Mitropolitul Nicolae Corneanu pune varf nelegiuirii prin minciuni sfruntate si absurde

28-05-2008 Sublinieri

nicolae-impartasire-2.JPG

Poate v-ati intrebat daca mai este loc si de mai mare nerusinare din partea Mitropolitului Banatului, Nicolae Corneanu, dupa cele faptuite duminica la Biserica Greco-Catolica “Sf. Maria – Regina Pacii si a Unitatii” din Timisoara? Raspunsul este: da, mai este, se poate merge inca si mai departe! Pana unde? Pana la tagaduirea evidentelor celor mai flagrante (fotografii clare si concrete, marturii indubitabile ale clericilor greco-catolici) si pana la incurcarea in propriile-i minciuni in modul cel mai jalnic si penibil cu putinta! Deja este de plans… Cititi fragmentul extras din articolul de azi din Cotidianul al Mirelei Corlatan si apoi comentariul nostru:

Teoretic, ortodocşii şi catolicii îşi recunosc reciproc unele taine, ceea ce face posibile, de exemplu, căsătoriile mixte. „Comuniunea potirului”, adică împărtăşirea în cealaltă biserică, nu este însă acceptabilă, susţin preoţii ortodocşi, aceasta fiind posibilă, în perspectivă, abia când se va consfinţi unirea celor două biserici. ÎPS Nicolae nu împărtăşeşte întru totul aceste idei. „Teoretic şi dogmatic, împărtăşirea ortodocşilor la catolici poate fi considerată un păcat, însă, ca gest simbolic, aceasta poate arăta că ne aflăm în comuniune, frăţietate, poate arăta dragoste creştină“, spune ÎPS Nicolae.

ÎPS Nicolae neagă pe jumătate: Înalt Prea Sfinţite, este adevărat că v-aţi împărtăşit duminică în biserica greco-catolică din Timişoara? Am fost alături de ei, însă nu m-am împărtăşit. Preoţii greco-catolici descriu în detaliu cum aţi primit potirul din partea nunţiului apostolic. Să înţeleg că mint? Formal este adevărat. Era sfârşitul Liturghiei, al mesei, şi m-am ridicat pentru a mă alătura lor, întrucât voiam să adresez un cuvânt credincioşilor. Nu am luat însă Sfânta Împărtăşanie. Veţi da o dezminţire în acest sens? Nu, nu am de gând să fac asta. Dar nu vă deranjează neadevărul? Sunt obişnuit cu astfel de informaţii. Este un fel de-al lor de a vedea lucrurile. Ne păstrăm fiecare credinţa noastră”.

corneanu.png

De aici urmeaza comentariul nostru:

Dupa ce ca faci un lucru public, in vazul lumii, sa ai apoi tupeul sa-l negi fara clipire, sa nu ai minima demnitate sa recunosti si sa-ti asumi gestul pe care l-ai facut, mai mult, sa crezi ca poti prosti in fata o lume intreaga… Cat de jos poate sa coboare un om care a vrut sa para slujitor al Bisericii, daca si atunci cand faptele ii sunt atat de vadite si cand constient si de bunavoie a savarsit o astfel de fapta, ajunge pana la a arunca (doar prin sugerare insa, nu fatis) cu noroi in nimeni altii decat cei impreuna cu care s-a impartasit duminica si cu care a avut relatiile bisericesti cele mai calde cu putinta, calde… chiar pana dincolo de limita! IPS Nicolae nu face nimic altceva – probabil dupa un perdaf strasnic primit ieri la un telefon de pe Dealul Patriarhiei – decat sa insinueze ca insisi “fratii greco-catolici” l-au calomniat si, mai mult, ca deja este obisnuit cu cele spuse de acestia despre el, prin urmare… nu simte nevoia nici sa dea vreo dezmintire!!! Cata lipsa de caracter trebuie sa ai ca sa poti sa scuipi azi exact acolo unde ai pupat alaltaieri si, culmea,… tot acolo unde, pe vremea comunsimului, nu doar ca ai scuipat, ci chiar ai prigonit sistematic! Dezicerea, minciuna si tradarea se pare ca sunt, din pacate – cu durere o spunem – modul de viata al acestui ierarh pe care nici macar apropierea firescului sfarsit (are totusi 85 de ani) nu-i da, cel putin, o mai mare sfiala in a produce astfel de josnicii in serie…

Halucinante sunt insa justificarile sale, nu doar impotriva evidentelor, ci contradictorii pana la absurd si ridicol:

– Preoţii greco-catolici descriu în detaliu cum aţi primit potirul din partea nunţiului apostolic. Să înţeleg că mint? – Formal este adevărat. Era sfârşitul Liturghiei, al mesei, şi m-am ridicat pentru a mă alătura lor, întrucât voiam să adresez un cuvânt credincioşilor. Nu am luat însă Sfânta Împărtăşanie“.

Cum adica “formal” este adevarat, dar totusi nu s-a impartasit? Adica a baut din pahar, dar nu considera asta a fi cu adevarat Trupul si Sangele lui Hristos? Dar nu, el spune ca “Era sfârşitul Liturghiei, al mesei, şi m-am ridicat pentru a mă alătura lor, întrucât voiam să adresez un cuvânt credincioşilor”. Nici pomeneala deci sa se apropie de Potirul din care toata lumea l-a vazut cum bea in aceasta fotografie? Si atunci ce este, fie si “formal“, totusi adevarat?!?! S-a prefacut numai ca bea, ca sa-i minta frumos pe “fratii” uniati? Si de ce nu vrea sa dezminta in termeni clari, atata vreme cat, desi, sa presupunem prin absurd ca nu e adevarat, aceasta ar putea sa ajute la atenuarea gravei sminteli provocate si la salvarea propriei sale demnitati?

Observati stilul alunecos si total echivoc in care vorbeste, incercand nu sa spuna ceva, ci numai sa ascunda si sa sugereze, astfel incat sa fie loc de tot felul de interpretari, din care, pana la urma sa iasa basma curata atat in fata ortodocsilor, cat si a greco-catolicilor, cu toate ca i-a tradat si pe unii, si pe ceilalti! “Este un fel de-al lor de-a vedea lucrurile“.

De asemenea, ceva comun cu comunicatul (tot alunecos si ambiguu) al Patriarhiei, dat ieri dupa-amiaza: folosirea frecventa a cuvantului “poate“, acolo unde, de fapt, ar trebui sa se spuna niste lucruri certe, nete. Poate” folosit in mod recurent indica fie nesiguranta (ceea ce nu e cazul), fie duplicitate si echivoc premeditat, astfel incat sa existe in permanenta loc de intoarcere. Adica ceva exact contrar poruncii Mantuitorului: “Ci cuvantul vostru sa fie Da, da; nu, nu; iar ceea ce este mai mult decat aceasta de la cel-rau este“. “Ceea ce este mai mult decat aceasta” si provine de la diavol se numeste viclenie.

Mitropolitul spune: “Teoretic şi dogmatic, împărtăşirea ortodocşilor la catolici poate fi considerată un păcat, însă, ca gest simbolic, aceasta poate arăta că ne aflăm în comuniune, frăţietate, poate arăta dragoste creştină“. Ce intelegeti de aici despre ceea ce a facut el insusi? Este pacat sau este altceva? Arata lepadare sau arata dragoste? Nu arata si nu este nimic – ni se spune – dar totul poate fi. Plutim suav prin sfera imponderabila si generoasa a ipoteticului si a relativului fara margini, acolo unde orice este posibil si fiecare interpreteaza cum ii convine si fiecare ia ceea ce ii place, dupa gust…

Biroul de presa al Patriarhiei acum: “Patriarhia Română nu deţine date concrete şi verificate despre eveniment. Ca atare, la proxima şedinţă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care va avea loc la începutul lunii iulie 2008, Înaltpreasfinţitul Mitropolit Nicolae poate fi solicitat să ofere explicaţiile cuvenite Sfântului Sinod în legătură cu subiectul în cauză. Până atunci, Arhiepiscopia Timişoarei poate oferi explicaţiile de rigoare”. Daca citim grabit, vom ramane cu impresia ca pana la urma – desi tarziu de tot, la vara, ca doar nu arde, nu-i asa?… si pana atunci lumea uita, incep concediile, este canicula, cine mai are chef sa dezbata asta, deja este “fumat” pana atunci? – se va face dreptate, i se va cere socoteala Mitropolitului Corneanu si ca sinodalii au de gand sa-i ceara explicatii. (De asta exista tehnici de manipulare pe lume, ca sa cada in plasa cei “grabiti” si cei naivi). Cand colo, nicio certitudine: cum adica poate fi solicitat? Deci poate si sa nu fie! Deci cazul de o gravitate maxima, noi il amanam pentru cand s-o intruni Sinodul (daca era stabilit in decembrie, pana in decembrie puteam sa asteptam 🙂 ), dar nici pentru atunci nu promitem nimic… Poate da, poate nu... Daca si cu parca se plimba intr-o barca… Asteptati sa vedeti ce frumos stim noi sa musamalizam frumos pana atunci! Curat responsabilitate! Cat despre “date concrete si verificate”, ce se asteapta? Cumva o ancheta politieneasca sau judiciara care sa-i puna pe episcopii si preotii greco-catolici prezenti acolo sa maruriseasca sub juramant ca s-a impartasit si in care sa se demonstreze dupa analize tehnice amanuntite ca fotografiile nu sunt trucaje? Dar, la urma-urmei, poate a existat vreun soi de delir colectiv, poate entuziasmul uniatilor cand l-au vazut pe episcopul ortodox apropiindu-se de Sfanta Masa (ca sa vorbeasca de acolo, auziti!!!) a fost atat de mare incat le-a dat tuturor halucinatii , asa incat si-au luat prematur dorintele drept realitate… Ne putem astepta la orice justificare, oricat de stupefianta, de aberanta si de ilogica, la ce talent au ticluitorii comunicatelor astora de presa sa ingroase obrazul si sa ne arunce praf in ochi, mizand ca facem confuzie intre smerenie si prostie.

O alta dovada de fatarnicie, dar mai grava, este asumarea unei pozitii de asa-zisa, si total neavenita (mai bine zis, total neortodoxa) “impartialitate“. Daca Biroul de Presa al Patriarhiei ar fi avut intentia sa lamureasca lucrurile ar fi putut, treaca-mearga, sa se limiteze la ascunderea sub pretextele “verificarii temeinice” (adica musamalizarii) gestului apostat al lui Corneanu, insa s-a vadit ca si altele sunt intentiile sale. Pentru ca in mod normal ar fi trebuit sa spuna raspicat, macar atat: “impartasirea cu cei de alta credinta este o grava abatere canonica, in orice conditii s-ar produce”. Insa descoperim ca la nivel de principialitate Patriarhia se gandeste numai la “unitatea crestinilor“, nu si la respectarea propriilor canoane care ii justifica existenta pe acest pamant! Cat priveste impartasirea cu cei de alta credinta, Patriarhia ne spune ca ar fi “gesturi considerate de unii „profetice”, iar de alţii problematice.” Dar esenta problemei nu este cum considera cutare sau cutare “gestul”, ci daca acesta este canonic sau nu! Si aceasta sarcina a luarii de pozitie era a Biroului de Presa. Prin urmare, Patriarhia este preocupata nu numai de musamalizarea subiectului, ci de ocolirea pronuntarii ferme asupra canonicitatii impartasirii cu cei de alta credinta, in speta cu catolicii.

Ramanem cu concluzia ca, alaturi de unii dintre ierarhii nostri, riscam sa plonjam dezinvolt dinspre buna-credinta si simplitatea cuvantului Domnului si al Sfintilor, de la certitudinile, claritatea si “taiosenia” Evangheliei – fie in agnosticism, fie, mai degraba, in “hipermarketul” metafizic al postmodernismului, acolo unde nu exista nimic in mod substantial si totul este la latitudinea fiecarei subiectivitati in parte, unde nu exista adevar si fals, bine si rau, ci numai domnia absoluta a capriciului, a bunui plac individual: “Este un fel de-al lor de-a vedea lucrurile“. Hm… Fiecare cu felul lui, oare felul lui Dumnezeu insa care o fi? Nu stim, fiecare sa zica ce vrea… Nu era Biserica insa “stalpul si temelia Adevarului“? Nu ni s-a transmis toata invatatura de credinta in dar prin Sfintii Parinti? Ce justificare avem sa spunem sau sa sugeram ca nu mai exista un adevar unic al credintei (chiar daca acesta nu este impus nimanui, fiecare fiind liber sa creada sau nu in el)? Dincolo de orice aspecte dogmatice, canonice si morale – prezente si ele din plin – insusi acest fel de a vorbi este pur si simplu o “marturisire de necredinta“, o apostazie in fapt. Pentru ca este o batjocorire a darului Cuvantului prin folosirea sa vicleana, impotriva rosturilor sale. E un soi de discurs inform si dizolvant, care este in sine o sminteala, deoarece, cum spune Apostolul, el “roade ca o cangrena” si “impinge tot mai mult spre necredinta” (2 Timotei, 2:15-16). Efectele sunt catastrofale pentru ca transmite in massa acest duh otravitor al nihilismului, al relativismului, al scaldarii in minciuna, in obscuritate, in indistinctie, in nebulozitate, tocmai acolo de unde astepti mai mult lumina, adevar, certitudini.

Dar nu e cazul sa disperam sau ramanem cu dezgustul si dezamagirea. Ne tinem mintea in iad, dar… ne indreptam toate puterile sufletesti catre Hristos, catre Scriptura, catre Sfintii Parinti, catre vietile si invataturile marilor duhovnici contemporani, acolo unde stim sigur ca vom gasi cuvintele cu putere multa si curate ca lacrima ale Adevarului, intru care ne putem sfinti si mantui! Sa ne intoarcem la Hristos si la Biserica atat cat mai e vreme! “Noaptea e pe sfârşite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii“.

the_high_priest.jpg

Cititi si:


Categorii

Biserica la ceas de cumpana, Nicolae Corneanu, Parintele Mihail Stanciu, Portile Iadului

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

79 Commentarii la “Mitropolitul Nicolae Corneanu pune varf nelegiuirii prin minciuni sfruntate si absurde

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 3 / 3 >>

  1. Un lucru de-a dreptul jenant.Fac parte din Mitropolia Banatului si ma intelegeti…”Inalt Prea Sfintia Sa” trebuie caterisit(parerea mea).

  2. Sa fim seriosi! Biserica greco-catolica e o biserica infintata politic de habsburgici.N-are nici o legatura cu altceva decat cu politica.De fapt ei sunt ortodoxi .Pacat ca BOR nu spune asta cu voce tare.De ce?Tot politica?

  3. Elena,

    Cred ca vrei sa spui, de fapt ei sunt catolici. Ortodocsi nu mai sunt de mult si se vede ca isi pastreaza vocatia de cal troian sau de luptatori pentru destramarea Ortodoxiei. In rest, este evident ca scopul este politic.

  4. Pentru cei inca “nedumeriti”, care invoca total eronat sintagma “aruncarii cu piatra”:

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/06/10/unica-osandire-ingaduita/
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/06/17/unica-osandire-ingaduita-ii/

  5. mai fratilor! v-am spus eu ca va iubesc?! muuult!
    Si ca va caut si ca ma bucur ca existati aici?
    Sa va fie sfant cuvantul si drept razboiul, spre slava lui Dumnezeu si spre trezirea noastra! Amin.
    Doamne-ajuta!

  6. Citind mai sus comentariul lui Liviu, din care reiau o parte : ***Ereticii sunt de doua feluri:cei pe care Biserica I-a osindit si i-a taiat de la trupul ei si cei care nu au fost inca osanditi de Biserica si nu au iesit de buna voie din ea. Un astfel de caz este si cel al Patriarhului.Patriarhul(ecumenic) Atenagora a propovaduit lucruri ERETICE,dar nu a fost osandit pana astazi de Biserica si nici el nu a renegat Biserica,nici n-a iesit din ea. A ramas in Biserica si lucreaza in ea. Prin Urmare,ESTE INCA TRANSMITATOR AL HARULUI. SAVARSESTE TAINELE. ATUNCI NOI CE TREBUIE SA FACEM?
    A- SA NE RUGAM PENTRU DEZMETICIREA SI POCAINTA LUI
    B- SA PROTESTAM IMPOTRIVA LUI SI SA NE LUPTAM”(PAG.133)
    nu se poate sa nu ajungi sa te intrebi: Care este de fapt Biserica Adevarata a lui Hristos?!
    Toate cultele neoprotestante, desi nu au sub nici-o forma continuitate apostolica (mai ales ca provin dintr-un continent care a fost “increstinat“ in urma cu cateva secole) sustin ca ele sunt cele care detin adevarul si ofera calea sigura spre mantuire. Bisericile protestante sau reformate, merg pe aceiasi linie.
    Biserica Catolica se sprijina pe *primatul Sf.Petru*, insa si ea este acuzata de numeroase erezii de celelalte bisericii: infailibilitatea papei, filioque, neprihanita zamislire, impartasania cu ostie, etc.
    Biserica Ortodoxa se bazeaza pe pastrarea Traditiei si a respectarii Canoanelor Sinoadelor Ecumenice din primul mileniu, insa vedem ca de atunci incoace ortodoxia a suferit ea insasi multe dezbinari. Dovada sunt existenta a mai multor Biserici Ortodoxe in aceiasi tara, cu acelasi ritual, pentru aceiasi nationalitate. In Romania, sunt cateva biserici ortodoxe romane. Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Ortodoxa Secreta, Biserica Ortodoxa Libera,Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România. Cu Biserica Ortodoxa Rusa aceiasi situatie. In Turcia, Constantinopolul a disparut. Patriarhul a ajuns sa fie doar un pion pe tabla de sah, nu are nici o autoritate asupra altor patriarhi. Pentarhia a disparut. La ora actuala abia mai sunt cateva mii de crestini ortodocsi sub jurisdictia sa. Omul de rand, simplu crestin se gaseste intr-o situatie confuza. I se propovaduieste: Biserica noastra este cea adevarata, celelalte sunt eretice, acolo nu va gasiti mantuirea ci osanda. Si atunci el, ca simplu crestin pe cine sa creada.
    Nu o data vedem ca cuvintele lui Hristos sunt folosite pentru a aduce acuze altora si nu pentru a fi indemn la dragoste frateasca, la iertare, la armonie in cadrul parohiei. De fapt, cum poate fi formata o parohie cand activitatea parohiala in cele mai multe locuri se rezuma la savarsirea sfintelor slujbe, pe care crestinul le vede ca un obicei in viata sa, si nimic mai mult. Ma intreb cum isi poate catehiza un preot enoriasii sai, daca are o parohie cu, sa spunem doar 1.000 de membri (dar cele cu 3-4-5 mii), iar in biserica abia daca au loc cateva sute, si predica trebuie sa o termine in 15-20 minute. Sunt multe persoane care merg la biserica doar cu ocazia marilor sarbatori, sau se intalnesc cu preotul la inmormantari. Nu numai enoriasi au vina pentru aceasta, ci si preotii care slujesc in doua biserici (obligatoriu una dintre ele este inchisa duminica). Daca iubiti frati monahi nu ar sta numai in manastiri asteptand sa le cada “para lui Malaiata in gura lui Natafleatza”, sau cum fac in unele locuri unde in loc sa propovaduiasca cuvantul lui Dumnezeu si sa fie un exemplu personal in a-l urma pe Hristos, agita credinciosi impotriva unora asazisi dusmani. Dumnezeu a creiat omul dupa chipul si asemanarea sa, fie ca este roman sau tzigan, turc, african sau chinez, alb sau negru, etc. Iar omul de rand trebuie sa vada in monah pe cel care ii este exemplu de traire crestina. Hristos nu a condamnat, nu a afurisit pe nimeni, ci a propovaduit, IERTARE si IUBIRE. Si a spus CEL CARE ESTE FARA DE PACATE SA ARUNCE PRIMUL CU PIATRA, in cel care greseste si pacatuieste.
    Atunci noi ce trebuie sa facem SA NE RUGAM, sau SA PROTESTAM ?????
    Sa ne amintim ce cerem Tatalui Nostru : si ne iarta NOUA …. ASA CUM IERTAM SI NOI celorlalti.
    Cu bine, la toata lumea.
    PS. Fie ca se chiama Corneanu, sau Daniel, Alexei sau Benedict, Ioan sau Petru, Maria sau Ana, fiecaruia Dumnezeu i-a oranduit o misiune. Daca o indeplineste va fi recompensat, daca o neglijeaza sau este impotriva ei, sau o foloseste altfel va fi judecat, dar nu de noi.

  7. @ Calin
    Trebuie sa ne rugam, dar sa si protestam atunci cand credinta noastra este primejduita. Nu vad de ce aceste doua ti se par a fi in contradictie.
    Atingi foarte multe subiecte deoadata si, desi identifici corect anumite probleme, concluziile la care ajungi nu mi se par deloc intemeiate.
    Nu cunosc niciun monah asa cum spui tu, care sa se ocupe sa agite credinciosii impotriva unor dusmani imaginari, in vreme ce asteapta sa ii cada pere din cer.
    In toata istoria Bisericii, indepartarea de adevar a fost dezvaluita, tocmai pentru a nu cadea in inselare si a lua drept buna minciuna, iar dragostea fata de aproapele nu a condus la relativizarea adevarului. Nici Hristos nu i-a menajat pe farisei sau pe negutatorii din Templu. Nu am lapidat pe nimeni, nu sunt capete sparte si nici incercari de a omori pe cineva cu pietre. Desigur ca ii iertam pe toti cei care ne gresesc si nu ii osandim, dar nu putem sa ne impiedicam in a deosebi si a vadi binele de rau.
    Si noi suntem indurerati de situatia dezastruoasa din parohii, dar pentru a putea recrea comuniunea avem nevoie si de ierarhi care sa lupte pentru pastrarea dreptei-credinte si impotriva duhului lumesc care a patruns in Biserica.

  8. Pacatele care opresc de la Sfanta Împartasanie si canonisirea lor dupa Sfintele Canoane
    (Molitfelnicul Mare de Chisinau, ed.1820, pag.501-527.)

    Fermecatorii sau vrajitorii, 20 de ani sa nu se impartaseasca.
    Cei care se duc la fermecatori, 6 ani sa nu se impartaseasca.
    Cei care dau in carti, care dau cu bobii, care ghicesc in cafea, care dau cu ghiocul, care descanta si cei care se duc la ei; cei care poarta talismane, martisoare, buruieni descantate sau altceva de acest fel; cei care pun semne la copii si la vite sa nu se deoache, 6 ani sa nu se impartaseasca.(Canonul 61 Trulan.)
    Cine cheama vrajitori sau fermecatori pentru a face rau altora, ca un ucigas se socoteste si 20 de ani sa nu se impartaseasca.(Canonul 72 al Sfantului Vasile cel Mare.68.)
    Preacurvarii (Cei casatoriti, desfranand cu persoane straine casatorite se numesc preacurvari.) , homosexualii (Homosexuali se numesc aceia care desfraneaza anal barbat cu barbat sau barbatul cu sotia lui desfranand in chipul aratat mai sus.), cei care se impreuna cu dobitoacele, cei ce se impreuna cu femeile lor peste fire (impreunarea peste fire este atunci cand barbatul sau o femeie isi fac demonica placere sarutandu-se unde nu trebuie.), 15 ani sa nu se impartaseasca.
    Curvarii (Curvie se cheama atunci cand doi necasatoriti sau vaduvi desfraneaza.), sapte ani sa nu se impartaseasca.
    Cine va curvi cu sora lui de un tata si de o mama, 20 de ani sa nu se impartaseasca.
    Cine va curvi cu nora sau cu mama soacrei, 11 ani sa nu se impartaseasca.
    Cine va curvi cu cumnata lui sau cu vara primara, 10 ani sa nu se impartaseasca.
    Cine va curvi cu a doua vara, 9 ani sa nu se impartaseasca.
    Cine va curvi cu nasa care 1-a botezat, 20 de ani sa nu se impartaseasca.
    Cine va curvi cu cumatra, adica cu mama nasei care a botezat, cine va curvi cu doua surori sau, femeia, cu doi frati, 11 ani sa nu se impartaseasca.
    Cine va curvi cu mama vitrega si cine a desvirginat o fecioara mai mica de 12 ani, acela 12 ani sa nu se impartaseasca.
    Cel ce a curvit cu femeia sa peste fire(impreunarea peste fire este atunci cand barbatul sau o femeie isi fac demonica placere sarutandu-se unde nu trebuie.), sa nu se impartaseasca 15 ani; la fel si femeia se canoniseste daca a fost cu voia ei; iar daca a fost silita (adica fara voia ei), 6 ani sa nu se impartaseasca.
    Cel ce s-a casatorit a doua oara, 1 an sa nu se impartaseasca.
    Cel ce s-a casatorit a treia oara, 10 ani sa nu se impartaseasca; iar de are copii si are sub 40 de ani, 5 ani sa nu se impartaseasca. Daca a trecut de 40 de ani si are copii, sa nu i se mai ingaduie a treia casatorie.
    A patra casatorie nu este ingaduita; iar daca cineva a incheiat-o, acea casatorie sa se desfaca si 8 ani sa nu se impartaseasca.
    Daca se va impreuna cineva inainte de cununia religioasa, 1 an sa nu se impartaseasca.
    Daca cineva va curvi cu mama logodnicei lui sau cu o alta ruda a ei, acea casatorie se opreste.
    Cel ce a facut malahie (Onania), 40 de zile sa manance hrana uscata si sa faca cate o suta de matanii pe zi, si cu mare cainta in suflet hotarandu-se de a nu mai gresi; se poate impartasi cu Sfintele Taine. Daca nu indeplineste canonul aratat mai sus, 1 an sa nu se impartaseasca.
    Femeia fiind in timpul periodului, adica in zilele necuratiei ei, sa nu se impreune cu barbatul si nici in biserica nu poate sa intre, insa ia anafora si aghiazma, ori sa sarute sfintele icoane, mai inainte de opt zile, adica mai inainte de a fi trecut periodul ei. Daca femeia, dupa opt zile nu s-a facut bine, atunci mai prelungeste timpul pana s-a facut deplin sanatoasa. In duminici si sarbatori, miercuri si vineri si in cele patru sfinte posturi de peste an, sotul ei si sotia sa se pastreze in curatie ( Pentru duminici si sarbatori sotul si sotia sa nu aiba impreunare de vineri orele 24 si pana duminica orele 17. Cei casatoriti dorind sa se impartaseasca la praznice, sarbatori duminica, sau in oricare alt timp sa aiba 7 zile. fara impreunare inainte si trei zile dupa impartasanie. Cei tineri. insa, de curand casatoriti, pot sa se impartaseasca cu trei zile de curatie mai inainte de a se impartasi, si o zi dupa aceea.).
    Cei care fac malahie unul cu altul sau femeie cu femeie, 80 de zile sa se canoniseasca mancand hrana uscata in toate zilele si facand cate o suta de matanii pe zi. De nu va implini acest canon, 2 ani sa nu se impartaseasca si sa faca cate o suta de matanii pe zi.
    Cel ce a ucis de bunavoie, 20 de ani sa nu se impartaseasca.
    Cel ce a ucis fara voia lui (din greseala), 10 ani sa nu se impartaseasca.
    Cel ce a ucis in razboi sau aparandu-se de talhari, 3 ani sa nu se impartaseasca.
    Cel ce de bunavoia lui s-a lepadat de Hristos si revine, la sfarsitul vietii lui sa se impartaseasca.
    Cel ce din cauza chinurilor s-a lepadat de Hristos, 8 ani sa nu se impartaseasca.
    Cel ce a furat si singur a spus fapta sa, dupa ce va inapoia cele furate, 1 an sa nu se impartaseasca; iar daca a fost descoperit de altii, 2 ani sa nu se impartaseasca si sa inapoieze cele furate sau costul lor, daca nu le mai are.
    Jefuitorii de morminte, 10 ani sa nu se impartaseasca.
    Furtul de cele sfinte, fie din biserica sau din alta parte, 15 ani sa nu se impartaseasca.
    Calcatorii de juramant, ca si cei care au jurat stramb, 10 ani sa nu se impartaseasca.
    Cei ce joaca in hora, cad sub afurisenie (Afurisenie inseamna despartire si lepadare de la Biserica Ortodoxa).
    De se va casatori un barbat cu o femeie evreica sau o femeie ortodoxa cu un barbat evreu sau cu barbat eretic, sau barbatul ortodox cu femeie eretica, acea casatorie sa se desfaca; dar daca iudeul sau ereticul primeste credinta ortodoxa, atunci casatoria sa ramana incheiata.
    De va muri pruncul nebotezat din neglijenta parintilor, acestia 3 ani sa nu se impartaseasca si sa faca cate o suta de matanii pe zi.
    Femeia care si-a omorat pmncul fara sa vrea, in timpul somnului, 7 ani sa nu se impartaseasca.
    Femeile care isi omoara pruncii in pantece, care avorteaza sau fac raclaj, 10 ani sa nu se impartaseasca, iar daca se feresc sa nu faca copii, 1 an sa nu se impartaseasca.
    Femeia care pierde pruncul fara voia ei, 1 an sa nu se impartaseasca.
    Cel ce ocaraste sau batjocoreste pe cineva, trei zile sa se afuriseasca si sa manance numai paine cu apa. pentru ca: ” … cel ce va zice fratelui meu nebun, vinovat este de gheena focului ” (Matei XIII, 12).
    De va avea cineva vrajba asupra altuia si unul dintre ei moare fara ca ei sa se fi impacat, cel ramas in viata se opreste de la Sfanta Impartasanie 1 an, si timp de 40 de zile va merge la mormantul celui mort si-si va cere iertare cu lacrimi de durere, si va face cate 50 de matanii pe zi.
    Daca va ocari si va batjocori cineva pe parintii sai, cu greu canon sa se canoniseasca, iar daca ii va bate, pe unul ca acela numai arhiereul, iar la mare nevoie si preotul, poate a-l dezlega de acel mare pacat si numai dupa ce si-a implinit canonul ce i-a fost dat si numai dupa ce si parintii lui iarasi 1-au primit si 1-au iertat.
    Parintii care isi neindreptatesc copii, pe unii iubindu-i iar pe altii defaimandu-i, desi ei sunt cu buna cuviinta, si nu le impart drept zestrea ce li se cuvine, daca nu se vor indrepta sa fie lipsiti de Sfanta impartasanie si lepadati de Biserica, adica sa se afuriseasca.
    Acela care ar ocari, ar barfi, ar necinsti sau ar bate pe vreun preot, chiar daca ar fi preotul vinovat, unul ca acela va fi dat anatemei si lepadat de la Biserica ca unul ce s-a indepartat de Sfanta Treime si la un loc cu Iuda va fi partea lui si 2 ani sa nu se impartaseasca, chiar de 1-ar lerta preotul, caci zice Scriptura: “Pe mai marele poporului tau sa nu-1 vorbesti de rau”.
    Cel invrajbit cu cineva, mai inainte de a se impaca, nu poate intra in biserica si nici sa trimita prinos si sa faca cate 50 de matanii pe zi pana ce se va impaca cu cel pe care 1-a suparat, cerandu-si iertare cu toata umilinta, iar daca acela este vinovat si tot el nu vrea sa se impace, vina ramane asupra lui, iar acesta nu mai este sub canon.
    Daca va manca cineva de dulce miercurea sau vinerea precum si in Postul Pastelui, 2 ani sa nu se impartaseasca (Fara numai cei ce au pogoramant deoarece sunt in armata, pe santiere, in camine etc.).
    Daca va intra cineva ca sa se roage cu ereticii: catolicii, protestantii, adventistii, pocaitii, tudoristii, baptistii si altii de acest fel, dau daca va manca la praznicele lor, unul ca acela sa se afuriseasca si daca nu.se va cai sa se taie cu totul de la Biserica lui Hristos, ca unul ce a cazut din har.
    Daca va lucra cineva in duminici sau in sarbatori, sa se afuriseasca, fara numai daca va face aceasta fara voia lui.
    Acela care nu merge la Sfanta Liturghie trei duminici la rand, sa se afuriseasca, fara numai daca este greu bolnav, incat sa nu poata iesi din casa.
    Daca a stiut cineva despre altul ca pacatuieste si nu 1-a oprit, cu toate ca putea sa-1 opreasca, unul ca acela sa se canoniseasca, la fel cu acela care a savarsit pacatul.
    Daca cineva se impodobeste ca sa faca sminteala si se da cu mirodenii, daca isi vopseste parul, unghiile, fata, sprancenele si buzele, sa se afuriseasca (Canonul 103 Trulan).
    Sinucigasului nu i se face prohodire (inmormantare cu preot) si nici in cimitir nu se ingroapa; aceasta insa numai daca n-a fost inconstient (nebun) cand s-a sinucis.
    Daca cineva ar vrea sa intre in cler, dar a cazut in vreunul din pacatele prevazute mai sus la punctele: 1 pana la 19 inclusiv, de la 23 si pana la 27 inclusiv, acela nu se mai poate face preot.

    Extrase din ” ÎNDRUMÃTORUL BUNULUI CRESTIN ” (editia 1997) – de Arhimandrit GHERONTIE GHENOIU

  9. @pacatosul

    Si eu am cartea lui Gherontie Ghenoiu si am ajuns la o concluzie: oamenii din ziua de azi (femei sau barbati) prefera – in functie de canonul randuit – sa ramana neimpartasiti o gramada de ani decat sa-i pui la rugaciune si, eventual matanii ori hrana uscata pana la ceasurile 3 ori 9, intelegi? Lumea decazuta nu mai suporta constrangeri si batai ca cei de odinioara ce erau gata sa suporte foame, sete, dar sa nu fie lipsiti de hrana adevarata pentru trup si pentru duh!
    In zilele noastre doar cu multa si mare dragoste mai poti intoarce pe cineva de la calea sa cea rea! si greu sau foarte greu doar daca – pentru inceput – te rogi fierbinte, ii pui la Acatiste ori Psaltire pentru a constientiza – in primul rand – ceea ce fac si apoi ispasirea dupa gravitatea faptuirii pacatului lor! Multi prefera sa se duca la ‘preotul’ zilelor noastre moderne: psihologul si/sau psihiatrul…ce sa le spui astora?! E bun frate si asta – te poate ajuta sa constientizezi ce-ti bate razboi, ce te nelinisteste, ce-ti provoaca insomnii sau, daca ai atipit cosmaruri insuportabile, te poate face sa intelegi ce se intampla cu tine, cu constientul, subconstientul tau si, pentru a afla scormoneste in trecutul tau pornind de la copilarie pana la maturitate; oare! nu face acelasi lucru si duhovnicul prin spovedania generala?! Ba da! Si mai face ceva ce nu poate face psihologul: iarta pacatele stiute, nestiute, facute cu voie sau fara de voie in numele Aceluia caruia i se inchina cerul si pamantul, aducand adevarata liniste puterilor sufletesti si de-aici vindecarea trupeasca si sufleteasca dupa a Sa voie si putere ce stie ce-ti trebuie ca sa mergi mai departe dar sa te si smeresti sub mana sa cea mare si atotputernica pentru a nu te mai mandrii ca esti ceva ori cineva fiind deasupra tuturora! Eu zic ca sunt buni amandoi: si psihologul si duhovnicul! Daca psihologul este si crestin atunci sunt sorti de izbanda! Daca nu, linistea si ordinea psihica a omului modern este doar intr-un picior schiopatand…unul fara celalalt (fara psiholog) se poate, dar psihologul fara ajutorul preotului merge doar intr-un picior!

  10. @pacatosul
    E bine de stiut aceste lucruri! Dar… vad ca in cea mai mare parte a lor nu se mai respecta, nici macar de catre preoti. Unii nu le mai considera actuale, altii nu le respecta in litera, folosindu-se de libertatea de a da canonul, ca perioada de timp, in functie de pocainta pe care o vad la penitent. Ceea ce nu cred ca e gresit! (Dar nici nu stiu daca e nevoie sa imi dau eu cu parerea…)

    Intristator, insa ca mirenii nici nu cunosc aceste canoane. Asta arata ce departe suntem de viata de credinta a crestinilor din primele secole, pentru care Sfanta Liturghie si Sfanta Impartasanie erau nedespartite! Iar Sfanta Impartasanie era Viata! Acum… trebuie sa ne mai trezeasca unul si altul pentru a iesi din obisnuinta in care traim cei mai multi dintre noi, chiar si credinciosi!

    Spun asta pentru ca tocmai azi vorbeam cu un parinte despre Sf Impartasanie si despre necesitatea Spovedaniei mai dese decat exclusiv in timpul posturilor. Iar in seara asta, citesc pe site tocmai despre acest lucru… cum lucreaza Dumnezeu!

    Spor si ajutor, fratilor, in lupta noastra si in curatirea de pacate!
    Doamne, ajuta!

  11. Multumesc celor care au citit, cele de mai sus si in mod special Administratorului ca le-a acceptat. Noi, ca ortodocsi, strigam in gura mare: Noi avem credinta cea dreapta, noi ii avem pe Sfintii Parinti si Canoanele lor, ceilalti sunt eretici, schismatici, etc.Sa nu auzim de papa de la Roma, sa nu auzim de pocaiti. Dar ce facem cand Canoanele pe care le folosim sa-i acuzam pe ceilalti, nu sunt aplicate de Biserica Ortodoxa ? Sau aici aplicam o alta unitate de masura!? Vorba ceea: fa ce zice popa si nu face ce face dansul.
    Daca ne oprim asupra urmatorului canon “Acela care nu merge la Sfanta Liturghie trei duminici la rand, sa se afuriseasca, fara numai daca este greu bolnav, incat sa nu poata iesi din casa”, si s-ar aplica acest canon, atunci cred ca Biserica Ortodoxa ar avea nu ~90 % din populatia tarii, ci poate 9 %. In fiecare duminica sunt in sat. Preotul slujeste in doua bisericii, una fosta greco catolica, pe rand. O duminica intr-una, iar urmatoarea in cealalta, ramanind inchisa cea in care nu slujeste, desi Parohia are ~ 600 de suflete, nu sunt mai mult de 20 de credinciosi la slujba. Deoarece din bisericile ortodoxe lipsesc bancile ( exceptie fac doar cele care au fost ale greco catolicilor pana in 1948) si cum in general persoanele in varsta sunt cele care merg la slujba, este normal sa mearga putini. Scaunele care sunt lateral sunt insuficiente, iar nu sunt multi cei care sa reziste sa stea in picioare si sa-l asculte pe preot si pe cantor.
    Un alt canon care daca ar fi aplicat ar avea un efect de foate mare reducere a numarului de credinciosi ortodocsi ar fi urmatorul:
    – Daca cineva se impodobeste ca sa faca sminteala si se da cu mirodenii, daca isi vopseste parul, unghiile, fata, sprancenele si buzele, sa se afuriseasca (Canonul 103 Trulan).
    Au fost acuzati Mitropolitul Corneanu pentru impartasania la greco catolici (iar pr. greco catolic Cristian Terhes a prezentat acest lucru ca o minune- parerea mea este ca habar nu are Cr.Terhes ce inseamna minune, cred ca ar fi o minune daca el ar cobori cu picioarele pe pamant si nu sa umble cu capul in nori, dupa stiri de senzatie cum fac jurnalisti, dar probabil ca el este mai mult jurnalist decat preot) si Ep. Sofronie pentru slujba Aghiasmei de Boboteaza cu Ep. greco catolic Virgil de la Oradea si s-a cerut sa fie pedepsiti. Daca ne uitam la canonul anterior, cate sunt femeile care il incalca, sau pe cel cu postul de miercurea si vinerea?
    Ma bucura aparitia postului de tv Trinitas si chiar daca multi il acuza pe Patriarhul Daniel de a fi francmason, cred ca TV trinitas i se datoreste dumnealui. Datorita programelor transmise multi batrani care nu mai pot sa mearga atat de usor la biserica pot macar sa se bucure de urmarirea slujbelor prin intermediul televiziuni. Daca ar fi sa ne luam dupa acuzatia adusa patriarhului, atunci ar trebuii sa se desfiinteze TV Trinitas. Eu cred ca Dumnezeu se foloseste de calitatile pe care le au oamenii si nu de pacatele lor. Pentru pacate s-a jertit pe cruce.
    Eu personal cred ca este o gresala sa acuzi astazi o biserica pentru greselile si pacatele inaintasilor. Ar fi ca si cum ai acuza un om ca bunicii lui au fost: criminali, hoti, curvari, betivi, si automat si el este asa.
    Pana in 1989 la slujbe era pomenit , desi spunea ca nu exista Dumnezeu. Imi amintesc de anii `90 cand la televizor a fost aratat noul tovaras (pacat ca a fost manjit acest termen) Ion Iliescu ca nu stia sa isi faca semnul crucii, dar la slube era pomenit imediat dupa ierarhia bisericeasca.
    Poate ca acest – Razboi intr-un cuvant- ar trebui mai degraba dus nu impotriva unor biserici, ci mai ales impotriva ignorantei crestine a acestui popor si nu sa ii mai acuzam pe altii ca nu respecta Canoanele Sfintilor Parintii, cand foarte bine putem sa remarcam ca pot sa fie ca si mingea lovita de perete, se intoarce la tine.
    Pana la urmatoarea intalnire, TOATE CELE BUNE !

  12. Cu parere de rau ai devenit (poate erai si inainte, nu stiu!) alunecos dar respectuos vis-a-vis de mitropolitii apostati, ereziati pana in maduva oaselor!

    Devii aprig cu femeile dandu-le in cap cu canonul lui Tertulan si cu cei ce nu ajung la Biserica 3 duminici la rand! Bravas!

    Inghitim camila si strecuram tantarul!

  13. Televiziunea Trinitas este binevenita cand se transmit in direct slujbele sau anumite emisiuni de suflet , mai precis atunci cand NU ESTE AMINTIT PATRIARHUL …ca , in rest , se face cultul personalitatii
    actualului patriarh – cu o slugarnicie penibila …se dau in reluare fel de fel de discutii , interviuri …dar se evita , cu buna stiinta –
    PREZENTUL …altfel , “acest – Razboi intru Cuvant [ dupa spusa pacatosului
    “alunecos”] – nu duce nici o lupta impotriva vreunei biserici , sau “pacatosul” n-a apucat sa citeasca subtitlul si citatul dat acestui blog ?! “…impotriva ignorantei crestine a acestui popor…” pai, cine si ce a adus acest popor [ si nicidecum un popor intreg , ci doar o parte]
    la “ignoranta”??? da , jumatate pacatul individual , dar cealalta jumatate ?! nu cumva APOSTAZIA UNORA DINTRE IERARHI ?!

    “Inghitim camila si strecuram tantarul !”

  14. Pentru Magda: Eu incerc, chiar daca gresesc de multe ori sa fiu respectuos cu fiecare. Nu ii apar pe cei pe care voi ii acuzati, nici nu sunt aprig cu femeile, sau sa cer excluderea celor care lipsesc.Ii priveste pe ei ce fac. Am vrut doar sa atrag atentia ca ii acuzam pe unii care nu sunt ortodocsi de nerespectarea Canoanelor, in timp ce foarte usor putem fi noi acuzati de nerespectarea lor, dand exemplele respective.
    Pentru Agnes: Nu am intentia de a-l proslavi pe Patriarh, nu ma intereseaza cultul personalitatii sale, am apreciat doar faptul ca s-a pornit (in sfarsit)sub domnia sa, la drum si pe aceasta cale (utilizarea televiziunii in scop religios). Bietul batran de la tara, sau de l-a oras, sunt sigur ca nu sta toata ziua la televizor, dar cel putin are aceasta posibilitate de a se putea bucura urmarind Sfanta Liturghie la tv, daca se afla in imposibilitatea de a putea participa.Iar ignoranta despre care vorbeam, nu se datoreaza “apostaziei unor mari ierarhi”, cat comoditatii sutelor (desi cred ca se poate spune miilor) de preoti. Ce fac acestia, in afara de slujbele de duminica si sarbatori. Exceptand, din fericire, cativa, restul, marea majoritate ?! Mi se pare ca Hristos a spus :Merge-ti…, nicidecum STATI. De ce ii vezi pe monahi doar pe strada atunci cand au un afis:ajuta-ti manastirea … si nu ii vezi printre tineri sau copii strazi, sau printre cei nevoiasi? Dupa cum am remarcat Razboiul se duce impotriva catolicilor (greco catolicilor) si se pierde atentia asupra cultelor neoprotestante. Ne mandrim ca nu au “revenit” asa de multi la greco catolici, dar scapam din vedere cati au trecut la neoprotestanti. Oare fata de aceia nu trebuie aparata ortodoxia. De ce la neoprotestanti acestia nu se opun studierii Bibliei, dar la noi: “Parinte, lasa-ne pe noi cu astea!.
    Nu sunt acuzatii, sunt doar constatari si intrebari. Cu acuzatiile va las sa va ocupati voi. Am remarcat ca acesta este RAZBOIUL VOSTRU.

  15. Pardon , draga pacatosule ! Se vede de pe Statia Spatiala ca habar n-ai de multe dintre problemele pe care le aduci in discutie …in primul rand, cine , unde , cum o fi zis de “monahi cu afis” ??? in al doilea rand – daca ai fi citit atatea si atatea marturii udate cu lacrimile pocaintei si ale fericirii intoarcerii de la diferite denominatiuni protestante sau neoprotestante la Ortodoxia noastra – macar nu te-ai fi dat in vileag ca NU prea citesti paginile acestui blog …sunt atatea pagini [ intoarce-te la multe din paginile din urma si uita-te cu atentie ]…sau tu citesti doar pe ici-colo , dupa nimereala ??? si – Doamne , iarta-ma – dar aiurezi de-a binelea :”Ne mandrim ca nu au revenit asa de multi la greco-catolici” – cine “ne mandrim”??? cine , cine , cine ??? “…dar scapam din vedere cati au trecut la neoprotestanti” …ba nu , draga , de multe ori aceasta problema a fost comentata , daca macar rasfoiesti multe pagini din urma , poti sa te convingi …in sfarsit , exista un singur punct sensibil atins de tine – unde ai dreptate , desi intr-o masura mult mai mica : acela al “comoditatii” unora dintre preotii nostri …in rest ,
    finalul cu “studierea Bibliei” si cu “razboiul vostru” este ca o pompa de umflat roata de la bicicleta …n-ai dat gata pe nimeni , ma feresc si eu de jigniri …si daca chiar vrei sa comentezi cate ceva , pur si simplu CITESTE , OMULE , POSTAREA [ sau postarile ] ZILEI – si apoi comentariile …si apoi , dupa cum te indeamna sufletul , iti expui parerea …

  16. Agnes! Ma bucur ca te gasesti pe o “statie spatiala” asa cum afirmi si de acolo vezi mai bine lucrurile (din punctul tau de vedere). In ce priveste monahii cu afis: doar cei care stau in varf de munte sau inchisi in casa nu au avut ocazia sa vada prin orase, de obicei in zonele centrale, monahi cu o hartie agatata la piept prin care se solicita trecatorilor un ajutor banesc pentru construirea unei manastiri sau biserici (poate ca acest lucru nu se vede de pe statia ta spatiala). Iar in ceea ce priveste trecerea de la ortodocsi la neoprotestanti este suficient sa verifici datele statistice din 1990 pana astazi (date ale Oficiului National de Statistica). Cati revin!? Acele cateva martirii sunt foarte putine. Iar cat priveste “studiul bibliei” nu gresesc cu nimic cand afirm ca neoprotestantii (ai remarcat ca eu nu folosesc la adresa lor termenul – pocaiti-) sunt mai buni cunoscatori ai bibliei se vede de la o posta. Personal sunt impotriva cultelor neoprotestante, dar sunt nevoit sa recunosc ca la acest capitol sunt peste nivelul ortodocsilor. La neoprotestanti banuiesc ca gasesti in fiecare familie biblia, oare acelasi lucru se intampla si la (sa folosesc o idee din politica) bisericile istorice?! Razboiul este de aparare sau atac. Eu nu atac ortodoxia, ci am incercat sa ating cateva puncte, as spune fragile, care merita o anumita atentie. Ortodoxia nu se apara prin atacuri asupra altor culte, ci prin exemplul pe care il vom da de traire a “credintei cele-i adevarate”. Iar credinta fara fapte nu are valoare spune Sf.Ap Iacov, iar despre fapte vorbeste foarte bine Sf Pavel, mai ales cand ajunge sa spuna: Daca dragoste nu am… Iar dragostea nu il judeca pe om dupa religie sau neam.

  17. @pacatosule!

    De acord cu tine – intr-o oarecare masura pana la “Iar credinta fara fapte nu are valoare spune Sf.Ap Iacov, iar despre fapte vorbeste foarte bine Sf Pavel, mai ales cand ajunge sa spuna: Daca dragoste nu am… Iar dragostea nu il judeca pe om dupa religie sau neam.”

    Daca celelalte culte stiu Bibilia pe de rost, ce folos?! Se duc cu ea in Iad! Ca nici noi – ortodocsii – nu stam bine reflecta starea societatii romanesti de azi din plin! Multi stau culcati pe-o ureche gadilandu-si marirea ca sunt ortodocsi si ca, vezi Doamne au asigurata mantuirea dar, nu stiu multe lucruri din Pidalion, scrierile Sf.Parinti care dau adevarata valoare si interpretare a Scripturii, altii nu recunosc Sf.Traditie (li se par basme cele spuse), ajung de Pasti ori de Craciun la Biserica si nu iau in serios nici, nu stiu nr.TAinelor, semnificatia lor…e jalnic si de plans! Recunosc! Dar nu voi lua partea niciodata astora/alora ce stiu ‘bine’ Sf.Scriptura, dar n-o recunosc pe Maica Domnului, nu cred/recunosc Tainele si, la randu-le se cred asigurati pt.Imparatia Cerurilor! Intelegi? Aici e DIFERENTA! Unii citesc de zor, memoreaza ca pe-o poezie, dar sunt departe de Adevar; altii – sunt nascuti si botezati ortodox – dar dorm ‘in pace’ fara sa-i preocupe nimic in afara de afacerile lumesti!

    “Credinta fara fapte este moarta”, nu?! Apoi, spune-mi tu, ce fapte bune fac astialalti?!

  18. Pingback: MITROPOLITUL NICOLAE CORNEANU SE RETRAGE din scaunul arhieresc - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  19. Pingback: IPS NICOLAE CORNEANU a trecut la cele vesnice - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate