LUMINA SAU INTUNERIC? – SEMNE RELE ANUL ARE…

17-01-2008 Sublinieri

Motto: Să nu-ţi îngădui să calci Dumnezeieştile porunci, de dragul prieteniei omeneşti. (Cuv. Antonie cel Mare)

3-days-of-darkness-three-days-of-darkness.jpg

Preambul:

In discursul sau de intronizare, PF Patriarh Daniel a spus si: “multumim si celor ce ne incurajeaza si celor ce ne critica, daca totul este spre folosul mantuirii credinciosilor si spre binele Bisericii. Cand gresim, trebuie sa ne pocaim, sa cerem iertare si sa ne indreptam, iar cand facem binele, rugam sa fim ajutati si mai mult, cu fapta, tot spre binele vietii si lucrarii Bisericii”. In virtutea acestei incuviintari arhieresti originare si avand drept indemn glasul constiintei noastre de crestini ortodocsi doritori ai mantuirii tuturor si ai binelui Bisericii, stand inaintea lui Dumnezeu cu deplina responsabilitate, scriem cele ce urmeaza, in nadejdea ca acesta critica facuta buna-credinta sa aduca indreptare unor lucruri gresite pe care le semnalam si sa nu lase a se implini semnele rele pe care le preconizam.

Acestea fiind spuse, rugam pe prea-zelosii “cerberii” de serviciu ai PF Sale, sa stea linsititi, pentru ca acesta este duhul si aceasta este ravna care ne insufla si nu atacam in niciun caz persoana PF Sale. Ar trebui, de altfel, ca anumiti functionari ai aparatului eclezial sau ai mass-media bisericesti (sau doar veleitari doritori sa fie bagati in seama daca sunt cat mai zelosi in lingusire), inainte de a-i invata pe altii tot felul de principii occidentale, sa incerce sa iasa un pic de mentalitatea de “reduta asediata” si sa invete ei insisi macar ceva din cultura dialogului si a criticii de buna-credinta… care are, de altminteri, o indelunga si neintrerupta traditie bisericeasca. Amenintarile, provocarile si santajele nu vor face decat sa-i dea si mai mult de gol…

sabor_i.jpg

Asa cum deja am mai scris, cu stupefactie si cu mahnire, preotii arhiepiscopiei Bucurestilor au fost OBLIGATI sa faca, in parohiile lor un numar de minimum 15 abonamente la oficiosul patriarhal Lumina, pe care sa le achite in avans, pe langa alte noi cotizatii impovaratoare si chiar imposibil de platit de catre parohiile mai sarace si care au refuzat si sa-si faca un reflex din a baga mana in buzunarul vaduvei si al saracului. E vorba de abonamente in valoare de aproape 250 RON/an/persoana, din care Patriarhia intelege sa-si finanteze cotidianul “crestin” (de ce nu “ortodox”?) dorit a fi acum national. Faptul ca in Lumina poti gasi si lucruri de folos, corecte si ziditoare (printre alte materiale sau accente ecumeniste si moderniste) nu justifica sub nici o forma impunerea lui cu de-a sila si somarea preotilor de a strange urgent banii achitarii abonamentelor. Este trist ca nu se gasesc alte metode de finantare decat tot cele comuniste…

Aflam cu ocazia aceasta ca, practic, protretul robot al preotului de tip nou dorit de administratia ecleziastica seamana izbitor cu zapciii sau perceptorii nemilosi si rapace ai altor vremuri, care sunt trimisi de sus sa ia si pielea de pe om. Iar la preoti asta se intampla … in schimbul “serviciului religios” oferit. Preotul acestor vremuri de “innoire” intru Intunericul duhului lumesc este chemat nu sa-si innoiasca spiritul de jertfa si sa propovaduiasca Lumina prin pilda si cuvantul Sau, ci sa alerge toata ziua dupa bani pe la oameni si firme, sa devina nimic altceva decat un meschin agent de vanzari, persuasiv pana la agresivitate – care este valorizat si platit de catre Patroni in functie de cati clienti reuseste sa pacaleasca sa cumpere si cele mai indezirabile produse – sau un antreprenor descurcaret care stie “sa atraga fonduri” si “sa aduca profit” organizatiei sale. Preotul ortodox al “vremurilor noi” nu mai este slujitorul devotat care spala picioarele fratilor sai, dupa pilda Mantuitorului, ci este chemat sa se transforme intr-un angajat zelos si cinic intr-o companie pragmatica de marketing religios, care, intamplator… se numeste totusi Biserica lui Hristos 🙁

Este o injosire extrema pentru un preot care doreste sincer sa-I slujeasca lui Hristos sa fie obligat sa recurga la asa ceva si, daca tot vorbim de “politici de management“, trebuie sa ne dam seama ca pana si din acest punct de vedere este o strategie contra-productiva pe termen lung, pentru ca se va ajunge ca preotii sa fie o tagma si mai barfita si mai dispretuita decat este deja, din pricina atator si atator “popi” jecmanitori niciodata judecati pentru asta in forurile interne bisericesti… De dragul unui profit imediat, se face o sminteala si mai mare prin recursul la mijloacele acestea meschine de acum (altminteri negate, prin interpusi si prin “purtatori de cuvant” naimiti sa manipuleze opinia publica; dar realitatea este alta si ceea ce am aflat in ultima perioada nu doar ca a confirmat cele scrise in articolul din decembrie, dar au aratat ca situatia este chiar cu mult mai grava, metodele de presiune asupra preotilor fiind dintre cele mai nedemne, nefiind vorba de o simpla “recomandare”, ci de un ordin precis, urmat de alte si alte somatii!) si se pierd alte si alte suflete slabe, singurele care conteaza cu adevarat pentru Dumnezeu. “Profitul” Bisericii se masoara in sufletele mantuite, iar nu in cifra de afaceri, nici in cantitatea de “proiecte” impersonale derulate din ambitia de a se lauda in fata lumii cu realizari marete…

De asemenea, sunt semnale clare ca se cauta antrenarea preotilor in cat mai multe activitati si proiecte extra-parohiale (iarasi obligatorii prin “ordin”!) dintre cele mai inutile si cronofage, chiar daca mascate de denumiri si intentii pompoase… Avand in vedere ca preotii de vocatie din ziua de astazi sunt cel putin excedati de grijile zilnice ale parohiilor, ca doar cu greu pot face fata nevoilor sufletesti ale celor pastoriti (mai ales intr-un oras ca Bucurestiul), sa ii mai incarci cu tot felul de alte si alte corvezi inseamna sa ii sufoci, sa ii netrebnicesti si sa le ingropi definitiv ravna duhului sub maldare de asa-zise “activitati misionare” care mai de care mai indepartate de adevaratele nevoi si probleme duhovnicesti ale oamenilor. Traim deja, se pare, zorii acelor timpuri proorocite de Sfantul Lavrentie de la Cernigov: “Vine timpul, şi nu e departe când foarte multe biserici şi mănăstiri se vor deschide în slujba Domnului şi se vor repara, le vor reface nu numai pe dinăuntru ci şi pe dinafară. Vor auri şi acoperişurile atât ale bisericilor, cât şi ale clopotniţelor, dar preoţimea nu va lucra la sufletul credinciosului ci numai la cărămizile lui Faraon. Preotul nu va mai face şi misiune. Când vor termina lucrările nu se vor putea bucura de slujbe duhovniceşti în ele că va veni vremea împărăţiei lui antihrist şi el va fi pus împărat“.

Aceste “strategii” subordonate conceperii Bisericii ca o institutie pur lumeasca, cu un “management performant”, de tip capitalist sunt contrazise insa, atat de caracterul lor constrangator, cat si de motivatiile pe care le cuprind. Mai grav decat toate cele spuse mai inainte credem ca este atentatul la libertatea duhovniceasca a preotilor si tentativa de tratare a credinciosilor ca niste “consumatori de servicii religioase”, fara macar a li se ingadui dreptul de a alege singuri ce sa cumpere si ce sa citeasca. Iar aici plonjam deja in plin centralism de tip comunist si intr-un regim (eclezial) foarte apropiat de dictatura. Cand se ajunge ca unii preoti sa fie presati, intimidati si amenintati pe astfel de considerente si cand pot sa fie evaluati dupa astfel de criterii, atunci e limpede ca situatia devine mult mai serioasa decat parea la inceput si ca ea nu mai poate lasa indiferenti pe credinciosii carora le pasa de Biserica si de sufletele lor. Cand un ziar “crestin” devine obligatoriu inseamna ca deja am alunecat pe teritoriul abuzului si al tiraniei deghizate in “disciplina bisericeasca”. Iar reactia fireasca, atunci cand esti silit sa inghiti ceva ce nu-ti place, este de repulsie si greata. Biserica nu are voie sa devina o institutie cazona, militara (ascultarea duhovniceasca este total straina in Duh de asa ceva!) si nici o plantatie pe care muncesc sclavi cu norma imposibila. Biserica nu are voie sa devina un spatiu al re-educarii prin silnicie, al obedientei fata de linia oficiala. Biserica, pentru a continua sa lucreze la mantuirea sufletelor (ca nu alta a fost randuita menirea sa pe pamant!) trebuie sa garanteze si sa respecte mai mult ca orice libertatea omului.

***

Un alt semn rau pentru ceea ce se pregateste in Biserica noastra il dau si doua editoriale semnate in Evenimentul Zilei din doua numere diferite ale zilelor trecute de acelasi autor (dupa cate se pare, iscusit… in a-si oferi serviciile de “merceneriat” editorial si de servire prompta cui ii promite mai mult, schimbandu-si ideile si Stapanii ca o girueta, dupa cum bate vantul…). Pare a se anunta deja un nou val al unei mai vechi campanii de denigrare, de intimidare si de-legitimare a unuia dintre stalpii arhieresti cei mai tari ai Bisericii Ortodoxe Romane – mitropolitul Clujului, IPS Bartolomeu Anania. Pe de o parte, intr-un mod perfid, fatarnic si josnic, plecand de departe si sugerand in finalul articolului ca este necesar sa fie pensionat si el, alaturi de ierarhii bolnavi si infirmi, cu toate ca Vladica Bartolomeu numai neputincios nu este! Pe de alta parte, trecand la atac direct, dar “imbracat” in aparentele mistificatoare ale unui “bilant” al Mitropoliei Clujului, in care cauta cu lumanarea sa gaseasca noduri inexistente in “papura” activitatii IPS Sale, urmarind de fapt, in absenta oricaror vini reale, sa scuipe asupra acestuia venin si matraguna (prin referiri insistente, indecente si tendentioase la varsta acestuia, spre a sugera incapacitatea). Dupa ce recunoaste si enumera singur o multime de izbanzi reale in Mitropolie, trage absolut halucinant si pe baza a NICI UNEI FAPTE PLAUZIBILE concluzia ca activitatea IPS Sale nu ar avea, vezi Doamne, roade… Dupa care sare brusc si il condamna, hodoronoc-tronc, gratuit si lamentabil pentru… vanitate! Credem ca si aceasta nu e decat o noua jalnica incercare de a exercita (si pe aceasta cale, mediatica) presiuni marsave spre a-l determina pe mult-prea-incomodul Mitropolit sa se retraga, pentru a lasa cat mai rapid locul liber ecumenistilor si modernistilor episcopi vanatori de ranguri inalte si insetati de putere…

Sa fie oare o intamplare ca, dupa pastorala sa incendiara de Craciun in care denunta patrunderea unor lupi in saivanele Bisericii, si in predica sa din duminica trecuta Mitropolitul Bartolomeu a spus: “Cine marturiseste adevarul trebuie sa pregateasca sa sufere. Asa a fost in totdeauna si asa e si in zilele noastre“?!

07_bartolomeu190.jpg

  • Pe aceesi tema (a celei de-a doua parti), pe blogul lui Claudiu Tarziu:

CUI II STAU IN GAT IERARHII BATRANI?

Episcopia Oradiei se imbogateste cu oameni “valorosi”

“In 10 ianuarie 2008 staretii de manastiri au fost convocati sa participe la o sinaxa la episcopie. Ca de obicei, nimeni nu le spune nimic participantilor despre cele ce urmeaza sa se dezbata. Ajunsi la fata locului (la episcopie in sala de sedinta) staretii manastirilor au aflat ca trebuie sa aleaga noul exarh peste manastirile din eparhie. Li s-a spus de catre PS Sofronie ca cel mai potrivit ar fi Ionut Oprea cu numele de monah Antim, o persoana destul de controversata tinand seama de trecutul sau moral din cadrul manastirilor pe unde s-a mai perindat (Izbuc, Stana de Vale si apoi “frumusetile” civiliei...), cu nimic mai presus decat noul staret de la Izbuc, Dometie (a fost diacon, s-a intors in lume si a revenit direct staret la Izbuc in locul lui Timotei Mangau). Cine dintre staretii prezenti a avut curajul sa spuna ca protosinghelul Antim nu este tocmai cel mai potrivit pentru aceasta functie? Nimeni. Toti staretii si staretele care au fost prezenti au aplaudat si l-au felicitat pe noul exarh, iar cand au iesit pe usa episcopiei au exlamat <<Vai Doamne, dar pe mainile cui am ajuns!>>”.

 sofronie-gura-mare.jpg


Categorii

Biserica la ceas de cumpana, Meditatii duhovnicesti, Preotie (pentru preoti)

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

25 Commentarii la “LUMINA SAU INTUNERIC? – SEMNE RELE ANUL ARE…

  1. Felicitari! Felicitari pentru curajul de a spune adevarul!

  2. Abonamente “cu de-a sila” s-au facut dintotdeauna. Pt ca oricum unii nu prea mai citesc. De aceea nici nu considera necesar sa se aboneze la o publicatie a bisericii. Iar parohiile din Arhiepiscopia Bucurestilor nu sunt atat de sarace incat sa nu-si permita un abonament.

  3. Dintotdeauna in comunism, se poate… E foarte intersant sa auzim ca AR FI NORMAL ca oamenii sa fie OBLIGATI sa plateasca abonementele si sa citeasca, “pentru ca oricum unii nu prea mai citesc” :-)) Ar fi de ras daca n-ar fi de plans…
    Parohiile din Bucuresti sunt si mai bogate, si foarte sarace. Dar pentru a vedea asta iti trebuie putina buna-credinta. Atat. Insa nu asta e marea problema, ci abuzul si silnicia.
    Va multumim pentru interventia curat “impartiala” 🙂

  4. De ce sa nu facem si mantuire cu de-a sila? Ca si-asa oamenii nu se prea omoara cu viata duhovniceasca. Eu zic sa incepem sa-i obligam, ca e spre binele lor!
    De inchizitie ati auzit? Nu? S-ar putea sa auzim in curand, daca lucrurile merg in directia asta si in continuare…:(

  5. Mare adevar este acesta: Cel ce spune Adevarul trebuie sa fie pregatit pentru suferinta ! Dar nu suferinta spre moarte ci spre Viata !!!!! Astfel ca Dumnezeu Insusi intareste sufletul aceluia, cu putere dumnezeiasca de nebiruit !!!

    Felicitari pentru credinta de a spune Adevarul !

    Bunul Dumnezeu sa binecuvinteze turma Sa ! Amin !

    Mircea

  6. Ceea ce citesc aici ma nelinisteste, in primul rand pentru ca-mi dau seama, om simplu fiind, in ce hal de nepasare si ignoranta suntem marea majoritate a oamenilor de pe strada, obositi dupa orele de munca, totusi se gasesc destui care-si abat pasii in drum spre casa pe la biserica, pentru a se inchina, si/sau pentru a mai vedea ce carti sau publicatii au mai aparut. Nu intotdeauna imi propun sa cumpar o anumita publicatie. Caut subiecte interesante, potrivite preocuparilor si framantarilor mele personale,insa in mod sigur nu sunt ispitita sa iau o publicatie care sarbatoreste 100 de ani de ecumenism. Da….e adevarat ca poate sunt si destui care nu citesc frecvent, razbiti fiind de griji, insa aici e vorba si de incredere. LASA OMUL SA ALEAGA! Vrea un sfat? Intreaba pe cine crede de cuviinta….poate chiar pe duhovnicul sau, care inghesuit de alte griji sau preocupari, va ajunge sa faca compromisul de a da sfaturi poate nu tocmai pertinente. E doar un om! Asa-i?
    Observatia o fac cu amaraciunea si cu certitudinea launtrica ca tot “raul” o sa triumfe, aproape ca intotdeauna! Toti sunt preocupati sa aiba linistea aceea aparenta care da senzatia de stabilitate si confort. Oare cine o sa riste sa piarda ceea ce nu are?
    Dac-am spus vreo prostie, imi pare rau! Poate ca nu sunt tocmai bine informata, insa chiar daca-i asa, stiu cu certitudine ca resping categoric ideea de obligativitate! Oare ce ne rezerva viitorul? Dumnezeu cu mila…..E chiar ireversibil totul? Totu-i batut in cuie? Chiar toti urmeaza cursul raului fara sa mai lupte deloc?
    N-am nicio putere…insa simt cum imi creste pulsul de indignare si revolta! Cei care pot schimba ceva intr-adevar, poate c-ar trebui sa incerce sa ia masuri. Poate ca ceea ce se intampla nu e atat de dramatic?! Poate ca sunt primii bulgari care premerg avalansa? De-asta mi-i teama!

  7. De cand s-a aflat vestea mortii P F Teoctist,un duh de neliniste si nesiguranta a inviforat biserica.Sfintii parinti spun ca atunci cand ceva este de la Dumnezeu,acel ceva aduce pace si liniste si “confort duhovnicesc”,iar cand nu e de la Domnul……..

  8. Am si eu o intrebare ( sper ca imi raspundeti sincer ): Va rugati pt patriarhul Daniel ca sa-l lumineze Dumnezeu ( ca stiu ca de criticat va pricepeti ).

  9. Da, cu siguranta!

  10. Dar cum?
    Nu se roaga intreaga Biserica?Ce fel de ecumenist esti daca nu sti asta?

  11. Paradoxal sau nu, dar asa cum spunea vrednicul de pomenire Parinte grec EPIFANIE, care prin anii ’60, i-a trimis Patriarhului…mason… ATENAGORA al Constantinopolului o scrisoare in care il mustra cu curaj si intelepciune pentru deschiderea lui smintitoare catre eretici, spunea in aceasta scrisoare cam asa(citez cu aproximatie din memorie, dar scriosoarea a fost poatata tot pe acest site lunile trecute): “Nua CELOR ORTODOCSI, ne pasa, PREAFERICTE, cu adevarat de eretici, pentru ca CU DURERE NE RUGAM PENTRU CA DUMNEZEU SA LE ARATE ADEVARUL si sa-i scape din ghearele celui rau.”

    Parafrazandu-l pe Parintele EPIFANIE, spunem si noi, ca daca este cineva care sa se roage pentru actualul Patriarh al B.O.R. mai mult decat cei pe care ii doare de PASTRAREA ADEVARULUI CURAT AL ORTODOXIEI, ei ei bine NIMENI NU ESTE…!!!

    Si aceasta pentru ca dinainte de inscaunarea lui s-au auzit lucruri (nu barfe), care II NELINISTEAU PE MULTI, si ACUM CEI CARE SE NELINISTEAU ATUNCI se tem ca acele lucruri SA NU IASA LA IVEALA DESTUL DE CLAR SI LIMPEDE…!

    Asadar IATA MOTIVUL PENTRU CARE ADEVARATII ORTODOCSI se roaga fierbinte pentru INTAISTATATORUL BOR!

    A fii ortodox care iti pasa de ADEVAR SI MANTUIRE, nu inseamna sa fii batjocoritor al celor care iti sunt antipatici, sau de a caror mutra nu-ti place, sau sa CRITICI cu rost si fara rost pe semeni, fie ei si Patriarhi (cum a insinuat fratele “ecumenistu”), ci inseamna SA FII UN OM CINSTIT cu gandul la ceea ceea ce spune Sf. Scriptura ca cei care spun adevarul NU TREBUIE SA SE UITE LA FATA OMULUI CAND IL SPUN…!

    Deci daca unii monahi si unii frati teologi si crestini ortodocsi practicanti SE NELISNISTESC si FRAMANTA, isi IES DIN FIRE si IAU ATITUDINE fata de anumite abuzuri sau PARACTICI sau “fortari de nota” pe care le fac si provoaca anumite fete bisericesti, prin care acestea smintesc multi oameni si batjocoresc imaginea si NUMELE Biseicii, facand ca din pricina lor CALEA ADEVARULUI ORTODOX SA FIE HULITA (cf. 2 PETRU, cap.2, vers.2), ei bine toti acesti frati si Parinti ORTODOCSI care IAU ATITUDINE, o fac PENTRU CA SIMT SI VAD CA LUCRURILE INCEP SA NU MAI FIE CA INAINTE in materie de CREDINTA SI DISCIPLINA SI RITUAL SI RANDUIALA bisericeasca, ci au inceput sa ALUNCE si sa se RELATIVIZEZE si sa SE AMESTECE cu lucruri NEORTODOXE.

    SITEUL “RAZBOI INTRU CUVANT” este un site DE ATITUDINE ORTODOXA SANATOASA si CINSTE celor cre scriu pe el si se ingrjesc de el CA DEZVALUIE LUMII tocmai SUBTILA alunecare a lucrurilor de sub control si din normalitate care se petrece in BISERICA NOSTRA, si care ca o lucrare subtila gandita din umbra INCEPE SA INVALUIE SI INFASOARE multe minti si inimi nu numai de oi cuvantatoare, ci si de PASTORI…superficiali si nevrednici.

    Asa m-am mahnit de vestea CA ANUL ACESTA DE BOBOTEAZA IORDANUL NU S-A MAI INTORS INAPOI…si m-am gandit cu infiorare ca POATE NICI LUMINA SFANTA NU O MAI COBORA la SFINTA INVIERE….DOAMNE NE PAZESTE!

    EI, si daca deja DOMNUL VORBESTE CU ACESTE SEMNE, de ce sa tacem noi…cei care vedem ca sub ochii nosatri TAINA INSELACIUNII SI FARADELEGII IANINTEAZA SI LUCREAZA CU PUTERE tocmai prin cei de la care am fi asteptat sa lupt impotriva ei…!

    SA NU MAI TACEM, ca vom fi COMPLICI LA NELEGIUIREA SUGRUMARIII SI INABUSIRII ADEVARULUI, ci sa urmam, martirilor din toate vremurile si ami ales din vechime care socoteau o cinste, CEA MAI MARE DINTRE TOATE sa MOARA CHIAR PENTRU ADEVAR…!

    O DOAMNE AJUTA-NE PENTRU RUGACIUNILOR CELOR CARE AU MURIT PENTRU ADEVAR SI ORTODOXIE, sa SPUNEM SI NOI ADEVARUL in fata oricui ne cere socoteala de credinta si nadejdea noastra (cf. 1 PETRU , cap.3, vers.15-16), ca sa ne mantuim si noi ca si aceia, AMIN!

    SLAVIT SA FIE DOMNUL!

  12. mi-a mers la suflet motto-ul articolului,insa articolul m-a intristat.e adevarat,se pare, ca traim timpurile pe care le meritam,si nimic mai mult.asa cum spune Fericitul Macarie:”Cei ce nu voiesc sa pazeasca cele ale legii si nici sa asculte nu voiesc,sa se gateasca sa asculte si sa rabde ceea ce nu voiesc.Ca de vom tacea noi,pietrele vor striga.” asa separe ca suntem nevoiti sa marturisim adevarul in ziele acestea:pe internet,pe site-uri pre putin vizitate,sau chiar denigrate,asa cum este cazul unui site ortodox moldovenesc! dar cu ajutorul Bunului Dumnezeu,ca Cel ce-si ocroteste Biserica Sa,El va fi biruitor si prin cuvantul rostit de fratiile voastre si de catre toti cei care se calauzesc dupa invatatura Sf.Parinti si a Sf.Apostoli. Asa sa ne ajute Mantuitorul Iisus Hristos,sa nu cedam presiunilor de nici un fel,caci cea fost mai rau,inca n-a venit.Inger de Pace sa aveti!

  13. Arhiepiscopia Bucurestilor si-a facut “Bilantul de activitate” pe 2007:

    http://www.crestinortodox.ro/ultimele_stiri/Bilantul_de_activitate_din_anul_2007_al_Arhiepiscopiei_Bucurestilor-124-20378.html

    Printre altele se lauda si cu asta:
    De asemenea Arhiepiscopia Bucurestilor, prin Centrul Eparhial, Protoierii si Parohii, s-a implicat si in sustinerea activitatii cotidianului “Ziarul Lumina” atat prin materiale scrise, cat si prin desfasurarea unei campanii de abonare la acest cotidian, in urma careia s-au facut un total de 4.614 abonamente la “Ziarul Lumina”.
    Au omis sa spuna prin ce mijloace s-a desfasurat respectiva “campanie”.
    Traim decenii de impliniri marete/Visam decenii de munca si avant…” 🙁

  14. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Parohiile bucureştene trebuie să dea bani pentru trustul Patriarhiei
  15. Pingback: Război întru Cuvânt » Cum preamareste ziarul patriarhal Lumina erezia protestanta a cultului bogatiei
  16. Pingback: BIRURILE Patriarhului Daniel « Saccsiv’s Weblog
  17. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Protest fata de interzicerea de catre Patriarhie a difuzarii revistelor “Lumea credintei” si “Lumea monahilor”
  18. Pingback: In cotidianul patriarhal Lumina SE PROPOVADUIESTE GLOBALIZAREA COMUNIST-"CRESTINA"?
  19. @admin pe 18 Jan 2008 la 18:10

    Ca orice nou venit, caruia i se poate reprosa ca nu ar cunoaste trecutul zonei in care a intrat, am cautat si postari mai vechi ale razboinicilor intru cuvant. Iata, am ajuns si la acest articol de acum 4 ani. Sunt sigur ca acest site mai are multe sa-mi mai descopere.
    O problema:
    N-am inteles eu sau spuneti ca “De ce sa nu facem si mantuire cu de-a sila? … Eu zic sa incepem sa-i obligam, ca e spre binele lor! De inchizitie ati auzit? Nu? S-ar putea sa auzim in curand, daca lucrurile merg in directia asta si in continuare…”

    1. “De ce sa nu facem mantuire cu de-a sila?”
    Luca 9,23: “Daca VOIESTE cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea in fiecare zi si sa-Mi urmeze Mie”.

    Despre acest tip de atitudine, fara sa cunosc cele scrise de Dvs., am discutat cu preotul duhovnic, cu mult timp in urma, iar dansul mi-a dat acest raspuns. A fost rapunsul care m-a determinat sa citesc Biblia.

    2. “De inchizitie ati auzit?”
    As raspunde ca am auzit sau poate, in stilul care ma caracterizeaza, si va e bine cunoscut (sunt sigur ca v-am si amuzat prin unele din comentariile mele dulci-amarui), n-as mai fi auzit.
    Am auzit si de Manualul de torturi pe care Inchizitia le practica, am auzit si de viata dezmatata a celor pe care aceasta institutie ii proteja, gen papa Alexandru Borgia.
    Din punctul meu de vedere, Inchizitia e o pata neagra in Istorie si pe obrazul bisericii apusene, care a promovat-o. Sper ca si din perspectiva Dvs. Am auzit si de “Opus dei”, ca fapt divers. Marturisesc ca am citit si LITERATURA lui Dan Brown, in speta romanul “Codul lui Da Vinci”, unde se trateaza in mod BELETRISTIC si subiectul institutiei pe care tocmai am amintit-o. Oricum despre ea stiam, chiar si daca n-as fi citit romanul cu pricina.

    3. E drept sa ne si intelegem ca oameni, cu slabiciuni si patimi, si sa ne acceptam ca fiinte limitate, care uneori mai si gresim. Dumnezeu ne va socoti per ansamblu; daca faptele noastre bune vor cantari mai mult, atunci cu siguranta ca ne vom si mantui.
    Psalmistul spune intr-un psalm de la Utrenie: “Adusu-si-a aminte ca tarana suntem”. Suntem tarana, uneori mai aprigi, alteori mai delasatori, dupa cum ne e si starea de spirit. “Maniati-va si nu gresiti” mai spune Scriptura, daca mania noastra e indreptata spre alungarea raului.

    Urmaream zilele trecute, tot mutand de pe un canal pe altul, o emisiune la postul Antena 2, in care un Cavaler templier – Oreste Teodorescu – spunea un lucru care m-a frapat: “dusmanul binelui nu e raul, ci preabinele”. Abuzul de bine poate fi rau. (A nu se intelege ca agreez ideile acestui ordin, infiintat tot in Apus, tot de papistasi, ca ordin religios-militar format din “cavaleri saraci”, care numai saraci nu erau).
    De aceea, cate odata, mai trebuie sa ne ghidam si dupa un anume “simt al lumii” si sa vedem ca atunci cand obligi pe cineva sa faca ceva, in sufletul sau, creat sa fie LIBER, se produce o frantura, care-l va conduce iminent inspre a uri ceea ce i s-a impus. Iata si motivul evanghelic al optiunii personale, libere, neconstranse: “Daca VOIESTE cineva…” Putea spune: “Iti impun sa mergi dupa Mine”. Dar nu, spune “daca vrei sa-mi urmezi…”.

  20. @ Bellum religio:

    Ne dezamagiti! Aveam mai multa apreciere pentru acuitatea observatiilor. Din tot contextul articolului nostru, nu se intelege, oare, cat se poate de clar, ca era vorba de o exprimare IRONICA, SARCASTICA, referitoare la ceea ce facea (si face) Patriarhia, bagand oamenilor pe gat acest “bine” (ziarul), si tradand un mod de gandire si de lucru ingrijorator de apropiate de Inchizitie? Chiar e grav daca nici macar atat nu se mai intelege – sau daca citim atat de grabit si de superficial, din pripa (motivata de ce? de o satisfactie de ce natura?) de a “demasca” ceva ce nu exista – si in cazul acesta chiar nu stim ce se poate face pentru a exprima ca 2 si cu 2 fac 4.

    Daca urmariti sa ne gasiti noduri in papura in postarile mai vechi, eventual pentru a cauta sa demonstrati ceva impotriva noastra, credem ca ati inceput cu stangul…:(

  21. Revenim, si dupa recitirea a ceea ce s-a scris atunci, in comentarii, pentru reconstituirea intregului context:

    nu sunteti impartiali

    Abonamente “cu de-a sila” s-au facut dintotdeauna. Pt ca oricum unii nu prea mai citesc. De aceea nici nu considera necesar sa se aboneze la o publicatie a bisericii. Iar parohiile din Arhiepiscopia Bucurestilor nu sunt atat de sarace incat sa nu-si permita un abonament.

    pe 18 Jan 2008 la 14:57 # edit this admin

    Dintotdeauna in comunism, se poate… E foarte intersant sa auzim ca AR FI NORMAL ca oamenii sa fie OBLIGATI sa plateasca abonementele si sa citeasca, “pentru ca oricum unii nu prea mai citesc” 🙂 ) Ar fi de ras daca n-ar fi de plans…

    Parohiile din Bucuresti sunt si mai bogate, si foarte sarace. Dar pentru a vedea asta iti trebuie putina buna-credinta. Atat. Insa nu asta e marea problema, ci abuzul si silnicia.

    Va multumim pentru interventia curat “impartiala” 🙂

  22. Iar referitor la “mantuirea cu de-a sila”:

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2010/12/13/ortodoxie-sau-ortodoxism-viata-sau-ideologie-hristos-sau-baraba-silire-sau-libertate-sau-despre-altfel-de-tarini-boi-si-femei-cf-luca-14/

    Un cuvânt aici ne cere o judecatã si o întelegere mai adâncã: “Sileste-i sã intre”. Un mare teolog apusean, pe care din veneratie nu-l numesc, tãlmãceste acest cuvânt prin “forteazã-i sã intre”. El socotea la vremea lui cã aflã aici temei în Sfânta Scripturã pentru a forta pe eretici sã intre în Bisericã. Adicã în afarã e silirea, constrângerea, iar înlãuntru se naste convingerea. Acest teolog interpreta Sfânta Evanghelie în chip exclusiv juridic, autoritar, cautionând chiar violenta, care anuleazã vointa, libertatea constiintei, crezul lãuntric, deschizând astfel în istorie calea tragediilor inchizitiei. Si e stiut cã inchizitia s-a îndepãrtat de la Evanghelie, de la Noul Testament, de la Noul Adam, Care “S-a întrupat de la Duhul Sfânt si din Fecioara Maria” si asa S-a fãcut Om; si a poruncit ca întreg lucrul Bisericii în lume sã se împlineascã numai prin puterea Duhului. De aceea Domnul însusi “cu Duhul lui Dumnezeu izgonea si demonii” din oameni (Matei 12; 28), nu cu rugul sau cu sabia.

    Contemporan unei astfel de interpretãri apusene, Sfântul Ioan Gurã de Aur spunea: “Cel ce ucide un eretic sãvârseste un pãcat de neiertat”. Si, unanim, Pãrintii rãsãriteni afirmã: “Un lucru nu-l sãvârseste Dumnezeu: Nu-ti impune sã-L iubesti”. Iar Sfântul Ioan Damaschin aduce o nuantã nouã: “În necesitate nu e virtute”. Ceea ce este impus, ca necesar, nu mai e virtute. Dacã folosesti forta, atunci nu mai e virtute. Numai în libertate este virtute; de aceea, adaugã Sfântul Vasile cel Mare: “Dacã i-ai luat virtutii libertatea, i-ai luat esenta”. În tinerete, pe la douãzeci de ani, cugetam si eu: “Doamne, nu mai am nevoie de libertate; am nevoie de mântuire. Vreau, nu vreau, mântuieste-mã!”. Mai târziu mi-am dat seama – o datã mai mult – de taina aceasta a Duhului Sfânt si a libertãtii; numai asa se câstigã virtutea (care înseamnã bãrbãtie; de la latinescul vir, viri – bãrbat).

    Existã însã o “silire” pe care o accepti de bunã voie, despre care Sfântul Ioan Scãrarul spune: “Adevãratul crestin e o silire a firii”; si care te învatã sã adaugi mereu: “zel peste zel, râvnã peste râvnã, foc peste foc”. Iar aceasta, plinind cuvântul Mântuitorului, care zice: “Împãrãtia cerurilor se ia prin strãduintã, si cei ce se silesc pun mâna pe ea” (Matei 1, 12). La Cina Mântuitorului, la dumnezeiasca Euharistie, la împãrtãsirea din viata Fiului lui Dumnezeu, cu “silire”, cu râvna si focul duhului ajungem; cu acel foc care mistuie în noi “spinii patimilor”, ai urii, ai orgoliului, si care ucid comuniunea. Prin acest foc al iubirii sfinte sã întâmpinãm acum venirea Fiului lui Dumnezeu în lume!

    (in: Parintele GALERIU: Predica la pilda celor poftiti la cina)

  23. Da, aveti dreptate. M-am pripit in a trage concluzii, neoprindu-ma asupra articolului in sine, ci mai mult asupra comentariilor. Nu sunt o persoana care sa nu recunoasca ceva atunci cand greseste. Nu am nicio intentie in a va “cauta nod in papura”. Pur si simplu, pentru mine articolul valoreaza mai mult ca tematica de dezbatere, insa comentariile le consider mai vii, ele reflectand trairile celor care si-au asternut ideile de-a lungul timpului.
    Credeti-ma, ca daca as dori “sa va prind in cuvant gresit”, intai de toate nici nu v-as mai urmari. Din ceea ce am comentat rezulta clar faptul ca nu am vrut decat sa va cunosc mai bine. Am spus-o inca de la inceput. Ca nu v-am acuzat si am inteles ca se poate intui o “nota sarcastica” in comentariul Dvs., o dovedesc prin aceea ca mi-am manifestat speranta ca si pentru Dvs. Inchizitia, cu toate pacatele ei, reprezinta tot o pata pe obrazul bisericii schismatice a Apusului.
    In plus, se poate observa faptul ca gandim la fel in privinta modalitatii de a atrage la credinta pe cineva, acest lucru se dovedeste cu atat mai mult prin precizarile pe care le-ati facut. Credeti-ma, v-ati facut singuri un BINE prin aceste precizari. Puteau fi unii care, ca si mine sa va viziteze si postarile mai vechi, fara sa fi comentat in vreun fel, si puteau sa intre la banuieli nefondate in ceea ce va priveste. Poate unii chiar aveau intentiile pe care, in mod nedrept, mi le-ati reprosat. Iata un motiv pentru care v-am provocat.
    Daca am gresit, imi cer inca odata scuze.
    Nu suntem fara de pacat! Eu ma declar astfel.

  24. Pingback: Semnalarea unui derapaj rusinos al cotidianului patriarhal ZIARUL LUMINA: evocare slugarnic-laudativa a unui DOCUMENT EUROPEAN ce ar “apara libertatea religioasa” INTERZICAND INSA “DISCRIMINAREA” HOMOSEXUALILOR - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate