ortodoxe, care este invatatura ortodoxa sanatoasa si curata a Sfintilor Parinti, pentru ca acestea sa nu piara nici din spatiul public al internetului, si nici din cel al publicisticii ortodoxe. Sa nu obosim sa spunem aceste lucruri si sa sustinem unitatea Bisericii, delimitandu-ne ferm, in acelasi timp, de orice invataturi eretice si de orice stricaciune.

  6. Asa e da – cum zic parintii.
    Oricum – multi preoti de azi ne supun la grele incercari de smerenie. Dar asta va face din noi oameni si mai buni nu? Altceva pozitiv nu gasesc.
    Multumesc pentru tematica dedicata. 🙂

  7. @ Elena:

    Iata ce ne invata p. Arsenie Boca:

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2010/11/28/parintele-arsenie-boca-si-cele-sapte-surle-prin-care-dumnezeu-ne-cheama-ii-mila-lui-dumnezeu-ascunsa-in-necazuri-primejdii-si-nenorociri/

    Nimeni nu se mantuieste razletindu-se de Biserica, oricat ar crede ca salasluieste intr-insul Duhul lui Hristos”.

    “Sunteti nemultumiti de preoti? Dar oare ce-ati facut pentru preoti ca sa fiti mai multumiti?! Credeti ca vina o poarta numai ei? Ei sunt fiii vostri! Cum i-ati nascut, asa ii aveti! Va trebuie preoti mai buni? Nasteti-i!

    Oricum – multi preoti de azi ne supun la grele incercari de smerenie. Dar asta va face din noi oameni si mai buni nu? Altceva pozitiv nu gasesc.

    Da, Dumnezeu ingaduie asta insa ca sa ne oglindim in ei, ca neam, nevrednicia noastra. Preotii ne reflecta pe toti. Insa… cum ne invata Cuv. Paisie, avem la indemana si gandul bun, si puterea de a cauta si exemplele pozitive, care NU LIPSESC, si sa nu ne concentram pe ne-pildele de vietuire, de care toata lumea vorbeste si se scandalizeaza. Sa incercam sa cautam si sa scoatem in evidenta si pildele luminoase, ca sa ne zidim si sa zidim si pe altii. In rest… sa patimim, sa ne umimim, sa plangem, sa ne rugam… si sa lasam judecata Judecatorului. Desigur, altceva este sa semnalam erezia, dar si atunci nu condamnand omul si nu indemnand la razvratire.

  8. Ai dreptate (cu mica observatie ca nu ne reflecta chiar pe toti).
    Multumesc foatre mult pentru grija!

  9. @ Elena:

    Duhul Sfant vorbind prin sfinti are dreptate, noi nu 🙂

    (cu mica observatie ca nu ne reflecta chiar pe toti).

    Am vorbit despre reflectarea noastra, ca popor, ca obste, in starea generala (medie) a preotimii acestui veac. Si asa cum mai sunt si credinciosi sinceri si duhovnicesti, ba chiar cu viata sfanta, la fel mai sunt si astfel de preoti. Si oricum trebuie sa ne uitam mai mult la NOI decat la ei. De fapt, ce sa mai adaugam de la noi ceva, cand Sfantul Ioan Gura de Aur a spus totul, nu?

  10. Asa ma gindesc si eu de multe ori – ca nu mai e nimic de spus. Ci doar de facut.
    Multumesc.

  11. @Admin
    Buna ziua.
    Citesc acest site cu foarte mare placere si va multumesc pentru ca existati.
    Am o mare nelamurire si doresc sa va intreb pe dumneavoastra deoarece sunteti mult mai obiectiv si informat decat mine.

    1.In primul rand,imi spuneti care este diferenta dintre cip si cipul biometric?Daca exista vreo diferenta sau nu,bineinteles.

    2.Am tot citit pe net in legatura cu problema asta a cipurilor.Unii spun intr-un fel,unii in altul.Pana la urma care ar putea fi concluzia referitoare la ele?

    3.Intrebarea cea mai importanta si care pe mine unul ma nelinisteste foarte tare si ma clatina in ultima vreme,si anume: e pacat mare sa ai card bancar cu cip?Cu toate ca mi-am facut cont la banca si am primit si card,pe acesta din urma l-am distrus si aruncat dar cu toate acestea nu sunt inca linistit asa ca va rog frumos sa imi dati un raspuns.

    In speranta ca ma veti ajuta va multumesc mult si doresc ca bunul Dumnezeu sa va dea multa santatate!
    Doamne ajuta-ne!

  12. @ FR:

    Doamne, ajuta! Si multumim, daca aprecierea este sincera.

    Iertati-ne si pe noi, va rugam, pentru lipsa noastre de timp, dar daca ne cititi, asa cum ziceti, cu siguranta stiti si ZECILE de postari dedicate acestor subiecte, pe ambele pagini mai importante ale noastre (acasa si stiri), unele dintre ele inca marcate si la sidebar. In orice caz, alta este tema aici in discutie, iar nu cipurile obsedante si, sincer, noi am obosit sa raspundem la genul acesta de problematizari sau de provocari. De cele mai multe ori ele sunt doar provocari, din pacate, pentru a putea fi folosite impotriva noastra pe alte bloguri si asta ne descurajeaza o data in plus in a recapitula pentru fiecare in parte raspunsuri pe care le-am dat, cum spuneam, de zeci de ori. De aceea, mai sigur este sa cautati postarile, sa va faceti singur propria parere sau concluzie, sa va cercetati constiinta si, deloc in ultimul rand, sa vorbiti si cu duhovnicul dvs. E mult mai sigur asa decat sa asteptam de pe bloguri raspunsuri ultime si definitive. Stim, altii au aceasta specializare, noi nu. Ne pare rau ca nu putem mai mult. Dar avem incredere in Cel ce a zis: oricine cauta, gaseste si oricine cere va primi.. NUMAI SA FIE SINCER IN CAUTAREA LUI, sa nu aiba cuget viclean. Si sa puna inainte de toate Imparatia lui Dumnezeu si dorinta de a face voia Sa, de a duce viata duhovniceasca, implinind poruncile.

    Doamne, ajuta!

  13. Noi ne-am exprimat punctul de vedere! Ce va deranjeaza?! Este normal ca sa aflam ca avem preoti homosexuali si pedofili din ziare? Este normal ca Vicentiu Ploiesteanu sa manance in restaurante de lux si sa trateze afaceri de milioane de euro?Este normal ca Vicentiu Ploiesteanu sa-si cumpere haine de sute de euro de la magazinele din Dorobanti?Este normal ca Daniel Ciobotea sa se pupe pe obraz cu toti masonii si groparii Romaniei?Este normal ca Biserica sa nu faca ABSOLUT NIMIC pentru aceasta tara?Este normal ca sa ceara 10 milioane la inmormantare cand romanii au salarii de 7 milioane?Este normala aceasta stare de coruptie si depravare din cadrul BOR?Este normal ca Biserica sa de-a bani cu dobadanda…CAMATARIE!!!!!!Este normal ca preotii sa-si cumpere Masserati si sa pozeze langa masini in fata Bisericii? Voi nu stiti ce afacere se ascunde in spatele postului de televiziune Trinitas?Toata lumea stie…DAR NIMENI NU VREA SA SPUNA ADEVARUL!!!!

  14. @DeVeghePatriei:

    Fratilor, e vorba de deranjul nostru? Oare chiar nu puteti sa va dati seama chiar voi, cei care va inscrieti pe linia nationalista, ce greseala imensa faceti sau sunteti pe cale sa faceti? Nu stiti voi ca pentru nationalistii crestini Biserica si Neamul erau deviza? Ia cititi aici ceva despre Neam:

    Noi nu admirăm neamul nostru, nici nu căutăm să-l înţelegem şi să-l studiem în virtutea nu ştiu cărui principiu scornit de mintea omenească. Noi îl iubim. Aşa cum e. Aşa cum îşi iubeşte copilul părinţii lui. Şi nu l-am schimba cu oricare altul, nici în gând, cum nici o mamă din lume nu şi-ar schimba copilul ei. În inima şi mintea noastră, n-au încolţit niciodată visuri şi gânduri de emigrare prin nu ştiu ce ţări fericite. Voim să rămânem aici părtaşi ai durerilor şi bucuriilor neamului, al destinului său, în valul căruia voim şi noi să ne contopim soarta noastră.”

    „În aceşti ani am găsit în suflete de români, adesea umili şi nebăgaţi în seamă, atâta nobleţe şi atâta frumuseţe, încât nu o viaţă, dar şi o mie de vieţi de ai avea, merită să le jertfeşti. Ne-am lovit însă şi de atâta răutate, ipocrizie, interese, ambiţie prostească, zgârcenie şi mai ales nepăsare, încât ni s-a umplut sufletul de durere, amărăciune şi dezgust. A trebuit să primim pe obrazul nostru, nu odată, sărutul scârbos a lui Iuda şi, nu odată, otrăviţi cu roadele amare ale josniciei omeneşti, am ajuns în pragul deznădejdii. Ne-am coborât atunci în adâncuri şi din istorie ne-am luat din nou seva dătătoare de viaţă. Ne-am cuminecat din jertfa tuturor câtor şi-au dat viaţa pentru acest neam. Iar voi, dragi camarazi căzuţi din rânduri, ne-aţi legat prin jertfa voastră cu putere, în lupta din care nu putem să ieşim decât biruitori sau morţi.

    Şi mai ales am simţit în ceasurile negre mâna lui Dumnezeu, atunci când slabele noastre puteri omeneşti ne-ar fi dus la moarte şi deznădejde. Aici, pe crestele munţilor, am simţit cuvintele Domnului, care ne-a spus că fără El nu putem face nimic. Şi noi, prin suferinţa noastră, am învăţat să-L iubim. Căci până nu vei suferi tu însuţi, măcar o palmă sau o înjurătură pe nedrept, până atunci nu vei putea înţelege drama de pe Golgota. Aceste gânduri, adânc frământate în nopţi lungi de iarnă, îngropaţi în zăpezi pe crestele Carpaţilor sau în ceasurile de veghe cu arma-n mână, vi le închinăm vouă, tineri din sate şi oraşe, ca semn al dragostei ce v-o purtăm, ca unora ce le va fi dat, când noi nu vom mai fi, să vadă şi să desăvârşească marea şi strălucita biruinţă românească.

    Autorii acestui testament sunt eroii din Grupul Ogoranu: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/02/18/calai-victime-eroi-testamente/

    Ei bine, fratilor, vi se pare normal ca in neamul nostru sa existe atata tradare, desfranare, dezaxare, dispret fata de cele sfinte si faradelegi strigatoare la cer cum ar fi avortul? Vi se pare normal ca in neamul nostru sa existe deja o Romanie avortata, adica ucisa? http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/01/28/statistica-avortului-in-romania-fiecare-roman-poarta-cate-un-mort-in-spate-un-prunc-avortat-ne-mai-miram-ca-am-ajuns-%E2%80%9Ddefaimare-inaintea-neamurilor%E2%80%9D-continua-raportarile-pe-rabo/

    Nu vi se pare normal, nu? Dar asta inseamna ca va lepadati de neam? Oare nu il iubiti, totusi, acest neam, asa paradit si plin de bube si de scarnavii cum este el? Si nu il iubiti pentru bube si scarnavii, fireste, ci pentru ca este neamul nostru, altul nu avem, si pentru am fi cu adevarat niste lepadaturi si niste iude daca ne-am dispretui acest neam.

    Ei bine, daca intelegeti cum sta treaba cu neamul, atunci trebuie sa intelegeti ca asa stau lucrurile si cu BISERICA. Credeti voi ca in perioada interbelica Biserica era mai crutata de faradelegile de care vorbiti voi acolo? Asta o poate sustine doar cineva care nu stie prea multe despre trecutul propriei sale tari si al Bisericii. Existau si atunci ierarhi masoni, chiar patriarhi, existau si atunci ierarhi santajabili pentru pacate grele, existau si pe atunci exemplare de preoti sau de calugari care cadeau in pacate cumplite. Si daca existau, ce? Asa cum, daca neamul nostru, chiar in majoritatea lui, este marcat de faradelegi dar nu avem voie sa fim dispretuitori fata de el si sa ne lepadam de el, asa si chiar cu atat mai mult, daca in Biserica noastra sunt pacate, faradelegi, totusi nu avem voie sa ne lepadam de ea, pentru ca ne-am lepada de Insusi Hristos. Pai ce impresie va faceti, fratilor dragi? Sunteti voi mai curati decat Hristos? Adica Hristos nu se leapada de Biserica Sa si o sfinteste, este prezent in Sfantul Potir, Duhul Sfant lucreaza in agheasma si in toate lucrarile si Tainele Bisericii, asa cum marturisesc toti cei care le gusta pe ele cu adevarat, si va treziti voi sa fiti mai vrednici decat Hristos si sa plecati din Biserica? Va treziti voi sa fiti mai vrednici decat inaintasii vostri si sa va lepadati de Biserica? Dar oare parintele Justin, cel pe care il declarati patriarh, ce parere o avea despre declaratia voastra? V-ati gandit oare sa il intrebati? Ca doar se afla in comuniune cu mitropolitul locului si, prin el, cu Patriarhul Daniel Ciobotea! Si cum sa va separati voi de patriarh si sa il alegeti pe parintele Justin Parvu, daca ei se afla, de fapt, in comuniune?

    Am pus aceste probleme fara a mai intra in alte amanunte si fara a fi prea teologici. Insa modul in care puneti problema e total in raspar cu Traditia, cu Sfintii Parinti, cu canoanele si cu orice vreti voi legat de Biserica. Si nu puteti pretinde ca e doar opinia voastra si atat si ca ce ne deranjam. Pai voi nu v-ati deranja daca s-ar spune despre neam ca este neam stricat vrednic de osanda iadului si vrednic sa fie sters de pe harta si de pe fata pamantului? Banuim ca da, v-ar deranja, pentru ca sunteti parte a acestui neam, pacatos, e adevarat, dar neamul nostru. Ei bine, atat timp cat opiniile voastre vizeaza Biserica, vizeaza insasi viata noastra. Asa ca nu va mirati ca ”ne deranjam”. Nadajduim insa ca veti intelege ca acest raspuns este ca o rugaminte adresata voua de a va gandi de doua ori, la ce inseamna, de fapt, Biserica, si la ce inseamna sa urmam cu adevarat inaintasilor nostri. Si nu ar fi rau, fratilor, sa mai cititi si voi cate un Sfant Parinte. Cum ar fi Sfantul Ioan, adica postarea la care ati comentat acum…

  15. deveghepatriei, semeni cu un copchil isteric care da din maini si din picioare deoarece nu i s-a luat masina pe care a vazut-o in raft. De exemplu vreun masserati langa care sa pozezi. Oricum, luptand impotriva lui Dumnezeu, a bisericii si a preotilor chiar avion de ti-ar lua, tot nu ai avea parte de el.
    Eu stiu un singur lucru: Nu iti judeca aproapele. De exemplu, mie NU mi se pare normal ce faci tu. Da’ cu cin’ sa ma cert? Fiecare cu parerile lui. Insa de aici pana a arata lumii cu degetul pe anonimul “deveghepatriei” care face spume pe net, e cale lunga.
    Si pt ca ai spus/intrebat ca “este normal ca Biserica sa nu faca ABSOLUT NIMIC pentru aceasta tara”, am sa te intreb si eu cum intreba odata parintele Arsenie Boca: “Dar voi ce faceti pentru biserica?”
    Bine, vaz ca tu iti dai toata silinta sa faci…RAU. S-au terminat de facut toate treburile in tara asta, totul a fost curatat, spalat, si pus la punct si a mai ramas biserica. Prin urmare te-ai gasit tu cu inca cativa sa o primeniti umpland-o de scuipat. Mai omule, daca nu va place ceva schimbati, dar prin rugaciune nu prin mizerie.

  16. deveghepatriei@

    “Este normal ca Biserica sa nu faca ABSOLUT NIMIC pentru aceasta tara?”

    Dragilor, nu numai ca Biserica face ceva pentru aceasta tara, dar este chiar singura care mai face ceva! La fiecare Sfanta Liturghie ne pogoara Duhul Sfant si Sfinteste Darurile dandu-ni-l in Sf.Potir pe Hristos intreg! Poate ca vi se pare putin. Ei bine, de asta mai existam si nu ne-a sters inca nimeni de pe fata pamantului desi multi ar fi vrut!
    Noi ce facem? Adesea ne vaicarim si atat! Nici macar o rugaciune cum se cade nu suntem in stare sa spunem pentru neam si tara.
    Daca ne deranjeaza ca nu-stiu-cine si-a cumparat Masserati, fie el si preot sau episcop, insemna ca nici idealurile noastre nu sunt mai putin materiale, mai putin terestre si nesemnificative decat ale lui, ca prea ni se lipesc ochii de el. Daca noi am fi mai buni ca ei, atunci ne-ar parea rau ca au ajuns in halul asta cu sufletul asa de lipit de cele pamantesti, asa cum ii pare rau unui copil cand tatal sau intr-o situatie nu reuseste sa fie la inaltime. Sufera dar nu-l huleste si nu se leapada de el, ci scormoneste cu mintea sa-si aminteasca macar un lucru bun despre el pe care sa-l scoata in fata, pentru a nu-l lasa de rusine!
    Mutati-va privirile de la Masserati la Hristos! El ne cheama pe toti, si pe cei cu Masserati si pe cei fara, cu aceeasi chemare sfanta si plina de iubire! S-ar putea sa ne trezim ca unii cu “masserati” vor raspunde mai bine decat noi, pana la urma, iar noi vom ramane de rusine, cramponati cu un bat in gunoaiele lumii.

  17. @admin

    Noi am incercat sa tragem un semnal de alarma, atata tot! Dvs va pricepeti mai bine ca noi la anumite lucruri si va dam dreptate in ce ati spus…dar s-a ajuns mult prea departe in privinta anumitor chestii! Pentru noi este foarte socant sa citim intr-un ziar ca preotii nostri pot fi homosexuali si pedofili…creierul nostru se blocheaza in fata unor informatii de acest gen…este foarte urat ce se intampla la ora actuala in Biserica, avem si noi prieteni care sunt la studenti la teologie si ne spuneau anumite lucruri de ramaneam trazniti…pentru asta am fost atat de revoltati…ati observat si dvs ca nu ne bagam prea adanc in anumite chestii teologice…am deschis acest site pentru tinerii de seama noastra, sa-i apropiem cumva de Dumnezeu…majoritatea dintre ei se gandesc doar la cluburi, sex, droguri si altele de acest gen…

    @emanuela

    Noi nu v-am jignit pe dvs si nu v-am facut isterica.Nu suntem isterici, suntem REVOLTATI!!!Pacat ca dvs nu vedeti acest lucru…

    @daniela

    Va multumim pentru sfaturi!

  18. @deveghepatriei:

    Pai bine, fratilor, cum ii apropiati de Dumnezeu daca le aratati ca nu exista Biserica? Totusi, oricat de mult revolta o anumita situatie, nu va jucati cu cuvintele, schisma este schisma si inseamna, practic, sa iesi din Biserica neamului tau. Or, daca voi va adresati tinerilor, poate ar trebui sa le aratati ca ultima revolta adevarata inseamna puterea de a te smeri pe tine insuti la spovedanie, de exemplu, si ca cea mai mare revolutie este sa aplici Evanghelia incepand cu tine insusi. Aceste lucruri inseamna a descoperi Biserica…

    In privinta stirilor din ziare, de ce sunteti voi victime atat de sigure ale trusturilor mass-media care au misie sa dea in Biserica si ale blogurilor de can-can ortodox? Pai strategia lor este exact asta: 1) sa se foloseasca de unele cazuri pe care le umfla prin supra-expunere mediatica pentru ca oamenii sa se sminteasca si sa traga concluzia ca preotii sunt rai sau mai stim noi cum, sau chiar 2) pe baza zvonurilor sa propage acuzatiile cele mai abominabile asupra preotimii sau ierarhiei. Voi sunteti asa de usor de tras in capcana de acesti ucigasi de suflete? Ganditi-va putin: la zecile de mii de preoti, calugari, si oameni ai Bisericii, exista, statistic, un procent infim de homosexuali sau alti devianti din zona asta. Ei bine, e foarte simplu, ca strategie, sa iei aceasta minoritate statistica si sa dai impresia, prin supraexpunere mediatica, cum ca ar fi vorba despre cine stie practica generalizata! E un truc pe care il practica si unele haznale virtuale ce scriu pe firma ortodox. Nu ar fi potrivit, mai degraba, ca in loc sa cadeti in capcana acestor scormoneli in gunoi, sa incercati sa dati exemplu de discernamant, de cumpatare, si sa incercati sa ajutati tinerii sa nu cada in asemenea curse?
    Aruncati o privire mai atenta, exact despre problema asta, aici: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/07/05/cuviosul-paisie-aghioritul-despre-publicitatea-facuta-pacatelor-din-biserica/

  19. Slava lui Dumnezeu

  20. DeVeghePatriei@

    Stiu ca sunteti niste luptatori in inimile voatre, dar ca sa fiti ai lui Hristos trebuie sa ajungeti sa fiti cu adevarat in Duh ortodox. Motive de sminteala au fost si sunt. Va smintiti prea usor, poate pentru ca sunteti tineri, si-apoi smintiti si pe altii. Feriti-va sa faceti tulburare si dezbinare, mai ales in Biserica, ca sa nu ajungeti rau! Lasati-i pe homosexuali, fie ei si preoti, lasati pe fiecare cu pacatele lui in grija lui Dumnezeu si aveti grija de sufletele voastre. Stati cu ochii la Hristos si la Sfinti! Ei ne sunt pilda de urmat.
    Grija noastra nu e de pacatele altora. “Tata e la carma” cum spunea Parintele Cleopa. Stie Hristos ce sa faca cu fiecare si, daca sunteti credinciosi, doar stiti ca la Judecata El va da fiecaruia dupa faptele lui. Lipiti-va de un duhovnic bun si ascultati-l! Cat suntem in lume, toti suntem inca pe Cale si nu suntem nici unul scutiti de tot felul de ispite si caderi, din contra. Daca avem mandrie si-l osandim pe aproapele putem cadea chiar in pacatele pentru care l-am judecati, Doamne fereste!, ca sa vedem ca nici noi nu suntem mai buni. Spovediti-va! Rugati-va! Cereti sfat in ceea ce faceti. Luati Patericul egiptean la citit si cartile Par. Cleopa si daca aveti intentii bune cu adevarat, Domnul va lucra. Aveti grija!

  21. @ admin

    Aveti dreptate si recunoastem ca de foarte multe ori cadem in capcana…dar macar incercam si noi sa ne indreptam…problemele sunt multe si rezolvarile foarte putine…incercam sa luptam pe mai multe fronturi ca sa facem ceva bun…de cele mai multe ori suntem blamati, aratati cu degetul, priviti ca niste scrantiti la cap…de aceste probleme ne lovim si la scoala, si pe strada si prin alte locuri…in iarna am avut campanie antidrog, lipeam afise in diferite puncte ale Bucurestiului…eram priviti ca niste ciudati…aceste lucruri te cam demoralizeaza si iti schimba starea sufleteasca…cand am deschis “Moarte Lumii Noastre” a fost bucurie imensa pentru ca am reusit sa intelegem putin din ce spunea Parintele Serafim Rose…ce ai facut cei de la Platina cu sute de tineri este absolut fantastic…cum au reusit sa-i recupereze, sa-i apropie de Dumnezeu, sa-i scoata din iadul depravarii ai al drogurilor…incercam sa facem la fel si in Romania…sa discutam cu tinerii, sa le aratam alte cai, sa nu-i lasam sa cada prada lumii nebune in care traim…dvs stiti problema mai bine ca noi…ispitele sunt mari, credinta cam slaba si dracii ajung sa te sminteasca foarte usor…dvs ati spus si de nationalism…lumea asta nationalista este foarte dezbinata si urata…o cunoastem de ani de zile…noi ne rugam in fiecare zi bunului Dumnezeu sa ne intareasca ca sa ducem lupta mai departe…si nu este usor…esti monitorizat la sange si privit ca un “extremist”…suntem acuzati de nazism si alte tampenii…in fiecare zi la noi pe blog sunt zeci de accesari de la STS, SIS-ul moldovenesc si alte structuri ale statului…pe unii camarazi ii demoralizeaza aceste lucruri…pe altii ii sperie…pe urma ne trezim din nou singuri…si iti trebuie multa tarie sufleteasca sa treci peste aceste lucruri…oameni cu care ai luptat umar la umar se transforma in cei mai aprigi dusmani…aceste lucruri te transforma intr-un introvertit si incepi sa vezi lucrurile la un alt mod…bine ca mai sunt oameni ca dvs sa ne mai explice anumite lucruri…Doamne Ajuta!

    @daniela

    Suntem luptatori si va multumim pt vorbele frumoase! Citim cartile cele sfinte si ati putut observa si dvs ca cele mai multe articole dupa blogul nostru sunt legate de Parintele Cleopa…noi recunoastem de fiecare data cand gresim…Dumnezeu sa ne ajute pe toti!

  22. @ DeVeghePatriei
    Dragi tineri, din cele spuse către admin,(care v-a răspuns cu dragoste cu înţelepciune și cu frică de Dumnezeu) se vede că sunteţi niște tineri minunaţi plini de entuziasm, de idealurile cele mai nobile, că aţi ales calea luptei celei adevărate și că vreţi să ajungeţi la rezultate strălucite.Domnul Hristos să vă dea răbdare înţelepciune și voinţa să vă sporească credinţa și dragostea în lupta în care v-aţi angajat.Veţi ajunge și la rezultate dar nu imediat și nu fără de luptă pe viaţă și pe moarte, nu fără de răni și suferinţe și nu mai devreme de a dobândi experienţă în acest razboi cumplit (care știţi bine cu ce adversar se poartă).Dumnezeu nu vă va da victorii mai înainte de a fi vrednici de ele . Toţi ne dorim aceste victorii dar nu suntem vrednici să le dobândim.De faptele semnalate fiţi convinși că le simţim și le trăim ca și voi.Dacă nu vedeţi aici același mod de abordare a luptei nu înseamnă că nu știm Adevărul și că nu luptam. În acest război nu se ajunge la biruinţă fără ajutorul lui Dumnezeu, fără ajutorul și experienţa sfinţilor. Cine poate prin forţele sale să schimbe lumea din rău în bine? . Numai nebunii cred că o pot face. Spune-ţi că adesea a-ţi și fost socotiţi astfel. Este firesc sa fiţi vazuţi astfel, câtă vreme sunteţi singuri și dovediţi că sunteţi singuri. Când veţi fii împreună cu Domnul Hristos și veţi aborda lupta după strategia și experienţa sfinţilor părinţi nu vă veţi simţi nici singuri și nici fără nădejdea biruinţei. “Ieșiţi din mijlocul lor și vă osebiţi” înseamnă oare ieșirea din biserică sau despărţirea de ea prin schismă ? Ieșirea din biserică înseamnă ieșirea din luptă.Biserica noastră este doar luptătoare.Biserica triumfătoare este în ceruri. Cine iese din biserică pe motivele invocate de schismatici se socoate mai presus de ea, și se face adversarul ei. Domnul nu a venit pentru cei ce se socotesc drepţi ci pentru cei păcatoși. Cine se socoate drept iese dintre celaţii care sunt păcatosi și-și pune sufletul la adăpostul unei biserici imaculate conduse de oameni imaculaţi în care totul este corect.Dacă cumva apar și aici corupţii și vânzatorii o altă biserică imaculata rezolva problema și drepţii rămân drepţi și indreptaţiţi să arunce cu piatra in corupti și păcătoși.Noi nu suntem nici drepţi nivi corecti. Învăţăm de la sfântii bisericii cum si ce trebuie să facem. Iată un mare sfân care a ajuns biruitor. Sfântul Ioan Gură de Aur ne arată prin sine și prin învăţătura sa calea spre bituinţă. Ca ortodox nu văd și nu pot să cred altfel.
    Ma bucurat tot ce am văzut în scest duh la frăţiile voastre.Unde nu este respect nu este frică de Dumnezeu. Cine nu respecta biserica și pe slujitorii ei nu are frică de Dumnezeu și se bazeaza pe sine pe infaptuirile și convingerile sale proprii. Iertaţi, că v-am spus cele ce au mai fost spuse și pe care le știaţi.Domnul și sfintii săi sa vă ajute să biruiţi și să nu greșiţi fără îndreptare.

  23. Foarte folositor acest articol.

    @ DeVeghePatriei

    Nu v-ati gandit deloc ca raul se afla inauntrul nostru si nu in afara noastra? Hai sa analizam un pic situatia si sa vedem daca este asa. Adam si Eva, pe cand inca se aflau in Rai, de unde au fost vatamati, din interior sau din exterior? Raul, adica satana se afla in Rai dar era neputincios si nu avea nici o putere asupra lor (sa le faca rau). Si ce a facut? Numai i-a ispitit cu vorba, nimic mai mult, ca doar atata putea,altfel nu putea sa le faca rau (nu-i era permis). Si ei l-au ascultat si atunci moartea a patruns in om si a devenit muritor. Adica dupa ce omul s-a invoit cu pacatul, atunci a si murit. Pe acest principiu merge si lumea de azi, ca si atunci. Ca de fapt, zic sfintii ca pacatul este conlucrarea omului cu satana impotriva lui Dumnezeu.Si oare de unde ia nastere pacatul,nu din mintea si inima noastra? Deci nu din interiorul nostru vine pacatul?

    A spune ca pacatul vine din afara noastra este o mare inselare. Este de fapt o tactica foarte perfida si subtila a celui rau pt. a ne face crede ca tot raul care se intampla in lume este din vina altora si nici decum a noastra.

    In Rai, inainte de caderea ingerilor nu exista rau. Spun sfintii ca Lucifer s-a autoispitit si a cazut singur in pacat. Satan a fost ispitit de satana, adica de el insusi (de firea lui care la un moment dat a iesit din hotarele binelui). Instantaneu s-a facut negru si a cazut ca un fulger din cer in iad.

    Asa ca ce sa intelegem din aceste exemple, oare ca raul din afara ne vatama pe noi sau cel din inauntrul nostru?

    Spunea si Sf.Arsenie Boca ca omul ( in sine insusi) este un neant plin de mizerie si intuneric.

    El devine sfant si capata sens (viata) numai atunci cand se uneste cu Dumnezeu. Atata timp cat omul nu este unit cu Hristos, “traieste” in mizerie si intuneric (adica in patimi si necunostinta).

    Daca ne preocupam numai de raul altora, niciodata nu vom putea vedea (birui,lupta cu) raul din noi, iar daca nu vedem raul din noi, inseamna ca inca nu am inceput sa traim cu adevarat duhovniceste.

    Razboiul nevazut se da cu sinele cazut, nu cu raul din afara(acela apartine de judecata si pepdeapsa lui Dumnezeu), pe cand cu raul din noi, raspunderea e totalmente a noastra.

    Scuzati ca v-am plictisit 🙂

  24. Au gresit ierarhii? Se prea poate, dar nu sunt ei ca si parintii nostri? Nu ei ne-au calauzit in tineretile noastre si au mijlocit pentru noi inaintea Domnului?
    Cand parintii nostri trupesti ajung la batranete si incepem sa le vedem neputintele si bolile, au doara ii dispretuim si ii alungam de la noi? Sau sarim sa le intindem un umar de care sa se sprijine si sa le acoperim acestea(neputintele) de catre ceilalti? Cand tatal tau, pe care l-ai avut ideal toata viata, incepe sa schioapete, sa se garboveasca, oare ochii nu ti se umplu de lacrimi si sufletul nu se smereste vazand ca tot omul se trece? Oricum ar fi fost, sunt parintii nostri si care e cel mai mare dar Dumnezeiesc pus la indemana omului? Nu mila? Ii vezi cazuti, ridica-i. Din mila se naste iertarea, si atunci cand ierti, dragostea lui Dumnezeu se revarsa din belsug asupra ta. Iertati si uitati orice cadere, fratilor, caci toti suntem supusi ei.
    Si in alta ordine de idei, eu am aflat prima data despre homosexualitate la 15 ani! Am citit undeva si apoi am intrebat ce inseamna. Dintre toti apropiatii, doar unul stia vag ceva despre aceasta. Pe atunci mizeriile nu erau rascolite ca acum. Si de atunci pana astazi, din multimea de oameni cu care am interactionat doar de unul am aflat ca e homosexual, dar nu pot baga mana in foc. Si apropo de bac, vazand nevasta-mea stirile cum ca niste adolescenti s-au sinucis pentru ca au picat examenul mi-a spus ca, pe vremea aia ea nici nu isi inchipuia ca exista sa iti iei viata. Bine a spus admin ca totul se umfla, se exagereaza intr-un mod bolnav si asta cu stiinta.

  25. Avva Antonie:”Ridica ispitele si nimeni nu este care sa se mantuiasca”.
    A fost nevoie de o ispita ca sa putem asista la acest dialog ziditor,care cred ca trebuie mai bine pus in valoare pe site.
    Trebuie mediatizat pentru ca suntem multi care am scris pe aceste pagini si am atacat int-un stil “ortodox” ierarhii si guvernantii nostrii,dar am ramas cu barna in ochi…

  26. Pingback: Război întru Cuvânt » CA ALBINA SAU CA MUSCA? Cuviosul Paisie Aghioritul: “Mi-au spus unii ca se smintesc pentru ca vad multe lucruri strambe in Biserica…” » Război întru Cuvânt
  27. Doamne ajuta !…nota 10 pentru dialogul purtat intre cititorii si administaratorii acestui site si cei de la “De veghe patriei”…pentru mine cel putin , e un exemplu de cum ne putem zidi unii pe altii , avand chiar opinii diferite…iertati

  28. @cezarbacau
    Subsemnez.

  29. Va multumim tuturor pentru vorbele frumoase!

    @admin

    Am adaugat si noi link catre dvs! Dvs ce parere aveti despre parintele Moses Berry http://www.mosestheblack.org/ ? Cum il vedeti pe parintele Kapner din Statele Unite?

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate